La Dryanovo

TIPĂREȘTE

La plecare din canionul Emen, fiind doar orele pranzului, ce am zis, hai sa dam o raita si pana la Dryanovo, pentru a vizita manastirea si pestera Bacho Kiro, de langa ea.

Dupa ce ne-am intors pe acelasi drum pe care venisem, in Balvan, la iesirea in drumul european, am facut stanga spre Veliko Tarnovo, dar am zis sa nu ocolim prin Veliko pentru a ajunge la Dryanovo, asa ca dupa vreo 4km, am parasit soseaua ce ne ducea la Veliko Tarnovo, facand dreapta pe primul drum secundar, spre localitatea Pushevo, pe care am traversat-o, trecand apoi prin localitatea Kereka, facand stanga apoi spre Dryanovo, chiar in apropeirea localitatii.

In total a fost un drum de vreo 17km, frumos, care serpuieste peste dealuri si padure. Un drum cu un asfalt vechi dar bun. Pe toti acesti km nu ne-am intalnit decat cu maxim 2 masini.

Manastirea Dryanovo are hramul Sf. Arhanghel Mihail se afla la o distanta de 4 km de Dryanovo mergand spre Gabrovo. Exista un indicator din soseaua principala care te indruma un pic stanga, oarecum paralel cu drumul principal pentru a ajunge la manastire, care se afla situata chiar pe malul raului Dryanovska. Exista si o parcare amenajata chiar in fata intrarii in manastire, unde se afla si cateva tarabe cu suveniruri sau poti parca, tot amenajat, pana a traversa raul de-a lungul soselei. Manastirea este cladita chiar la baza unei stanci, stanca in varful careia se poate ajunge, trecand pe langa pestera Bacho Kiro ajungand in cateva puncte de belvedere, undeva chiar deasupra manastirii.

Manastirea fost construita la inceputul sec. XII-lea, fiind distrusa in mod repetat de turci. In timpul rascoalelor din 1876 a fost distrusa de incendii si a fost refacuta 1889. Aici a fost cartierul general a lui Vasil Levski si Matei Preobrazhenski de pregatire a revoltei populare. Tot aici s-au adapostit in timpul acelor evenimente 200 de razvratiti condusi de preotul Hariton si invatatorului Kiro Petrov Zanev a carui porecla era Bacho Kiro, si care nu au vrut sa se predea turcilor, dandu-se o grea batalie acolo. Au supravietuit doar 47 de oameni printre care si Bacho Kiro, dar el a luat apoi intreaga vina asupra sa fiind condamnat la moarte si spanzurat.

In curtea manastirii exista un monument si un osuar ce comemoreaza pe cei pieriti in lupta.

Tot in curtea manastirii se afla amenajat si un muzeu etnografic, in aer liber, in care sunt expuse vechi unelte si tot felul de “echipamente”. Aici am vazut o veche caruta care avea montata direct pe cele 2 osii un “jgheab” pentru cules si strivit strugurii (jgheab se numeste prin partile noastre sudice, prin Teleorman), sau o micuta caruta pe 2 roti, care tot in sudul tarii noastre se numeste droaga, fiin trasa de un magarus sau poate doi. :)

Dupa traversarea curtii, pe unde se pot zari in niste tarcuri amenajate, iepuri, fazani si cateva bibilici vizitarea manastirii si a cladirilor anexa, am iesit printr-un mic gang si o usa practicata in zidul exterior al manastirii direct pe malul raului pe un pod de lemn pe care l-am traversat, urmand un indicator ce ne indruma spre pestera Bacho Kiro.

Numele pesterii nu mai are rost sa il explicitez.

Pestera se afla undeva in spatele manastirii, la vreo 300m distanta, si se ajunge la ea dupa ce travesezi un pod inapoi peste rau si de unde poti admira frumoasa cascada, chiar in apropiere, apoi urci cateva zeci de trepte de piatra pana la intrarea in pestera.

Poti alege pentru vizitare 2 variante de traseu: un traseu scurt care dureaza cam 30 minute si are cam 700metri lungime, trecand prin mai multe sali, printre care Sala Ploii, unde apa picura din tavan sau Sala Concertelor.

In pestera este o temperatura de +12grade C dar si foarte umeda. Trebuie sa mergi cu atentie pentru a nu te murdari si a nu aluneca.

Se poate alege si varianta lunga de traseu, dar trebuie sa fie un grup de minim 15 persoane, si dureaza cam 1,5 ore. Intrarea este 2 leva/persoana pentru varianta scurta si 4 leva/persoana pentru traseul lung. Ce am observat si ne-am mirat este, obiceiul turistilor de “ a lipi” banuti pe peretii pesterii. Erau, cred, mii de monede de diferite valori lipite pe peretii pesterii.

La iesirea din pestera am observant un indicator si o poteca ce inconjura pestera urcand cumva desupra ei si te indruma spre cateva puncte de belvedere asupra manastirii cat si a canioanelor formate de raurile Dryanovska si Andaka care-si au confluent chiar langa manastire.

Practic poteca ce urca pe deasupra pesterii se desprinde intai in dreapta si te indruma pe un traseu de eco-trail undeva pe langa si peste rau, dar si continua in stanga, poteca pe care am ales-o si noi si ajungi imediat la balcoanele amenajate pentru belvedere. Sunt parca vreo 3 balcoane insirate din loc in loc. Dincolo de primul balcon, poteca se desprinde si spre dreapta si poti ajunge in cateva minute, cam in varful acelei culmi, unde se mai disting ruinele unui zid de aparare si fundatiile unui turn. Turnul avea 2 etaje la parter, fiind rezervorul de apa. Posibil sa faca parte din complexul cetatii Boruna, dar nu bag mana in foc, si ar fi fost ridicata initial prin secolele V-VI, se pare ca in timpul Imparatului Iustinian al Bizantului, fiind locuita si mai tarziu, in secolele urmatoare, dovada stand obiectele descoperite in urma sapaturilor arheologice efectuate intre 1969, acestea fiind atat de origine bizantina cat si specifice Evului Mediu bulgar. De la aceste ruine normal poteca se continua spre satul Bojentsi. Noi ne-am rezumat in a vizita doar aceste ruine si a profita de privelistea care se deschidea din punctele de belvedere si am facut cale intoarsa.

Exista in zona si un traseu amenajat de drumetie, o „eko poteka” care urmeaza firul raului Andaka, traversand-ul pe niste podete de lemn, care se pare ca dureaza cam 4 ore. Nu am aprofondat informatia pentru ca nu am fost interesati la acest moment. Poate pe viitor. :)

Intorsi la masina, fiind deja pe inserat, am plecat spre Arbanasi, via Veliko Tarnovo, alegand acum varianta de drum cea mai la indemana: traversand Dryanovo, pe soseaua ce leaga Gabrovo de Veliko Tarnovo, trecand prin Dryanovo avand cam 30km, de drum bun, pana in Veliko Tarnovo.

---

VIZUALIZĂRI: 5966 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI