Umbra lui Mircea la Cozia

TIPĂREȘTE

Folosesc acest titlu livresc dar cunoscut sper multora dintre noi, preluat din celebra poezie a lui Heliade Radulescu.

Pentru ca fiind in trecere prin Valea Oltului, am stat o zi la o pensiune despre care voi reveni cu o relatare separata.

Am avut prilejul cu aceasta ocazie sa revad celebra si minunata Manastire Cozia, un adevarat complex monahal medieval, din oraşul Călimăneşti, pe malul râului Olt, ctitorie a domnitorului Mircea cel Bătrân.

Mănăstirea Cozia a fost de-a lungul timpului un adevarat focar de cultură românească. Pictura interioară a fost realizată între 1390-1391, in timpul lui Neagoe Basarab s-a construit fântâna care poartă numele domnului, iar între 1512-1521 s-a refăcut pictura. Extinsă şi renovată de mai multe ori de-a lungul istoriei sale multiseculare, manastirea impresioneaza mai cu seama prin biserica celebra, cunoscuta desigur tuturor. Nu mai repet descrierea locurilor pe care le cunosc majoritatea dintre noi, caci alte aspecte vreau sa subliniez.

Am avut ocazia sa ajung si sa vizitez biserica si manastirea odata cu mai multe grupuri de turisti, intre care si un grup de nemti veniti din Austria cu autocarul si care se oprisera sa o viziteze.

La inceput am fost oarecum incomodati de prezenta lor, caci ne/am trezit brusc inconjurati de o mare de oameni care au alungat linistea locurilor. Mai apoi insa, urmarindu/i, am constatat interesul, preocuparea si admiratia pe care o aratau locurilor pe care le vedeau.

Austria este o tara veche si frumoasa si cu nenumarate obiective turistice si istorice de mare valoare, si cu toate acestea erau sincer si real incantati de ceea ce vedeau, lucru pe care l/am inteles si din discutile pe care le purtau intre ei sau cu ghidul.

Este lucrul care m/a bucurat cel mai tare la aceasta noua vizita la Manastirea Cozia, motiv de mandrie si care m/a facut sa reconsider valoarea locurilor. Poate ca de multe ori neglijam frumusetile care ne inconjoara, furati de promovarea profesionista si faima celor din strainatate, si uitam sa acordam respectul si admiratia cuvenite si frumusetilor de la noi.

Fireste azi nu mai sunt vremurile de care ne povestesc cei care in copilarie sau tinerete mergeau cu grupul de pionieri sa viziteze obiective istorice din Romania, si aproape nimeni nu le mai acorda atentie.

Si constat ca mai atenti sunt strainii decat romanii cu asemenea lacasuri de cult de o frumusete aparte, pe care noi le ocollim atrasi de supermarketuri, mall-uri sau terasele pizzerii ale vacantelor.

REvin si cu cateva fotografii din care se vede ceea ce am vazut si noi la fata locului si, mai mult decat atat, atitudinea prietenoasa a turistilor straini, cu care ne-am facut poze impreuna. M-as bucura sa putem afirma acelasi lucru si despre turistii romani care viziteaza obiective turistice sau istorice din strainatate, ca despre ceilalti deja strainii si-au facut o impresie nu tocmai grozava.

Si va recomand, tuturor, sa va reamintiti de frumoasele locuri si obiective istorico-turistice cu care ne putem mandri.

---

VIZUALIZĂRI: 2411 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI