GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Pentru ca weekend-ul trecut n-a fost unul destinat complet relaxarii, sambata avand de onorat niste obligatii de familie, ne-am intrebat ce putem face doar intr-o zi de duminica.
Cernica – prin cadrul natural si posibilitatile de relaxare, ca si prin distanta relativ mica de parcurs - este pentru noi de multa vreme o atractie. Iarna, vara, deopotriva in orice anotimp, lacul Cernica si imprejurimile lui, ne-au oferit cadrul propice pentru deconectarea de stresul cotidian.
Parasind canalul Dambovitei (Cheiul Garlei cum ii spun bucurestenii), la stanga, ne incadram in soseaua de centura a capitalei. Dupa putin, un drum laturalnic si un indicator dreapta, conduc spre Cernica. Din departare, printre arborii inalti, turnul de la intrarea in manastire vesteste ca primul obiectiv este aproape. Parcarea din sosea fiind foarte aglomerata la ora sosirii noastre, presupunand ca si celelalte doua din interior sunt aidoma, am decis sa continuam pana la Plataresti, manastirea in ruina pe care n-o mai vazusem de cativa ani, despre care am relatat aici.
La intoarcere, cu o taxa de parcare de 2 lei, am patruns cu masina pe sub bolta turnului de la intrare in incinta Manastirii Cernica. Pe aleea marginita de vegetatie si de apele lacului, cainii cersetori pripasiti la manastire, asteptau sa pice cate ceva de la vizitatori. Nu sunt agresivi, dar nici placere nu fac mai ales ca sunt vreo 4-5 laolalta.
"Fantana Turcului" – popas de legenda – in stanga, ofera calatorului insetat apa rece, binefacatoare. De aici, printre crengile infrunzite, pe luciul apei, se zaresc turlele Bisericii Sf. Gheorghe.
Cu o istorie zbuciumata, incepand cu anul 1608 cand Vornicul Cernica Stirbei a refacut si a inzestrat un vechi schit intru pomenirea numelui si neamului sau, in prezent Manastirea Cernica - zidita in mijlocul unui lac inconjurat de paduri falnice - este un punct de atractie pentru pelerini si nu numai.
Doua biserici impunatoare, un muzeu care adaposteste o valoroasa colectie de manuscrise, hrisoave, icoane vechi, odoare si picturi (pe care din pacate, nu l-am putut vizita), ansamblul de chilii inconjurat de un zid de cetate, un centru social-cultural, un cimitir vechi, oaza de liniste si reculegere, cu multe morminte impodobite cu adevarate opere de arta, iata zestrea actuala a Manastirii Cernica.
Pentru ca stiu ca pe AFA se discuta preponderent probleme de turism, n-am sa povestesc istoricul lacasului. Cei interesati il pot lesne gasi pe internet. Imi permit, totusi, sa recomand "Istoriile Sfintelor Monastiri Cernica si Caldarusani" scrisa in 1870 de smeritul monah Casian Cernicanul - primul istoriograf al celor doua manastirii. In limbaj specific, bazat pe relatarile varsticilor si ajutat de documente de arhiva, monahul Casian face referiri la cele mai importante evenimente prin care a trecut lacasul, la staretul Gheorghe considerat al doilea ctitor si la staretul Calinic care a condus obstea timp de 32 de ani.
In Biserica Sf. Gheorghe, larga, luminoasa si pictata cu mult talent, se afla moastele Sfantului Ierarh Calinic. Turla de la intrarea in curtea bisericii este impunatoare si frumos decorata. In partea stanga a intrarii inca dainuie o veche cismea, dar care nu mai este functionala.
Continuam plimbarea pe aleea care parca taie lacul in doua. In prezent, din necesitati de organizare, aceasta alee este marginita de garduri de barne. Turistul-pelerin trebuie determinat sa nu arunce gunoi, sa nu calce iarba, sa nu pescuiasca, sa nu asculte muzica si sa nu faca plaja sau gratare pe proprietatile manastirii. Recunosc, imi placea mai mult crangul si vecinatatea lacului fara acest gard. Iarna, in zilele cu soare, aici sunt atat de multe pasari frumoase!
Trecand pe langa cimitir, aleea sfarseste la Centrul social-cultural si la Biserica Sf. Nicolae, aflata acum intr-un amplu proces de renovare.
In cimitirul bine ingrijit, cu multe monumente opere de arta, loc de vesnica odihna pentru raposati si de reculegere pentru cei vii, domina Biserica Sf. Lazar. Mica, dar inalta si frumos ornamentata, biserica adaposteste la subsol cripta manastirii.
Pentru cei interesati, informez ca Manastirea Cernica, prin Centrul social-cultural "Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica", ofera cazare contra cost sau gratuit, in conditii mai modeste.
De asemenea informez ca in incinta, langa turnul de intrare in curtea bisericii Sf. Gheorghe, un magazin de produse alimentare ofera cafea la automat, racoritoare de la frigider, paine de casa, vin din productia proprie. Alb, demisec (mai degraba sec), pus in vanzare cu aprobarea Arhiepiscopiei Bucurestilor, vinul traditional manastiresc din productia anului 2009 se vinde in peturi de 3 litri si costa 30 de lei.
Cei dornici sa petreaca intreaga zi in zona, vin cu gratare si toate cele necesare, impanzind malurile de jur imprejur. Pescuitul, plaja, plimbarile prin padure sau relaxarea pe patura, la umbra, sunt activitatile unei zile la padurea si lacul Cernica.
Restaurantul Cernica este o alternativa pentru cei mai pretentiosi. Cu rafinament, intr-un cadru natural cu totul special, cu priveliste asupra lacului si padurii, restaurantul ofera bucate specifice bucatariei traditionale si internationale: supe, ciorbe, antreuri reci, mancaruri gatite, preparate la gratar cu diverse garnituri si salate, bauturi – multe tipuri de aperitive, vinuri, bere, sucuri, cafea.
Pe langa salonul interior, mare si frumos decorat, restaurantul dispune si de spatiu de servire exterior, pe gazon, la marginea lacului.
Pentru cei care vor sa-si prelungeasca sederea aici, exista locuri de joaca pentru copii si casute de lemn.
Trimis de iulianic in 13.09.11 14:20:02
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 44.43517580 N, 26.25828190 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat la rubrica "Cernica si Manastirea Cernica" (nou-creata pe site)
@webmaster77: Regret, s-a strecurat o greşeală pe care abia acum am sesizat-o. Vă rog, dacă se poate, ajutaţi-mă s-o corectez!
În al cincilea paragraf - numărat de la sfârşit – scrie:
”…vinul traditional manastiresc din productia anului 2009 se vinde in peturi de 3 litri si costa 300 de lei.
Corect este "costa 30 de lei".
Mulţumesc!
===
Am corectat.
@All: Iată cum descrie Regina Maria a României prima sa vizită la Mănăstirea Cernica!
Cernica: o mănăstire clădită în mijlocul unor bălți mari, înflorite toate cu stânjenei sălbatici. Un ciudat pod de lemn cam nesigur, foarte lung, jumătate putred, care juca sub picioarele celor patru ponei norvegieni, un pod care se sfârșea într-o cărare îngustă printre mlaștini ducea spre o colonie de mici colibe adunate în jurul unei vechi biserici. Părea un loc părăsit deasupra căruia plutea o stranie liniște, plină de un farmec melancolic; părea un lăcaș uitat de lume, ceva pustiit, aproape prăduit.
Pentru a ajunge la biserică trebuia să trecem sub bolta unei clopotnițe așezată în zidul exterior, nemaipomenit de gros, ce înconjura curtea pietruită în mod primitiv cu bolovani rotunzi. Clopotele sunau din răsputeri cu zgomot nespus, iar noi, în mare tropot de cai trăserăm la ușa bisericii, pe când se revărsa întru întâmpinarea noastră un puhoi negru de călugări; era un alai de oameni bărboși, cu pași tăcuți, cu rase cafenii, părând foarte înalți în lungile haine întunecate; potcapul înalt cu lungul văl negru îi arăta și mai înalți. Mișcările lor erau smerite, ochii îi țineau în pământ. Starețul se aplecă adânc în fața regelui și-i întinse crucea și evanghelia ca să le sărute, apoi ne pofti în biserică, pe când întunecații cuvioși își ridicau glasurile în cântări ciudate și jalnice. Se cântă un Te Deum; glasurile călugărilor erau nemlădioase, lipsite de armonie, dar melopeea monotonă, cu toate că nu era prea plăcută pentru auz, întregea oarecum farmecul tainic al lăcașului.
Îmi plăcea înfățișarea tihnită a întunecatei biserici, cu luminile slabe, cu lumânările de ceară și candelele de argint legănate, cu frescele jumătate șterse, peste care plutea o oarecare poezie, ceva primitiv, oriental, era un tablou zugrăvit în semitonuri; era ceva care puse stăpânire pe închipuirea mea, atinse în mine nu știu ce strună și deșteptă firea de artist adormită în sufletul meu. Poezie era, de asemenea, și în micile căsuțe albe locuite de călugări, colibe mici cu acoperământ de stuf sau de șindrilă, cu grădinițe ce se întindeau până la balta plină de trestie; peste tot creșteau stânjenei zvelți și galbeni în culoarea soarelui, împodobind apele și sporind farmecul potolit al întregului ținut. (Maria, regina României, Povestea vieții mele, vol. 2, pag. 47-48, Editura RAO, 2013).
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jan.2024 Mănăstirea Cernica: Punct de Întâlnire cu Spiritualitatea și Istoria — scris în 22.01.24 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jan.2019 Pe ostrovul de la Cernica... — scris în 23.01.19 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Apr.2018 Cernica — scris în 01.05.22 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jun.2015 Manastirea Cernica: tu esti? — scris în 03.09.15 de elviramvio din JUD. ILFOV - RECOMANDĂ
- Mar.2012 Manastirea Cernica, loc de popas si reculegere. — scris în 27.03.12 de zambarescu din BRANESTI ILFOV - RECOMANDĂ
- Mar.2012 Manastirea Cernica — scris în 20.03.12 de florinsta din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jan.2011 Manastirea Cernica – peste 400 de ani de spiritualitate crestina — scris în 20.02.11 de magdalena din BUCUREșTI - RECOMANDĂ