O pădure de... ghiocei (Pădurea Crețuleasca-Boldu din Voluntari)

TIPĂREȘTE

Sărbătorim la fiecare început de primăvară renașterea Naturii moment vestit de numeroase flori gingașe. Pe primul plan sunt ghioceii, urmați îndeaproape de viorele și brândușe – flori care se luptă cu Baba Dochia, cu ultimele rămășițe ale iernii. Mărțișorul și Ziua Femeii (La mulți ani, Femeie! ) aduc în orașe vânzătorii de buchețele de flori de primăvară. Mereu m-am întrebat unde găsesc acești culegători atât de mulți ghiocei la un loc pentru a forma sute de buchețele. Probabil că știu locuri speciale prin pădurile din jurul Bucureștiului.

Anul trecut am descoperit o astfel de pădure plină în luna martie de flori de primăvară, un loc unde poți face plimbări, sport sau ciclism. Urmă a Codrilor Vlăsiei (acea pădure ce acoperea întreg sudul României, din Prahova până în Giurgiu), Pădurea Crețuleasca-Boldu este situată pe teritoriul orașului Voluntari, în apropierea Capitalei.

 Acces. Eu am preferat să merg cu mijloacele de transport în comun, autobuzele 416,461 și 473 ale Serviciului de Transport Voluntari au stație chiar lângă pădure, și anume Drumul Becheanului. Am plecat cu 416 de pe Șoseaua Pipera și am ajuns relativ repede la obiectiv. În zonă găsiți loc și pentru parcarea autoturismelor personale, dacă preferați acest mijloc de transport.

Scurt istoric. Marele proprietar Alexandru Pribegeanu și Alexandrina Pribegeanu, posesori ai mai multor moșii în sudul țării, ctitori ai bisericii de zid din Ciulnița, dețineau la începutul secolului al XX-lea și moșia pe care se afla trupul de pădure Crețuleasca. În 1915 pădurea întinsă pe 175 ha, deși era particulară – a lui Alexandru Pribegeanu, era supusă regimului silvic. Pe la 1924 Alexandrina Pribegeanu avea în proprietate 100 de hectare de pădure, exploatate conform unui Regulament publicat în Monitorul Oficial:(Regulamentul de exploatare al pădurii Boldu Crețuleasca pendinte de comuna Stefănești Lipovăț, județul Ilfov, proprietatea D-nei Alexandrina Pribegeanu, în suprafață de 100 hectare. Regimul crâng simplu. Revoluția normală 10 ani, exploatarea în 5 ani și cu garanția de împădurire 200 lei de fiecare hectar. – Revista Pădurilor, martie 1924). 

Plimbarea propriu-zisă. Spațiul verde din Voluntari este cunoscut și sub numele de „Pădurea Miciurin” și reprezintă un „plămân verde” la marginea unei metropole poluate. Trupul de pădure este mărginit pe partea cu șoseaua de trotuar amenajat cu bănci și coșuri de gunoi, precum și de o pistă de alergare.

Pătrundem pe poteca de la marginea pădurii, îngustă pe prima porțiune, apoi tot mai lată pe măsură ce înaintăm. La un moment dat trebuie să depășim un arbore doborât de-a curmezișul cărării. Liniștea se instalează în jurul nostru, doar foșnetele specifice pădurii și ciripitul păsărilor mai ne tulbură. Lumea pădurii se deschide în fața noastră, un întreg univers în care fiecare frunză ori insectă își are locul său precis.

Abia după primii 500 m începem să descoperim firavii ghiocei, pe ambele părți ale drumeagului. De sub covorul de frunze arămii se ițesc florile albe ale ghioceilor cu ale lor căpușoare aplecate spre pământ. Avem sub ochi un adevărat covor alb-albastru format din ghiocei și viorele, ici-colo se strecoară în peisaj câte un brebenel alb sau roșiatic. Poteca are vreo 2 km lungime și, deși eram într-o zi din cursul săptămânii, nu am fost singur în pădure – mai multe persoane având drum pe acolo (plimbare, alergare, bicicliști). Am petrecut peste o oră în „lumea ghioceilor” , m-am bucurat de Natură și soare.

 I. Legenda ghiocelului – Există o mulțime de variante ale apariției acestei flori, de la tânărul și iubita sa până la intervenția divinității în procesul de creare. Mie îmi place povestea în care gingașul Ghiocel face o faptă bună oferind culoarea sa Zăpezii, anterior refuzată de alte flori colorate și iarbă. Drept răsplată Zăpada permite ghioceilor să fie primele flori ce scot capul din stratul de nea, la început de primăvară.

II. Spiritul lui Vlad Țepeș – Moartea lui Vlad Țepeș este încă învăluită în mister, mai multe ipoteze fiind emise până în prezent. Gura lumii vorbește despre asasinarea domnului muntean la marginea pădurii Crețuleasca, spiritul său bântuind pentru totdeauna pădurea.

III. Balta Vrăjitoarelor – Undeva în pădure se află o baltă cu un diametru de câțiva metri care concentrează o serie de legende cu caracter malefic. În prima jumătate a lunii martie (sau de Sf. Gheorghe/Sf. Apostol Andrei) aici s-ar aduna vrăjitoarele pentru diverse ritualuri și descântece. Se spun multe lucruri despre „balta fără fund” : că aici au loc dispariții misterioase, că oamenii s-au trezit „teleportați” din pădure în oraș, că nu trăiesc animale în jurul bălții, că se aud zgomote ciudate etc.

Concluzii. Recomand celor care doresc să vadă flori de primăvară, să le admire, să le simtă mirosul suav, să îi lase să trăiască în mediul lor natural. Respectați Natura, nu lăsați gunoaie/deșeuri în urma Dvs., nu rupeți florile pentru a ne bucura și în viitor de frumusețea lor.

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 190 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI