GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Pe podurile suspendate din Cheile Bicăjelului
Munții mă surprind intotdeauna, indiferent de cât de mici sau inalți sunt sau de cât de ușor sau greu ajung pe culmile lor. Nu contează nici dacă le-am bătut potecile o dată sau de mai multe ori, de fiecare dată au fost altfel, mi-au dezvăluit alte fețe ale lor, mi-au oferit noi provocări.
De unele dintre potecile de pe munți m-am indrăgostit și le-aș străbate oricând, iar din această categorie fac parte și nou intratele poteci din Munții Hășmaș. Mai exact, este vorba de trasee din jurul Lacului Roșu și Cheilor Bicazului, locuri in care nu am mai fost până acum dar care s-au dovedit a fi o surpriză foarte plăcută. Și nu mă refer doar la frumusețea peisajelor bune de pus pe orice fotografie de promovare a turismului in România ci, mă refer și la traseele foarte bine amenajate.
La mijloc de noiembrie am petrecut două zile in stațiunea Lacul Roșu – Cheile Bicazului, străbătând câteva din potecile Munților Hășmaș, la poalele cărora se intinde stațiunea.
In prima zi am străbătut două trasee, unul mai frumos decât celălalt.
Primul traseu a fost Cheile Bicăjelului – Turnu Negru - refugiu Piatra Poienii – Drumul Vărăriilor – Poiana Florilor
Dacă vii dinspre Lacul Roșu, intrarea in traseu se află pe partea dreaptă, după ce ieși din tunel și treci de căsuțele și tarabele inșirate in Cheile Bicazului. Pe partea dreaptă, in locul numit Podul Ungurului, sigur vei găsi câteva mașini parcate, aparținând celor care sunt deja plecați pe poteci. Mașina poate fi lăsată aici, sau vis-a-vis, unde mai este un loc de parcare.
De aici poteca merge pe marcajul bandă galbenă, și incepe cu traversarea Podului Ungurului, o bârnă betonată, lată de cca jumătate de metru, deasupra Bicăjelului. Pe partea stângă a podului este instalată o bară de protecție, astfel că podul poate fi traversat fără probleme.
Traseul conntinuă ușor prin pădure și ajunge la primul pod suspendat, o platformă, metalică, agățată la doi-trei metri deasupra Bicăjelului. Când traversezi podul, in stânga se ridică maiestuoasă Santinela de la Gîâtul Iadului, o stâncă frumoasă cu un traseu de escaladă dificil.
Trecem peste pod și continuăm in urcare ușoară până la un punct de belvedere, cocoțat deasupra Bicăjelului și a cheilor formate de acesta. Traseul continuă, urmând indicatoarele care ne indreptau spre un alt pod suspendat.
Dacă primul pod suspendat mi-a plăcut, cel de al doilea mi-a mers direct la inimă. Un pod lung, agățat intre doi pereți stâncoși, traversând la o inălțime considerabilă Bicăjelul. Este spectaculos, din orice parte l-ai privi. Traversarea este sigură, podul este bine asigurat pe ambele părți cu pereți de plasă. Se mișcă puțin când il traversezi, atât cât să mărească plăcerea. Sincer, nu știam că avem așa pod la noi in țară, a fost o surpriză plăcută.
Traseul continuă cu un urcuș ceva mai susținut și aburpt pe alocuri, cu câteva sfori amplasate in porțiunile mai dificile. Am ajuns la Turnul Negru, unde este un punct de belvedere amplasat deasupra Cheilor Bicazului, loc nerecomandat celor cu rău de inălțime dar minunat pentru fotografii. De fapt nu era numai un punct de belvedere, intreg traseul mergea pe creastă, cu multe puncte de belvedere, deasupra Cheilor Bicazului dar și spre sud, cu vederi frumoase asupra culmilor cu pășuni și stâni sau asupra stâncilor abrupte ale munților.
După câteva ședințe foto, am plecat mai departe, urcând uşor până in Piatra Poienii, unde se află o cabină panoramică.
In anul 2021 au fost amplasate, in Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș, două cabine panoramice, sau mai bine spus, două refugii.
Aceste construcţii suspendate pe marginea muntelui, se găsesc la capătul unor trasee tematice si sunt amplasate unul in Piatra Poienii, la 1100 m, iar celalalt pe Muntele Ucigaș, la 1200 m. Ambele locuri in care se află refugiile sunt puncte de belvedere, cu frumoase priveliști asupra Cheilor Bicazului și Pietrei Altarului sau a asupra crestei principale a Hășmașului și stațiunii Lacul Roșu. Refugiile sunt construite din lemn și aluminiu, cu ferestre mari de unde poți admira intreaga zonă. Refugiile nu sunt deschise, din motive lesne de ințeles, dar poți innopta după ce soliciți acest lucru Serviciului Salvamont. Lângă fiecare refugiu sunt și două binocluri mari, prin care poți să vezi și mai bine imrejurimile sau chiar să surprinzi viețuitoarele ce trăiesc in acele zone.
Mai menționez că in țara noastră sunt singurele refugii de acest fel iar in Europa mai sunt patru.
Primul refugiu la care am ajuns a fost cel din Piatra Poienii, dar l-am găsit inchis și nu am putut să il vedem in interior. Am făcut insă nenumărate fotografii cu peisajul din jur, am mâncat ceva şi am pronit mai departe.
Am continuat traseul spre Şaua Ţifrea, urmînd acelaţi marcaj triunghi galben. Am traversat o piană foarte frumoasă cu privelişti asupra stânelor de pe dealurile din jur,
Am intrat pe un drum foerstier care ajunge la Lacul Roşu, dar noi am ieşit ceva mai devreme de pe acest drum, şi am intrat pe cel de al doilea traseu al zilei – Biserica Sf. Ioan Botezătorul – Poiana Dosu Ghilcoșului – Cabina Panoramică de pe Muntele Ucigaș - Piatra Ghilcoș -Lacul Roșu.
Am pornit pe marcajul triunghi roşu, pe un drum foarte uşor prin pădure, spre Poiana Ghilcoş şi mai departe spre cea de a doua cabină panoramică, cea de pe Muntele Ucigaş.
Aici am avut norocul să gasim pe cineva inăuntru şi am putut să vedem cum arată in interior acest refugiu. Mi-a plăcut mult, era curat şi primitor, aș fi petrecut o noapte acolo. Prin geamurile mari se vedea Lacul Roșu și munții din jur. Cred că e minunat să privești prin geamurile mari răsăritul sau apusul sau cum cad fulgii de nea iarna.
Și aici este un binoclu mare cu ajutorul căruia poți vedea mai aproape crestele din jur și chiar viețuitoarele care circulă pe acolo. Noi am văzut capre negre, care pășteau liniștite pe un vârf din apropiere.
Ne-am continuat traseul urmând marcajul Punct Albastru. Urmează o coborâre accentuată, cu o mică porțiune mai grea, după care ajungem intr-o poiană mare și frumoasă și mai apoi in stațiunea Lacul Roșu.
A fost o drumeție frumoasă, in care am descoperit locuri minunate. Traseele nu sunt grele, in anotimpul cald pot fi parcurse cu ușurință, condiția fiind totuși echiparea corespunzătoare.
Sper ca fotografiile să vină in completarea celor povestite de mine și să vă convingă să vă luați rucsacul in spate și să plecați la drum.
Trimis de Mika in 30.11.22 15:21:06
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în BICAZ & IZVORU MUNTELUI.
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Mika); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@Mika: Ce frumos! Felicitări pentru această drumeție frumoasă!
Cunosc traseul, îl cunosc bine, dar numai din povestirile entuziaste ale nepotului meu care m-a bombardat cu poze și cu invitația de a-i însoți prin Cheile Bicăjelului. Nu am ajuns până acum. Alte și alte probleme au fost pe lista mea de priorități, dar într-o bună zi, dacă mă va mai ajuta sănătatea, voi ajunge și acolo. Tot el m-a dus și la Lacul Cuejdel unde nu fusesem niciodată, precum și pe Ceahlău, de două ori. Pe Ceahlău mai fusesem de multe ori, dar niciodată pe traseele pe care m-a dus el.
Îți doresc alte și alte călătorii frumoase prin semeții noștri munți!
@Mika: Superb! Ma bucur ca datorită tie văd locuri atât de frumoase. Felicitări, votat cu mare drag!
@iulianic: Mă alătur și eu nepotului și iți recomand să iți faci timp pentru aceste trasee. Cred că prin mai sau octombrie ar fi cel mai frumos, dar și in celelate luni din perioada primăvara-toamnă. Mulțumesc pentru aprecieri!
”Mai exact, este vorba de trasee din jurul Lacului Roșu și Cheilor Bicazului, locuri in care nu am mai fost până acum dar care s-au dovedit a fi o surpriză foarte plăcută. Și nu mă refer doar la frumusețea peisajelor bune de pus pe orice fotografie de promovare a turismului in România ci, mă refer și la traseele foarte bine amenajate.
Și pe mine m-au surprins în mod plăcut cele două poduri suspendate! Nu credeam că se poate și la noi construi așa ceva, și nu din lipsă de minți și mâini pricepute și autorizate, ci din cauza nepăsării și lipsei de fonduri!
Dar, uite că se poate! Bănuiesc că „cei mai nou veniți” la „Salvamont” s-au implicat mai mult decât „cei vechi” , reușind obțină fonduri ca să realizeze atât podurile, cât și refugiile!
Pozele sunt superbe!!! Felicitări pentru tot!
@doinafil: Nu stiu daca este vorba numai de fonduri, cred ca este vorba si de interes sau voință. Dar, e un bun exemplu că și la noi se poate. Mulțumesc de aprecieri!
Review-ul a primit „Punctaj Adițional Actualizare RUBRICĂ”
— (1) la momentul publicării, în rubrica curentă nu existau impresii din anul curent sau anul trecut ;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
@Mika: Servus Mika!
Felicitări pentru destinație și articol!
Și noi suntem îndrăgostiți de zona Cheile Bicazului unde ne-am petrecut două mini vacanțe.
Traseul este superb... ai trecut prin apa pârâului Bicăjel?
Eu nu credeam că pot face așa ceva, să trec prin apa gheață exact de ziua mea, în aprilie anul acesta... m-am călit!!! A fost un cadou unic!
Acum nu mai am nicio reținere să traversez desculță pârâuri reci de munte
Mă bucur că ai descoperit frumusețea zonei... te va rechema cu siguranță să o revezi. Așa simt și eu din când în când... aici am învățat să schiez pe Hășmaș în taberele de ski din clasa a treia și a patra. Lacul Roșu are un loc special în inima mea.
Călătorii plăcute! Multă sănătate! Pupici!
@Dana2008: Dupa ce am fost acolo am citit povestea ta despre acest traseu. Ați făcut aproape același traseu ca cel făcut de noi in prima parte. Foarte frumoasă zona, mi-a plăcut, am mai fost pe un traseu la Peștere Tunel și Munticelu. Sper să reușesc să povestesc și despre el. Din păcate zona este cam departe de București, facem vreo cinci-șase ore pe drum. O săptămână frumoasă, călătorii minunate!
Sărut mâna!
Doamne, ce fotografii frumoase au review-urile tale! Sincer, îmi face mare plăcere să aștept să scrii ceva pentru că știu că voi vedea și niște locuri frumoase!
Apoi, îmi place și cum povestești despre drumeția în sine, după ce termin de citit chiar mi se pare că și au aș putea merge pe acolo!
Cum se spune despre faza cu” realitatea crudă” ?
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jul.2024 Lupta cu Codul Roșu. Mișcarea de rezistență de la Cheile Bicazului și insurecția de la Lacul Roșu. Victoria de la Lacul Bicaz — scris în 22.07.24 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Sep.2023 Spectaculoasele Chei ale Bicazului — scris în 26.11.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Oct.2020 Cheile Bicazului, o scurtă plimbare pe jos prin impresionantul Parc Național Bicaz-Hășmaș — scris în 14.11.20 de Dana2008 din TîRGU MUREş - RECOMANDĂ
- Apr.2017 Cheile Bicazului — scris în 05.10.17 de zlatna din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Apr.2017 De Paște, la Cheile Bicazului, Barajul Bicaz-Stejaru și Lacul Roșu — scris în 30.08.17 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Aug.2015 Cheile Bicazului și stațiunea Lacu Roșu - locuri minunate unde ne dorim să revenim! — scris în 11.05.16 de Floryn81 din RâMNICU SăRAT - RECOMANDĂ
- Jul.2015 Cele mai spectaculoase chei din tara accesibile pe roti si pe picioare — scris în 10.07.15 de Dan&Ema din BUCURESTI - RECOMANDĂ