GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
La pas si pe patru roti pe Valea Avrigului
Valea Avrigului este o destinatie ce mi-a devenit familiara incepand cu vara anului 2009. Intamplarea a facut sa ajungem in zona impreuna cu niste prieteni care cautau un teren de vanzare in zona Cisnadiei, mai precis pe undeva pe la Tocile (si aceea o zona superba, am sa povestesc si despre ea). Cisnadia se afla exact in partea opusa vaii Avrigului, dar recomandarile unui localnic ne-au manat pasii spre poalele Fagarasilor, mai exact pe Valea Avrigului. N-am sa spun cum s-a finalizat tranzactia, important este ca am descoperit un colt de natura de o frumusete nebanuita, aproape si totusi, eufemistic vorbind, departe de civilizatie.
Am venit din directia Rm. Valcea, pe Valea Oltului, despre care pot sa spun, acum ca am parcurs traseul de nenumarate ori, ca poate fi incredibil de aglomerata, dar si neasteptat de libera. Din Valea Oltului, pe E81, la iesirea din Boita si intrarea in Talmaciu, se face o intersectie si o iei la dreapta. Aceasta e o varianta de a ajunge la Avrig. Urmeaza apoi satul Racovita (dar in care soseaua e prapadita rau de tot ca se lucreaza de un an la introducerea canalizarii si aductiunii de apa) si apoi Avrigul. Tot la Avrig ajungi, si tot pe E81, dar depasind Talmaciu II, la intersectia cu DN1 strajuita de o statie mare Petrom, faci la dreapta si mergand spre Brasov, treci mai intai prin Bradu (unde tot timpul este radar si politie!! - atentie mare, nu calcati acceleratia! ).
Avrigul e un orasel dragut, strajuit de case nemtesti, cu toate strazile asfaltate, cu spatii verzi ingrijite, supraveghere video ptr siguranta cetateanului (sic! ) cu indicatoare si cu un minunat palat, palatul Brukenthal. Directia spre valea Avrigului e bine semnalizata, dar pentru neatenti, imediat la dreapta pe langa sediul Reifhaisen si lasand fabrica de sticla undeva la dreapta mergi direct spre vale.
Teoretic si geografic Valea Avrigului incepe cam la 6km de orasel. Deja impresionanta panorama a muntilor Fagaras iti taie respiratia. Este privelistea care ma umple de bucurie de cate ori, lasand drumul european in stanga, tin calea direct spre munte.
Valea Avrigului incepe bland, cu un drum serpuind agale prin depresiunea de la poalele muntelui, cu raul mereu in dreapta, printre salcami, carpeni, fagi, pentru ca treptat coniferele sa ia locul foioaselor, astfel incat la pensiunea Poiana Neamtului ai intrat deja in munte, in miros de brad, astea toate pe un parcurs de aprox8-9 km. Tot acolo se termina si drumul asfaltat, care desi ingust (dar permite doua autoturisme) e bine intretinut, primaria dovedind interes si astupand prompt urmele iernii. Am constatat asta si anul trecut dar si anul acesta.
Sunt multe pensiuni pe Valea Avrigului, multe case de vacanta, totul foarte aerisit, spre deosebire de alte vai turistice, vezi Cheia sau Bran-Moeciu sau altele deja stiute. Cateva le cunosc mai bine, pentru ca, spuneam, cel putin o data pe luna petrecem un week-end acolo. Am sa vorbesc acum despre Pensiunea Ghiocelul, la 7 km de la iesirea din Avrig. Inca de la intrare aspectul de ranch, rusticul degajat de lemnul omniprezent si desenul specific zonei, combinatia dintre modern si traditional m-au facut sa cred ca ma voi simti bine. Si asa a si fost. Gazdele, doi tineri inimosi, Vasile si Gabi, te intampina ca pe vechi cunostinte, sunt atente, amabile, indatoritoare. Am stat si la camera si la apartament, camera este 80 lei/noapte sau 140 lei (dar sunt camere de 3 sau de 4 margarete), apartamentul 200 lei. Indiferent de cazare, am constatat mereu ca: dotarile sunt moderne, mobilierul nou, instalatiile functioneaza. In camera spatiul este generos, iluminatia atat naturala cat si artificiala de buna calitate, mocheta sau parchet, baie cu dus sau semicada cu toate dotarile la care te astepti, lenjerie curata, de buna calitate, prosoape pufoase si schimbate zilnic, unele camere au terasa, altele nu, flori in camera, televizor. Restaurantul de la parter cat si terasa se bucura de atentia grijulie atat a gazdelor cat si a personalului. De cate ori am stat n-am avut ce sa reprosez: n-am vazut mizerie, n-am avut incidente, orice cerinta ne-a fost satisfacuta, singura preocupare a celor ce tin pensiunea este ca clientul sa fie multumit. Meniul restaurantului e variat, bogat, cuprinde preparate traditionale (trebuie sa incercati muschiul haiducesc) 3-4 feluri de prajituri proaspete, preparate in bucataria proprie, vinuri bune, paine pufoasa si calda. Au si un meniu fix - ciorba, friptura, prajitura tiramisu la 12 lei- dar preturile sunt ok, mai mult decat acceptabile. Desi am constatat in multe randuri ca zona este preferata de sibieni si de cei din Avrig pentru diferite petreceri (sambata si duminica e trafic pe drumusor si fumuri de gratare se itesc din toate colturile vaii) zgomotul nu a depasit niciodata limitele bunului simt. O terasa foarte rustic imprejmuita, cu crengi de arbore, acoperita si cu posibilitatea de a cobora cortine de plasa permite sa mananci si pe vreme mai urata, dar tot la aer liber.
Aerul e foarte curat si am inteles ca foarte ionizat, chiar daca noi ca niste nesanatosi, mai aprindem o tigare. Curtea e larga, frumos amenajata, are si cateva mese in dreapta, complet descoperite, dar si leagane pentru copii, spatii de joaca, podete, pavilioane (in zona li se spune filigorie) iar in spate de tot doua casute, unde n-am dormit niciodata, dar adolescentii am vazut ca le prefera. Au si masa de biliard. si pentru tenis de masa
In dosul casei, terenul coboara abrupt chiar catre raul Avrig, unde proprietarul, ingenios, a creat un iaz pe care te poti plimba cu barca, poti inota. Alaturi e un teren de fotbal si spatiu ptr calarie, daca nu pleci cu calul pe drum...
Ce mai poti face? Daca e soare sau oricum vreme buna, drumetii in imprejurimi: cei cu picioare antrenate si suflu pot apuca drumul forestier si apoi cel de pas spre cabana Barcaciu, si mai departe daca va tin muschii si articulatiile spre varful Suru. Traseele nu sunt extraordinar de grele, si nu le-am parcurs personal (din motive de sanatate) dar am urechi de auzit si ochi de vazut. Poti sa calaresti, daca stii deja arta echitatiei sau poti sa inveti acolo. Caii sunt frumosi si bine ingrijiti, nu ca in alte parti (la Poiana Brasov de exemplu, unde era vai de caluti). Sunt si ATV-uri de inchiriat dar si biciclete, chiar de la intrare le vezi, iarna se schimba cu sanii sau snowmobile. Poti sa drumetesti pur si simplu, pe carari mai mult sau mai putin batatorite, sa cunosti vecinatatile.
Avrigul e o apa frumoasa, foarte curata, cu pastravi- aviz pescarilor - te poti scalda direct in rau sau poti face plaja. La cererea celor care n-au masina proprie, se face transfer de la gara din Avrig sau excursie cu masina la Balea-Lac sau Cascada (50 km pana acolo).
Vegetatia specifica, foioase si apoi brazi, cuprinde si toate tentatiile zonei: aluni plini de alune toamna, mure foarte multe, zmeura, fragute. Inediti sunt salcamii cu floarea galbena si roz (eu n-am mai vazut pana acolo), iar in luna iunie un parfum de soc in floare pluteste pe toata valea de la multimea de arbusti cu acelasi nume.
Temperaturile in zona variaza: am apucat si 36grdC asta vara, dar nu acea caldura sufocanta din spatiile citadine, dar au fost si -28 (nu le-am trait, povesteau altii), dar mai mereu este senin, ploile de vara vin si trec, nu mi s-a intamplat sa apuc un week-end ploios.
In zona mai sunt si alte pensiuni Bune: Brandusa, Poiana Neamtului, am sa povestesc si despre acelea. Nu departe se afla un lacas monahal, manastirea Turnu Rosu (20km) dar si o alta vale, a Sebesului.
Si sa nu uitam ca Sibiul, capitala culturala europeana, e la numai 25km, poate constitui obiectul unei zile frumoase petrecute intre zidurile cetatii, hoinarind prin burg.
Eu m-am indragostit de valea Avrigului, daca nu am alte planuri de plecare, tin azimutul intr-acolo, poate sunt subiectiva dar sunt sigura ca daca ajungeti acolo veti indragi acel loc.
Trimis de TORA INGRID in 08.05.10 15:58:18
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (TORA INGRID); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Webmaster adauga te rog 100% la bucatarie si masa , ca m-au furat amintirile si am uitat sa notez. Multumesc !
Si in mod gresit am pus review-ul la barajul Vidraru , se mai poate corecta ?
mutat la "Descopera Ardealul", cred ca aici se potriveste cel ma bine.
si s-a atasat si muzica specifica acestei zone, insa daca sunt alte propuneri putem schimba!
Foarte util si acest review,mi-am notat si Valea Avrigului in carnetelul meu cu ''dorinte''!
Felicitari!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jan.2024 În vizită la Wili — scris în 03.01.24 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Nov.2023 Dimineața, la Avrig — scris în 17.11.23 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2023 Prin Parcurile tematice de lângă Avrig — scris în 14.11.23 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ
- Sep.2023 Corabia piraților — scris în 01.09.23 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Apr.2023 Ferma de cerbi și ciute - zona Avrig — scris în 05.05.23 de EllaMiha din MIOVENI [AG] - RECOMANDĂ
- Oct.2022 La Avrig, pe urmele lui Samuel von Brukenthal — scris în 19.02.23 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Oct.2022 La pas prin Avrig — scris în 09.02.23 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ