In Gradina Botanica din Bucuresti cu bunica si nepoata

TIPĂREȘTE

Vineri am citit pe AFA idei de petrecere a timpului liber in Bucuresti. Mai intai am ales un apus de soare pe Lacul Morii vezi impresii. Pentru duminica optiunea a fost o vizita la Gradina Botanica. Bucuria a fost insa totala caci pe langa prietena mea cea mai buna si prietenul meu maxim, i-am cooptat si pe bunicii lor. Si daca mai adaug ca mama mea, bunica nepotilor, copiii mei (ati inteles ceva?) a fost profesoara de biologie si agricultura, va dati seama ca am avut cu noi si un ghid competent, plimbarea urmand a se transforma intr-o superba ora deschisa despre plante, arbusti si arbori, despre culori, despre viata, despre frumos, despre protejarea mediului si speciilor. Veniti si voi cu noi?

Unde?

La Gradina Botanica “Dimitrie Brandza” din Bucuresti, pe soseaua Cotroceni, la numarul 32, in sectorul 6 al Capitalei, vis-à-vis de Palatul Cotroceni.

Se poate ajunge cu transportul in comun pana la statia Gradina Botanica. Cu troleibuzele 61,62,71,93 sau autobuzele 105,236,336. Cu masina mica va recomand sa parcati pe strada Dr. Dimitrie Brandza, perpendiculara pe Soseaua Cotroceni, in dreptul semaforului de la Gradina Botanica. Gratuit.

Cand?

Spatiile in aer liber se viziteaza zilnic intre orele 8 – 20 (16.03 – 15.10) si 9 – 17 in rest. Muzeul Botanic este deschis marti – vineri intre 10 – 15, sambata – duminica 9 – 13. Serele de expozitie si Pavilionul Padurea Tropicala la fel ca Muzeul Botanic mai putin miercuri.

Cat?

As putea scrie, “gratis, mama soacra” sau “chilipir”! Pentru spatiile exterioare se plateste la casa din stanga intrarii 7 lei pentru adulti, 2 lei pentru pensionari, studenti, elevi. Pentru sere 3 lei adulti, 1 leu restul, se achita la intrarea in sere. Atentie! Pe sait preturile nu sunt actualizate! V-am spus eu ca e chilipir, maria ta?

Si ca sa stiti la ce sa raportati aceste sume, asa ca informatie de inceput, Gradina Botanica gazduieste 3.500 plante vii si 300.000 mostre in Herbar. Alte colectii de plante se gasesc conservate in Muzeul Gradinii Botanice.

De multe ori se da skip peste istoric, fiind considerat neinteresant. Pe mine m-a impresionat asa ca il postez, sintetizat, daca voi nu vreti a il citi, dati scroll si continuati povestea colorata cu flori mai jos.

Gradina Botanica “Dimitrie Brandza” din Bucuresti a fost inaugurata in anul 1860 prin decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Gradina Botanica a facut parte sau a fost integrata in mediul universitar. La inceput dr. Carol Davila (1860), care este fondatorul institutiei, a anexat-o Facultatii de Medicina si Farmacie. Primul nume marcant care a condus institutia este botanistul roman Dimitrie Grecescu, care a dezvoltat semnificativ gradina prin schimburile initiate cu alte gradini botanice europene.

In 1874, Gradina Botanica a trecut in administrarea Universitatii Bucuresti functionand pe langa Facultatea de Stiinte, mutandu-se din zona Cotroceni (vis-à-vis de actuala locatie a fost la inceput) in zona universitatii, pe proprietatea Vasile Sutu. In acest ani isi pune amprenta pe conducerea Gradinii Botanice, prof. dr. Dimitrie Brandza. Acesta creste considerabil rolul Gradinii Botanice si obtine in acest scop posibilitatea de a o muta pe terenul unde se gaseste si astazi, intr-un spatiu mult mai generos si adecvat scopului acesteia. Au aparut serele, s-au organizat cursuri in noua locatie.

Din 1932 pana in in 1954, institutia decade intrucat este cedata spre administrare Primariei Municipiului Bucuresti, care nu a mai urmat sensul educational pentru care exista gradina.

Din anul 1954, Universitatea Bucuresti revine la conducerea Gradinii Botanice si asa se gaseste si in prezent reluand rolul educational si de cercetare pe care i-l dadusera oameni de stiinta cu peste un secol in urma. Aici studentii pot participa si astazi la lectii deschise.

In 1960 s-a construit noul Institut Botanic si Herbarul General (sectia de plante superioare), spatii unde se predau cursuri si laboratoare. In 1973 – 1976 s-a construit complexul expozitional de sere intins pe 2.500 mp, iar in 1978 noul Muzeu Botanic. In 1994, Gradina Botanica primeste numele prof. dr. Dimitrie Brandza.

Gradina Botanica se intinde pe o suprafata de 18 ha.

Gradina Botanica se compune din sectoare exterioare, sectoare interioare si Muzeul Botanic. Traseul nostru a inceput in dreapta intrarii, la “exterioare”, am mers pana la extremitatea opusa a gradinii, apoi ne-am bagat la caldura, anume in sere, si in cele din urma am iesit din nou la “exterioare” in celalata jumatate de gradina.

La exterior intanim plante anuale si perene – 500 specii - care accepta climatul din zona Bucurestiului. Imediat dupa intrare se remarca sectorul decorativ. Este zona care impresioneaza ochiul si unde sunt plantate functie de sezon lalele, bujori, crini si alte plante decorative. Arbusti mai speciali gasiti in acest sector sunt alunul american cu ramuri torsionate si liliacul indian. Intre arbori se remarca artarul japonez, cedrii. Nu lipsesc nici lianele.

Denisa s-a indragostit de la prima prezentare mai pitoreasca pe care i-a facut-o bunicul cu privire la gura leului. Ca dovada, inainte de plecare am mai trecut o data pe la gura leului.

Printre florile naturale am avut placerea sa visional in dreapta aleii o expozitie de pictura cu … flori.

Sectorul Colina Gimnospermelor

Gimnospermele sunt plante lemnoase care au samanata neinchisa in fruct. Reprezentantii cei mai cunoscuti sunt arborele pagodelor (Ginkgo biloba), pinii, brazii, molizi, zada, ienuparul, chiparosul, arborele vietii (Thuja), tisa, ultima ocrotita la noi. Arborii plantati sunt plantati aici pe un teren in panta.

Veveritele se bagau in seama ba in stanga, ba in dreapta, ba catarate in copaci, ba coborite in iarba. Imi pare rau ca nu am avut cu noi alune sau nuci.

Am intalnit si o plansa unde bunica a predat din ce este alcatuita o planta. La ora de botanica ad-hoc am mai invatat despre liane si plante cataratoare si despre iasca care traieste parazit pe tulpini de copac.

Am revenit in aleea principala unde era amenajat un lac cu pesti. In tot parcul, gasesti numeroase locuri de stat pe banca, iar curatenia este impecabila.

Central, in capatul aleii principale, este amplasata Gradina Italiana. Este caracterizata prin simetrie si stil. In gradinile italiene predomina verdele si nu sunt neaparat multe flori. Intalnim garduri vii sau sculpturi, fantani, lacuri sau cascade. Mai multi vizitatori cu copii invadasera aici spatiul verde.

Trecem acum in jumatatea stanga a parcului, dinspre intrare privind, in zona opusa intrarii. Intram in sectorul Flora Dobrogei. Aceasta prezinta un interes aparte in Gradina Botanica, nu stiu sa va spun de ce. Incerc sa gasesc o explicatie pe panoul informative amplasat aici. Aici se face referire la faptul ca Podisul Dobrogei este zona cea mai secetoasa a Romaniei. Astfel prin particularitatile climatice de aici, intalnim o flora specifica stepei, care pierde incet teren in detrimentul terenurilor agricole. Aici traiesc stejarul pufos, frasinul din care am remarcat un copac impunator si ocrotit.

Ce este interesant este ca 50% din flora Romaniei (2.000 taxoni in limbaj de specialitate) se intalneste in Dobrogea. Nu mi-as fi imaginat! Multe sunt plante rare sau chiar ocrotite la nivel european, precum campanula sau bujorul de stepa. In Dobrogea se afla 82 de rezervatii natural.

In afara de preacunoscuta Rezervatie a Biosferei Delta Dunarii mai avem aici Parcul National Muntii Macin (sper in curand sa va povestesc de la fata locului) si altele.

In drum spre sere, mai trecem prin Gradina Bunicii. Este un sector mai micut care doreste sa reproduca modelul de gradina traditionala romaneasca. Legume, flori, plante medicinale, pomi fructiferi. Aici era oragnizat un eveniment privat cand am trecut noi, astfel ca nu am putut vizita toata gradina. Oricum evenimentul asa cum parea era organizat pe tematica culinara bazata pe fructe si legume din gradina.

Fata in fata cu aceasta este herbarul, un spatiu interior care nu era vizitabil. Este cu siguranta dedicat studentilor de specialitate.

Dupa atata plimbare pe afara, va invit si la interior. Sa incepem cu sera veche sau Pavilionul Padurea tropicala. Aici se viziteaza un singur compartiment. Este o acomodare pentru vizita ce ne asteapta.

Cautam putin intrarea in Serele de expozitie si o gasim. Aici platim taxa pentru sere de care am amintit la inceput. Traseul la interior presupune traversarea unei succesiuni de sali care comunica si se inchid intr-o bucla. Suprafata totala a serelor se intinde pe 2.500 mp.

Prima sala este spectaculoasa. Suntem in Palmariu. Ficusii gigantici si palmierii inalti de peste 10 metri, care vor sa strapunga acoperisul de sticla al serei, sunt atractia salii.

Nu puteai lipsi orhideele, care au dedicate o sala intreaga. Flori decorative si parfumate de o frumusete si mgingasie deosebita, pot acoperi o paleta larga de culori.

Am trecut si pe la sectorul ferigilor tropicale. Frunzele sunt elemental distinctive si atractiv totodata. Sunt cultivate ca plante ornamentale in Europa, dar ca plante alimentare in zonele lor de origine.

Compartimentul plantelor subtropicale prezinta conform asteptarilor tot felul de arbori si arbusti din familia citricelor: lamai, portocal, grapefruit, mandarin. Unii cu fructe uriase.

Compartimentul plantelor acvatice tropicale. Aici este amenajat un bazin in centrul salii pe care s-a intesat o retea de nuferi tropicali din genul Nymphaea (despre care am povestit in incursiunea de la Baile Felix anul trecut). Pe margine este un exemplar dintr-o padure de mangrove.

Pentru mine, dintotdeauna atractia nr. 1 a Gradinii Botanice a reprezentat-o Colecţia de cactuşi. Sunt plante desertice si semi-desertice, ce traiesc tot in America. Formele si dimensiunile de la foarte mici la imensi, florile acestora cand infloresc, asigura spectacolul din aceasat sala. Compartimentul plantelor suculente explica cum traiesc plantele in zonele aride. Avand tesuturi care retina pa, lipsite de frunze, inlocuite cu tepi, isi asigura provizii de apa pentru su[pravietuire in conditii grele.

Urmeaza Compartimentul Bromeliilor, care cuprinde plante originare din America. Sunt plante perene, care se fixeaza pe ramurile arborilor, printre muschi si licheni. Florile lor sunt de culori variate, vii, uneori cerate sau in forma de cupe.

Dupa caldura din serele de expozitie, simtim nevoia sa iesim din nou la aer proapsat. Ne intampina rosariumul. Ati ghicit, e simplu! Este o mica gradina in care sunt expuse multe specii de trandafiri printre care sunt amenajate alei. Stiati ca trandafirul a aparut acum 60-70 milioane de ani? Stiati ca acesta a inceput sa fie cultivat in China in urma cu 5.000 de ani? Trandafirii sunt arbusti ornamentali, dar sunt exploatati si in industria parfumurilor, cosmeticelor si farmaceutica. Eu insa adaug o omisiune de pe panourile de informatii care ma duce cu gandul la … dulceata de trandafiri.

Mai sunt si alte sectoare precum sectorul plante rare, unde probabil in alte anotimpuri intalnim ghioceii si bujorul de stepa. In sectorul plante meditareneene ar trebui sa vedem smochinul, galbenelele, levantica si altele. In Iridarium ati putea admira 300 specii de irisi. Specia Iris brandzae este dedicata lui Dimitrie Brandza si a devenit emblema Gradinii Botanice din Bucuresti.

Dupa ce am mai pus putin fundurile pe una din multele bancute din parc, ne-am indreptat din nou spre sectorul decorativ, unde i-a placut Denisei mult cum deschide gura leului … gura.

In drum spre iesire, ne-am propus sa poposim pe dreapta aleii principale sa vizitam

. Din pacate ear trecut de orele unu fix si se inchisese. Pavilionul a fost infiintat chiar de prof. dr. Dimitrie Brandza. In muzeu sunt prezente colectii de plante uscate, presate, conservate in alcool sau formol si sub forma de mulaje.

Interdictii in Gradina Botanica

-Intrarea cu masina

-Intrarea cu skateboardul, role sau trotinete (desi aici informatia intre sait si afusajul din parc difera!)

-Intrarea cu patine

-Intarea cu sania

-Intrarea cu biciclete (felicitari!)

-Intrarea cu motociclete

-Intrarea cu caini

-Jocurile cu mingea

-Practicarea plajei, picnicului

-Aruncarea gunoaielor pe peluze si alei.

Gradina Botanica este o oaza verde de liniste si frumos, un loc curat, aerisit, care difera in fiecare anotimp si pe care ne-am propus sa o vizitam si cu fata ei de primavara, si poate si cu cea de vara. Denisei i-a placut foarte mult, iar bunicii i-a crescut inima in piept sa ii predea nepoatei 2 ore de botanica.

2 – 3 ore necesita o vizita pe indepelete in Gradina Botanica. In perioada calda, este umplut si lacul, noi l-am gasit secat. Ne-a placut si vom reveni! Numai de bine!

 

@webmaster: Rog inserare videoclip: youtube. Multumesc.

---