GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Când eşti aproape de Polul Nord, ai impresia că, la sfârşitul unei zile de conferinţe şi seminarii, oboseala îţi va asigura un somn liniştit şi creator. Din contră, pe la ora 1 noaptea, fusul orar îşi intră în drepturi. Te pomeneşti treaz şi gata de muncă. Scrii un reportaj de călătorie, apoi îl rescrii în una sau două variante… până la ora opt, când te pregăteşti să începi, cu adevărat, o zi de muncă.
După câteva zile în Alaska, am deja date să definesc fizionomia localnicilor albi, majoritari. Bărbaţii sunt înalţi şi atletici, adevăraţi supravieţuitori ai unuia dintre cele mai neprietenoase ţinuturi ale Americii. Născuți din strămoşi exploratori, tăietori de păduri virgine, căutători de aur pe vestitul râu Yukon, muncitori feroviari, aceştia spun exact ce gândesc şi nu par să fi înmagazinat multe cunoştinţe despre restul lumii. De fapt, acesta este un sindrom tipic al întregii naţiuni americane. Nu mai sunt mirat, bunăoară, dacă sunt întrebat unde este România, sau dacă ţara mea este vreo insulă într-un ocean… Biblia, călătoria, pescuitul şi vânatul – preocupări la care participă, în mod egal, copiii şi femeile – acoperă sfera de interes „extra-profesional” a bărbaţilor din Alaska.
Pe de altă parte, după ce stai o perioadă în ţări ca România, Peru, Rusia sau Cuba, constaţi cu surprindere cum, zile întregi, în Anchorage, nu vezi o femeie cu linii frumoase pe stradă, la restaurant sau în mijloacele de transport. Vezi uşor, în schimb, că trăsăturile cele mai armonioase le au femeile şi fetele eschimoşe din tribul Aleut, adevărate păpuşi în miniatură. Acestea au faţa ovală, măslinie, ochii negri migdalaţi, părul aranjat în codiţe şi statura relativ mică. Îmbrăcate vara în rochii din piele de căprioară, bluze ţesute din fir de cedru, mărgele şi cercei din os de leu de mare, de diverse culori vii, naturale, încălţate întotdeauna în mocasini din piele de elan, acestea parcă propagă vitalitatea şi imprevizibilul vieţuitoarelor dintre fiorduri. În nas poartă ornamente făcute din scoici sau dinţi de animale. Iarna sunt înfăşurate în piei de urs, marmotă sau ren, cu blana stufoasă în exterior. Pălăria se pune peste o bonetă din fibre de cedru şi are drept ornamente mustăţi de leu de mare, pene de ciocănitoare sau hermină. Blana care se lipeşte de piele, în interior, este unsă cu grăsime de focă pentru a le asigura „termoizolaţia”. Tot timpul anului, femeile aleute îşi poartă copiii într-un rucsac de blană de urs, căptuşit cu licheni.
Femeia albă, la rândul ei, este perfect adaptată mediului. Îmbrăcată sportiv, în pantaloni şi rucsac, cu o constituţie fizică impresionantă, gata să presteze munca fizică alături de bărbat, o vezi dimineaţa, împreună cu copiii, cumpărând caracatiţă, ton sau fructe de mare, dar având parcă timpul calculat pe minute. Privirea ei rece şi fermă îţi sugerează rolul pe care femeia îl joacă, nu numai în creşterea copiilor după „codul nordic” de conduită austeră, dar şi în luarea deciziilor importante din familie.
Primele mişcări de emancipare ale femeii au avut loc, pentru prima oară, aici, în America, începând cu anul 1910. Astăzi, 25% din efectivele armatei americane sunt femei...rolul lor în politică şi în asociaţiile nonguvernamentale dinamizează toate mişcările feministe din lume.
Cât le priveşte pe femeile din Alaska, avem de-a face cu o altă poveste… Se spune că este foarte greu să le vorbeşti în contradictoriu. Şi, totuşi, „soluţia miraculoasă” vine, ca un balsam pentru soarta omenirii, de la unul dintre ghizii care fac zilnic turul oraşului Anchorage. Acesta pare să fi recurs la toate tertipurile verbale pentru a-şi impune autoritatea în familie. O dată pentru totdeauna... după ani de încercări nefericite, dl. Smith răsuflă uşurat. Pentru a fi sigur că are ultimul cuvânt într-o dispută verbală cu soţia, el spune mereu, hotărât: «Yes, darling! »
Trimis de glcitizen in 02.09.17 11:23:51
- A fost prima sa vizită/vacanță în AMERICA DE NORD
14 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (glcitizen); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
14 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "Experiențe turistice în Alaska, ALASKA [statul]" (deja existentă pe sait)
@glcitizen:
Frumoase gânduri și aprecieri. Femeia albă versus femeia aleută! După ce citești articolul, încerci o imaginară comparație în orb.
@glcitizen: Un SB meritat pentru un articol dedicat femeilor din ținuturile înghețate ale Americii.
Felicitări.
Toate cele bune.
@glcitizen: Excelentă descriere a oamenilor îngheturilor.
Cum miroase untura aia pe pielea femeilor nu vreau sâ îmi imaginez.
Povestea ta îmi amintește de o replică din "Bădăranii": "Ai dreptate dragul meu! "
Poza 6 este de senzație: puritate și gingășie, asta văd eu in imagine.
Mulțumesc Malimu
Interesant ca intotdeauna! multe lucruri noi aflam din experientele tale. Fotografiile sunt uimitoare, Felicitari!
Unul din primii exploratori din Alaska, dacă nu chiar primul, un american, nu-i mai știu amu numele și nici nu mă obosesc acum să caut dar povestea-i reală - s-a împrietenit cu populația din Alaska și și-a adus doi – trei dintre prietenii astfel dobândiți mai spre sud, pe undeva pe lângă Washignton (de ce?), ca să se laude cu captura sa în societatea vremii, aceștia nu s-au putut aclimatiza și în scurt timp și-au pierdut viața, exploratorul nu s-a pierdut cu firea, i-a împăiat și i-a pus la muzeu să-i vadă lumea minunată că doar nu s-a muncit degeaba să-i aducă…
Mă gândeam cum o fi să-ți împăiezi prietenii și să-i pui la muzeu…
@danaeldreny:
Multumesc, dar mi-ar trebui un muzeu mai mare... as lua si citiva reni, foci, ursi polari si o balena...
Multumesc si, dupa cum te stiu, nu va trece mult timp si ma vei urma.
@krisstinna:
Multumesc, Krisstinna. Pentru noi miroase a grasime obisnuita dar pt ei este un miros comun. Pe strazi, toti se silesc sa aiba nonsalanta americanilor de rind.
@ANILU:
Iti multumeesc, Anilu. Sii acolo se cauta eternul feminin, ca si peste tot in lume.
@elviramvio:
Interesanta idee. In Groenlanda vazusem atitea eschimose frumoase, casatorite cu danezi, dar aici, nu prea. Curios.
@glcitizen:
“ dupa cum te stiu, nu va trece mult timp si ma vei urma.“
Așa spuneau și alpiniștii ce plănuiau să plece pe creasta Făgărașului, când am mers la revelion la Cabana Negoiu: “să-ți iei colțarii că… “apoi replica continua absolut identic…
Norocul societății omenești îl reprezintă faptul ca 13 ani de amu încolo nu pot părăsi țara fără permisiune…
Nu's numa plimbăreață ci și cumplit de încăpățânată și nu mă umilesc să cer voie astfel că următorii 13 ani voi explora “doar“ România…
@Dana2008:
Multumesc, Dana. Nu vad un scenariu mai potrivit pentru spectaculoasele tale scufundari... sper sa fie doar o chestiune de timp... la Polul Nord poate mai dai si peste un spiridus eschimos...
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2002 Pacea albă a zăpezilor — scris în 12.08.17 de glcitizen din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Aug.2000 Un eschimos în România — scris în 30.09.17 de glcitizen din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Aug.2000 Românul care (n-) a cumpărat americanilor „sălbăticia îngheţată”! — scris în 23.09.17 de glcitizen din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Aug.2000 O croazieră în lumea fiordurilor — scris în 13.09.17 de glcitizen din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ