GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Creta - pe urmele civilizatiei minoice
Un concediu in insula Creta inseamna si oportunitatea de a vedea ramasitele celei mai vechi civilizatii europene avansate - civilizatia minoica. O civilizatie care a dainuit 1000 de ani, intre 2400 si 1400 inaintea erei noastre, dintre care in ultimii 500 de ani (perioada cu palate) a cunoscut o inflorire nemaivazuta. O inflorire materializata prin niste constructii unice in lumea antica - asa numitele palate cretane, care erau de fapt un fel de capitale ale oraselor-stat existente in insula Creta.
Cretanii au excelat in mai toate activitatile umane. Dezvoltarea unei agriculturi diverse si surplusul de alimente obtinute au dus la inmultirea populatiei si crearea unor structuri sociale complexe. Mestesugurile cum ar fi prelucrarea bronzului si olaritul au creat de asemenea un surplus de produse de foarte buna calitate, care, impreuna cu spiritul deschis al cretanilor, au pus bazele unui comert infloritor. Produse cretane au fost gasite in multe zone ale Mediteranei, comertul si navigatia fiind domeniile prin care s-a remarcat civlizatia minoica.
Dar cele mai remarcabile aspecte originale ale civilizatiei minoice au fost lipsa spiritului razboinic si egalitatea femeilor cu barbatii in societate.
Palatele cretane nu sunt fortificate, iar picturile nu reprezinta scene de batalie sau oameni inarmati. Ei nu aveau armata si nu au incercat sa supuna populatiile din jur. Sunt greu de gasit explicatii pentru aceasta existenta pacifista a minoicilor iar una dintre ele ar fi superioritatea civilizatiei lor asupra celor inconjuratoare, combinata cu izolarea insulara asistata de cea mai puternica flota din Mediterana de la acea vreme. Statutul important al femeii in societate este dovedit de existenta cu precadere a zeitatilor feminine, femeile fiind acelea care oficializau ritualurile, precum si de participarea impreuna a femeilor si barbatilor la activitatile sociale, atat de bine reprezentate in picturile ramase peste milenii. Probabil ca si acest statut al femeii a facut ca minoicii sa fie atat de putin razboinici, iar societatea lor sa fie una a pacii si prosperitatii.
Am putut sa vad urmele acestei civilizatii cu totul deosebite vizitand 2 din cele mai importante obiective: Festos (Phaistos) si Cnosos (Knossos).
Festos se afla in sudul insulei Creta, aproape de mare (6 km), la 60 de kilometri sud de Heraklion, capitala insulei. Era o zi calduroasa de august cand am ajuns la obiectiv. Intrarea este in varful colinei, in partea nord-vestica a sitului, asa ca aveai o privire de ansamblu inca de la intrare. Suprafata pe care se gasesc ruinele palatului este destul de mare si in toate colturile vedeai turisti care cercetau locul. Este o imagine care te atrage la aceste situri arheologice: oameni din diverse colturi ale lumii care hoinaresc printre ruine incercind poate sa faca legatura intre ruinele de piatra si povestea lor.
De la intrare se coboara niste scari prin care se facea intrarea in palat. Palatele cretane erau construite pe coline de stanca iar constructia se adapta reliefului, astfel incat diversele componente ale palatului se gaseau la nivele diferite, fiind legate intre ele prin scari si pasaje. Cercetarile arheologice au aratat ca palatele cretane au fost construite in jurul anului 1900 inaintea erei noastre, si au fost distruse in anul 1700 de un cutremur. Imediat dupa acesta, in zona vechilor palate au fost ridicate altele noi, mai impunatoare ca cele precedente.
La Festos zona palatului vechi se afla in partea dreapta a scarilor de intrare in palat, iar zona palatului adaugat dupa marele cutremur se afla in partea stanga. In zona palatului vechi se afla Curtea de vest a palatului, unde se tineau o parte din ceremonii, religioase sau laice. La capatul curtii se afla noua scari de piatra late de cativa zeci de metri care reprezentau de fapt locurile unde sedeau cei care priveau ceremoniile. La celalalt capat al curtii de ceremonii se gasesc niste puturi circulare cladite unde se depozitau proviziile de cereale. Pe partea stanga a scarilor de la intrare este asa numita "scara monumentala" care reprezenta intrarea in noul palat, intrare care se facea printr-un propilon, adica un portic si o curte interioara cu colonade. In ziua de azi au ramas doar bazele colonadelor, dar scara monumentala este ca acum 3700 de ani si impresioneaza prin latimea ei.
De la capatul propilonului se coboara la dreapta niste scari si se ajunge la curtea centrala. Este o curte pavata cu lespezi mari de piatra avand 55 de metri lungime si 25 de metri latime, fiind curtea principala a palatului, atat pentru viata de zi cu zi, cat si pentru ceremonii. Pe lateralele curtii se mai vad inca bazele coloanelor care sprijineau acoperisul care flanca aceasta curte.
De la baza scarilor care ne-au adus la curtea centrala, in directia opusa curtii se afla o alee care avea de-o parte si de alta magaziile, 10 la numar. Aici erau depozitate diverse bunuri alimentare in pithoi, niste vase ceramice mari in care se tineau uleiul de masline, vinul sau diverse alte alimente. La capatul de nord a curtii interioare, la un nivel superior, se afla zona apartamentelor regale, adica megaronul reginei, mai mic, urmat de megaronul regelui, mai mare. Megaronul era camera de locuit, care continea si niste coloane care separau o veranda de camera propriu zisa, peretii si podelele fiind acoperite la Festos cu placi de alabastru.
In continuare, zona de nord-est a palatului apartinea de palatul vechi si aici se aflau printre altele atelierele mestesugaresti si camera arhivelor. In camera arhivelor a fost descoperit celebrul disc Phaistos, care contine tiparite in lut simboluri ale unei scrieri nedescifrate inca, discul aflandu-se acum la muzeul din Heraklion.
Ajungand la marginea nordica a sitului am admirat privelistea mareata a muntelui Psiloritis, numit si Ida, care este cel mai inailt munte din Creta cu cei 2456 de metri ai sai. Minoicii aveau aceeasi priveliste in fata lor si erau probabil la fel de impresionati de ea ca si noi, si a fost poate unul din motivele pentru care palatul a fost construit aici. Desi era cald timpul s-a scurs repede in plimbarea printre intortochiatele dar impresionantele ruine minoice.
 
( rog melodia https://www.youtube.com/watch?v=jiSZoXqWSpg )
Trimis de argemi* in 17.04.18 12:20:19
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (argemi*); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat în rubrica "'Opționale' în sudul Cretei, #EXCURSII şi CĂLĂTORII" (nou-creată pe sait)
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
@argemi: Doar cu an înainte, în 2010, am vizitat şi eu Faistos şi Knossos, locuri care m-au impresionat deopotrivă. Poate Faistos un pic mai mult, misterul discului său nedescifrat nici până astăzi făcându-l mai interesant. Acolo n-am avut parte de aglomeraţie aşa cum am întâlnit la Knossos şi l-am putut străbate pe îndelete, însă amândouă sunt locuri de neratat în Creta, după părerea mea.
Felicitări pentru articol, foarte frumos descris locul!
@irinad: Multumesc pentru aprecieri.
Intradevar, si eu am fost putin dezamagit de aglomeratia de la Knossos, parca te impiedica sa vezi cum trebuie ruinele. La Phaistos a fost mult mai bine, si in plus, cadrul natural era cu totul deosebit. Insa trebuie sa recunosc ca la Knossos am putut vedea picturile minoice care ne dau astazi o idee asupra vietii lor de acum 3700 de ani.
Am citit și eu cu mare plăcere articolul, cu atât mai mult cu cât acum doi ani, când am fost în Creta, nu am ajuns și la Phaistos, din lipsă de timp. Am fost însă la Knossos, unde mi-a plăcut. Nu pot spune că a fost foarte aglomerat, am avut timp și spațiu să privim pe îndelete, să facem poze, fără a prinde prea mulți oameni în cadru. Desigur dacă mă voi reîntoarce cândva, pe lista de obiective rămase nevăzute voi trece cu siguranță și pe acesta.
Felicitări, pentru articol și... poate mai scrieți ceva despre insula Creta!
@maryka: Multumesc pentru indemnul de a mai scrie, este cea mai buna nota de apreciere! Despre Creta as mai putea scrie despre palatul din Knossos si minoici. Ar merge apoi un review despre Micene si micenieni, si apoi despre cetatile grecesti din Turcia. Poate si ceva despre muzeul papusilor din Basel sau despre plaja de la Marea Nordului. De facut planuri e usor, mai greu e sa le indeplinesti.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2024 Chania și șapte sate — scris în 30.09.24 de Carmen Ion din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jun.2024 O zi la plaja rozalie — scris în 20.09.24 de Carmen Ion din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Oct.2021 Cheile Zakros - „Defileul Morților” — scris în 11.02.22 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ
- Oct.2021 Phaistos și Gortyna - două dintre cele mai importante situri arheologice din Creta — scris în 09.02.22 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ
- Oct.2019 Reviewul meu nr. 300 e despre valuri alb-albastre, ape turcoaz și nisip roz — scris în 26.02.20 de Carmen Ion din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2019 Septembrie, in Creta — scris în 10.12.19 de bica adriana din RM .VALCEA - RECOMANDĂ
- Sep.2018 Mai aproape de cer — scris în 17.09.18 de iulian68 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ