GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Varful Postavarul - Drumul Serpilor
Am facut multe trasee in Masivul Postavaru si imi dau seama ca nu v-am prezentat niciunul dintre ele.
Masivul Postavarul face parte din Carpatii de Curbura si sunt sigura ca-l stiti daca nu prin contact direct cel putin vizual.
Partea sudica poate fi vazuta din Predeal de la partia Clabucet, de la Trei Brazi sau de la Paraul Rece sub forma unei muchii zimtate cu pereti abrupti unde se gasec multe trasee de escalada. Aceasta muchie se cheama Muchia Cheii, accesul spre traseeele de escalada facandu-se prin Cheile Rasnoavei.
De asemenea sunt usor de recunoscut dupa releul TV de langa varful Postavarul (1799m), cel mai inalt varf din acesti munti, ce poate fi vazut strabatand valea Timisului ce desparte muntii Postavaru de muntii Piatra Mare, intre Predeal si Brasov.
Masivul Postavarul este renumit datorita partiilor de schi din Poiana Brasov dar are si foarte multe trasee alpine. Se pot face trasee urcand dinspre:
- Rasnov - pe la cabana Cheia
- Predeal de la cabana Poiana Secuilor pe traseul Spinarea Calului-Poiana Trei Fetite
- Timisul de Sus - pe traseul Cheile Rasnoavei apoi Spinarea Calului
- Timisul de Jos - pe traseul Drumul Serpilor
- Brasov – pe la Pietrele lui Solomon pe un traseu ce pleaca direct spre varf sau pe un alt traseu ce trece mai intai prin Poiana Brasov, de pe Tampa pleaca iarasi un traseu dar nu l-am facut niciodata pentru ca mi se pare prea lung si prefer sa ajung mai repede pe varf si sa ma bucur de privelistea de acolo.
- Poiana Brasov – aici sunt cele mai multe trasee marcate pe care poti ajunge la varf dar si cea mai usoara cale prin cele trei mijloace de transport pe cablu, doua telecabine si o telegondola.
Daca nu va incumetati spre varf pe un traseu marcat nu pierdeti ocazia sa o faceti cu telecabina, astfel oricine se poate bucura de privelistile ce se deschid de aici.
Telecabina mare (Capra Mare- capacitate 60 persoane) ajunge cel mai aproape de varful Postavarul, telecabina mica (capacitate 43 persoane) ajunge langa varful Cristianul Mare cam la 10 minute de mers de cealalta telecabina iar de la telegondola se mai face putina miscare aceasta avand statia terminus langa Salvamont, 20 minute pana la varf. Pe varf se urca pe niste pietre bine lustruite de turisti amenajate cu balustrade.
Momentan pentru ca se lucreaza la partii traseele marcate care ajung spre varf din Poiana Brasov se fac prin santier (cine se incumeta) iar dintre mijloacele de transport pe cablu functioneaza doar telecabina mica, de miercuri pana duminica intre orele 9-16.
Daca ajungeti pe varful Postavarul sigur veti mai reveni, peisajele sunt superbe. Piatra Mare, Ciucasul, Depresiunea Brasovului, Brasovul, Poiana Brasov, Piatra Craiului, Bucegii, Predealul, Baiului sunt numai cateva locuri din ce zarim in departare. Apoi coamele acelea impadurite ale Postavarului ce coboara in valea Timisului iti ofera spectacol in functie de fiecare anotimp.
Noi am prins vreme foarte buna pe varf, soare si o adiere usoara de vant. Am contemplat in liniste zarile ajungand primii pe varf in ziua aceea. Am ajuns de atatea ori pe varful Postavarul si de fiecare data enumar ceea ce vad de parca as fi prima data cand le descopeream cu ajutorul hartii. Nu te plictisesti mai ales ca mai contribuie si alti factori la definitivarea peisajului, depinde cand ajungi si ce vreme prinzi, un rasarit, un apus, un varf pe un nor, Brasovul invaluit in ceata...
De pe varful Postavarul am coborat in Timisul de Jos pe traseul Drumul Serpilor. Acesta porneste din saua dintre varf si Releul TV, avem marcaj banda albastra, 3-3,5h. Daca marcajul nu ar fi asa de vizibil pe un molid la marginea padurii (mult in dreapta) te-ai speria inainte de a porni pentru ca in dreapta varfului se casca un hau.
Singurul lucru de care m-am temut cand am plecat pe traseu a fost ca aveam de coborat o diferenta de nivel de aproape 1300m, serpentine stranse urmate de coborari abrupte ceea ce nu le place genunchilor.
Asa a si inceput traseul, pierdem foarte repede din altitudine, marcajul este foarte bun dar poteca nu prea exista pe aceasta portiune, se merge in serpentine scurte pana iesim intr-o poiana. Am localizat-o pe harta: Poiana Stanii din Postavarul, 1600m, am coborat 200m altitudine in timp relativ scurt deci destul de abrupt. Probabil ca stana a fost candva ca acum nu mai este nici urma.
E o zi superba de toamna, avem privelisti spre Bucegi, Predeal, Baiului si Piatra Mare. La marginea poienii gasim repede marcajul care ne duce iar in padure si descoprim ca avem si poteca de data aceasta. Dupa ce trecem de un valcel cu grohotis ce vine chiar de sub varf coboram in serpentine intr-o alta poiana mai mica apoi intram intr-o padure de fag.
Mai relaxati am inceput sa ne bucram de ce aveam in jur. Frunzele fosnesc sub picioare, padurea rara lasa loc razelor de soare sa patruda spre noi iar o adiere de vant starneste o ploaie de frunze colorate. Ceva lasat de urs in poteca care nu pare a fi proaspat ne aminteste ca suntem destul de aproape de Brasov, locul preferat al lor, asa ca imi activez playlistul si incep sa cant „Treceti batalioane romane Carpatii”.
Avem sa mergem asa prin padure pe niste coame intre doua vai ce coteau des la stanga, intrerupte din cand in cand de coborari abrupte. Pe aceste coame plimbarea este foarte placuta. Cerul de un albastru cum nu am mai vazut demult parea boltit exact peste aceste culmi.
Ultima parte a traseului este o coborare pe curba de nivel a unei culmi inguste apoi serpentine stranse ne scot pe malul unui parau de unde vedem in scurt timp benzinaria de la Timisul de Jos.
A fost cea mai buna alegere sa facem acest traseu in coborare si nu in urcare (traseu de 4 ore) iar betele si-au facut datoria ca altfel genunchii ar fi fost incinsi la maxim.
Traseul a fost solicitant dar si frumos. Nu stiu cum am reusit dar l-am facut in doua ore si zece minute poate datorita zonelor abrupte in care nu puteai sa stai ca te duceau pur si simplu. Nu stiu de unde ii vine numele tarseului de Drumul Serpilor dar a fost o adevarata serpuire, cam in viteza, pe aceste culmi de sub varful Postavarul.
Carari frumoase tuturor!
Trimis de Lumis66 in 08.11.11 19:06:11
7 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Lumis66); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
7 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru aceasta destinatie.
O descriere foarte frumoasa, eu n-am reusit sa parcurg decat traseul din Poiana catre varf, intr-adevar privelistea este minunata de acolo de sus, drumul nu mi s-a parut foarte greu in schimb aerul rarefiat si pozele pe care le-am facut au meritat din plin aceasta mica plimbare pe Postavarul.
@Lumis66: frumos review! O intrebare: pe Mos Martin nu l-ati vazut prin preajma?
@webmaster0, multumesc! nu am facut altceva decat sa descriu ceea ce imi place.
@dragos, eu zic ca peisajul e superb pentru ca in rest contributia mea la aceste poze este ca AmFostAcolo si am apasat pe buton.
@pepsi 70ro, ma bucur ca ti-a placut descrierea, nu stiu pe ce traseu ai urcat din Poiana in varf dar mie mi se pare mai usor Drumul Rosu - cel marcat cruce rosie decat cel cu cruce albastra pe la Prapastia Lupului
@Lumis66: las', c-am văzut io p'acilea şi poze care mai mult fac rău locurilor pe care le reflectă, din cauză că "ochitorul" nu ştie să pozeze de niciun fel...
Tu chiar meriţi felicitările - natura va fi la fel de frumoasă multă vreme de acum înainte dacă vom reuşi să educăm turiştii s-o iubească şi s-o respecte. Iar astfel de articole ajută enorm!
@johnnyredlabel, pe Mos Martin nu l-am intalnit, dealtfel in atatea ture cate am facut nu l-am intalnit decat de doua ori. Am intalnit doi ursi la Cascadele Vanturisului despre care am scris review aici si altul langa Lacul Scropoasa despre care am scris review aici (La pas pe Valea Ialomitei I). De fiecare data am facut galagie multa si "au sters putina" imediat.
In general ursului ii este frica de om, de aceea atunci cand suntem pe munte trebuie sa ne facem simtita prezenta, doar in cazuri deosebite ataca, ursii gunoieri sunt mai periculosi. Asta nu inseamna ca nu imi este frica atunci cand suntem mai putini in tura.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Nov.2021 Al unșpelea ceas — scris în 24.11.21 de robert din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Dec.2020 Pe urme de urși spre Vârful Postăvaru — scris în 13.12.20 de Mika din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2020 După balaurii și uriașii din legendele muntelui Tâmpa — scris în 17.08.20 de Mika din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Dec.2019 După curcubeu pe Vârful Postăvaru — scris în 05.01.20 de Mika din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2015 Cum am urcat pe Cristianul Mare si am ajuns la... baza — scris în 25.11.15 de mugur007 din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Mar.2015 Maretie la superlativ — scris în 25.05.15 de raly din MEDIAS - RECOMANDĂ
- Mar.2015 Varful Postavaru — scris în 16.05.15 de iuby15 din MEDIAş [SB] - RECOMANDĂ