În Durău pe cărări de munte

TIPĂREȘTE

Am petrecut 3 nopți în Durău, așa cum am specificat și la review-ul Pensiunii Perla, 4 adulți și un copil de 7 ani, cu hotărârea de a face drumeții pe masivul Ceahlău și a vizita stațiunea la pas. Călătoria pe munte am început-o pe la 9 dimineața, de la punctul Salvamont, de informare și orientare, plătind taxa de acces în rezervație unde am fost informați că pe traseele dorite de noi, spre Cabana Fântânele și apoi peștera Duruitoarea, echiparea noastră de amatori (trening, unii boncanci, alții adidași, rucsac cu mâncare și apă) este suficientă.

Primul punct de atins a fost Cabana Fântânele urmând traseul cu dungă roșie, nr. 4, fiind cel mai accesibil și recomandat amatorilor, după părerea noastră. Spun acestea pentru că urcarea este simțitor mai lentă decât cel cu cruce roșie, care merge direct spre cascadă. Așa că vă recomandăm călduros să urmați acest traseu chiar dacă aveți în plan cascada, fiindcă deși e ocolitor, este mult mai accesibil.

Am avut noroc până la cabană de o vreme însorită, fără ploaie, traseul parcurgându-l în aproximativ 2 ore, nu toți fiind obișnuiți cu muntele și regula grupului unit a funcționat la noi. Ajunși la cabană ne-am adăpostit de o ploaie scurtă de vară, dar torențială, gustând o ciorbă de văcuță bună, la 9 lei porția, precum și un ceai aromat.

De acolo, am ales să urmăm traseul cu triunghi galben, spre Cascada Duruitoare, cu un traseul lin la început, cu urcușuri și coborâșuri ușoare la mijloc iar în final când s-a făcut tranziția la traseul comun cruce roșie/albastră până la cascadă cu un ridicat grad de dificultate. De la cabană la cascadă am ajuns de data asta în 2 ore, așa cum estimau indicatoarele, făcând 4 km. Traseul de la cruce roșie de la Durău la Cascadă implică să iei muntele în piept pe aproape tot parcursul traseului, ceea ce nu recomand să facă celor ce doar sunt amatori și nu au condiție fizică. Ajunși la cascadă nu am reușit să ne bucurăm decât 15 minute de frumusețea peisajului întrucât au venit norii amenințătorii și ploaia, ceea ce ne-a făcut să ne iuțim pașii pe cât posibil. Traseul înapoi a fost în coborâre, cu excepția unei pante în urcare de aprox. 45 grade ce se întinde aproximativ de la aproximativ 300 m de cascadă pe o distanță de vreo 300-400m, cam 25 de minute de chin, aș aprecia. Apoi se ajunge din nou la intersecția cu traseul triunghiului galben ce o ia în dreapta spre Cabana Fântânele și în jos spre Durău. Presați de ploaie și de timp am luat-o în jos pe traseul de cruce roșie spre Durău. În continuarea acestui traseu coborârea a fost foarte anevoioasă datorită înclinației mari și a arborilor căzuți pe cărare, fiind nevoiți să ne strecurăm cu greu pe sub aceștia. Apoi ploaia tot mai deasă ne-a îngreunat coborârea, traseul devenind noroios, per total coborârea până în stațiune luându-ne 2 ore, fără să ne mai gândim să facem poze, mulțumind doar lui Dumnezeu că am ajuns repede și bine jos.

A doua zi am mai vizitat Mănăstirea Durău, trebuie să recunosc că trecător doar, am zăbovit și pe pârtia de schi la iarbă verde și cules de păpădii.

A treia zi am dedicat-o vizitării Bicazului, dar care consider că intră în altă categorie de excursie decât cea montană, întrucât aceasta a fost făcută cu mașina.

Așadar, dragi colegi AFA, dacă sunteți doar amatori și nu obișnuiți ai muntelui, vă recomand să studiați traseele înainte, să nu ezitați să cereți informați celor avizați și ca orice sfat montan universal, respectați pădurea și nu vă abateți de la traseul marcat.

---

VIZUALIZĂRI: 3785 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI