ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 05.05.2021
DE Mika
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.08.09
STATUS: CONSUL
DATE SEJUR
APR-2021
DURATA: 3 zile
Prieteni
10 ADULȚI
Raport PREȚ/CALITATE:
BUN

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 10 MIN

Prin Ceahlaul de legendă

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE

Despre Masivul Ceahlău am citit și auzit multe, am văzut fotografii cu peisaje de vis, dar, nu știu cum am reușit să nu ajung pe potecile lui. Am avut o tentativă anul trecut, dar pandemia a stat in calea fericirii mele și a inchis traseele turistice și cabanele. Apoi a venit randul altor munți, mai apropiați de casă, și iar am lăsat Ceahlăul pentru” când voi avea mai mult timp” .

Și iată că la sfârșit de aprilie, in plină primăvară, am reușit să petrec trei zile de iarnă pe munții cu cele mai multe legende și povești, unicul munte care are hram și sărbătoare.

Masivul Ceahlău, incadrat de văile Bistricioarei, Bistriței și Bicazului, este, probabil, cel mai umblat și iubit munte din Moldova.

Vârfurile cele mai inalte sunt Ocolașu Mare (1907 m) și Toaca (1904 m), dar frumusețea acestor munți nu este dată de inălțimea vârfurilor ci de stâncile cu diferite forme pe marginea cărora s-au croit nenumărate legende, de un răsărit cum numai in Ceahlău poți să vezi sau de peisajele superbe care te inconjoară pe platou sau pe Varful Toaca. Exemplarele rare de faună și floră precum și diversitatea reliefului (creste calcaroase, ace stâncoase, peșteri) au determinat inființarea Parcului Național Ceahlău, arie protejată de interes național.

In zona Vârfului Ocolașul Mare și Polița cu Crini, Masivul Ceahlău găzduiește și o rezervație științifică, unde accesul turiștilor este interzis.

Traseele care străbat Ceahlăul sunt in general ușoare spre medii, bine marcate, cu diferență de nivel de aproximativ 1000 m și cu puncte de plecare din stațiunile Izvorul Muntelui sau Durău.

Din Izvorul Muntelui a inceput și povestea mea prin Ceahlău, intr-o zi ploioasă de aprilie. Am parcat mașinile in fața centrului de informare turistică, ne-am luat ruccsacurile și am pornit la drum spre Cabana Dochia, prima țintă a traseului nostru.

De la Izvorul Muntelui se poate ajunge la Cabana Dochia pe trei trasee: pe marcajul bandă albastră prin Lutul Roșu - Piatra cu Apă - Detunatele, pe triunghi albastru prin Lutul Roșu - Paraul Izvorul Alb - Stanca Dochia -Jgheabul cu Hotarul sau pe marcajul bandă roșie prin Poiana Maicilor – Platoul Ocolașului Mic.

Pentru că ploua mărunt iar vremea nu prea ținea cu noi, am ales să parcurgem primul traseu, care mergea in cea mai mare parte prin pădure.

Până la Curmătura Lutul Roșu, in locul numit La Arsuri, traesul este comun cu cel marcat cu triunghi albastru. Cam din acest loc ploaia a inceput să se transforme in zăpadă, așezându-se un strat nou și pufos peste zăpada deja existentă. Peisajul era unul autentic de iarnă, parcă eram in plină lună ianuarie. De la Curmătura Lutul Roșu incepe un urcuș susținut, destul de solicitant mai ales prin zăpada pufoasă și cu ruccsac greu in spate. Dar frumusețea copacilor incărcați de zăpadă mă făcea să mai uit de greutatea drumului.

Pe la jumătatea drumului am ajuns la limita rezervației științifice Polița cu Crini. Nu, nu este vorba de frumoasele și delicatele flori, ci este vorba de pădurile de zadă, singurul conifer căruia toamna ii cad acele. In limbajul locului, zadei i se mai spune și crin de munte, datorită conurilor care apar primăvara și care au o culoare roz sau mov.

Din acest loc urcușul s-a mai domolit, dar până la Dochia tot mai aveam de urcat. Tot urcând am ajuns și la prima piatră cu legendă, numită Piatra cu Apă. Stânca este la câțiva metri de cărare, și are o frumoasă și tristă legendă care merită povestită.

Se spune că pe un munte nu departe de Ceahlău (muntele Grințieș) trăia un oier urât și burduhos, dar care era bogat și avea o casă frumoasă. In fiecare duminică Budihăul (cum era poreclit de localnici) ieșea la horă in sat frumos imbrăcat, cu galbenii zornăind, sperând astfel că iși va găsi o soție. Dar fetele fugeau de el ca de Ucigă-l Toaca. Vâzând Budihăul că nu iși poate găsi o soție, s-a gândit să iși cumpere una. A trecut munții spre Țara Dornelor și a aflat că acolo trăia o familie săracă, cu mulți copii, cărora tatăl, un simplu tăietor de lemne, abia avea ce le pune pe masă. L-a convins pe sărmanul tată să ii vândă fata cea mare, in schimbul unui car cu doi boi și a unei vaci. Sperând că astfel iși va ajuta familia, fata a cedat și a plecat la casa Budihăului. Dar, banii nu aduc fericirea, și, deși avea tot ce ii trebuie fata nu iși putea iubi soțul și era nefericită. Mai mult decât atât, budihăul era foarte gelos, o păzea in deaproape și dresase chiar și un cîine mare ciobănesc să o păzească in lipsa lui.

Cu toatre acestea, intr-o zi, când fata culegea afine pe platoul Ceahlăului, s-a intlnit cu un baci tânăr și frumos. S-au indrăgostit și s-au iubit două veri la rând, păziți chiar de câinele cel mare al soțului.

Dar Budihăul a aflat de povestea de dragoste a soției și a tocmit patru tâlhari ca să il omoare pe tânăr. Aceștia l-au lovit cu baltagele și l-au aruncat intr-o prăpastie, chiar sub stânca lângă care se intâlnea și se iubea cu soața Budihăului. Fata a venit zile la rând la stâncă și l-a așteptat pe tânăr, dar in zadar. Până intr-o zi când câinele a descoperit leșul tânărului. Atunci fata a vrut să se arunce in prăpastia in care zăcea iubitul ei, dar de durere a leșinat. A zăcut așa, păzită de câinele credincios, până când cei patru bătăuși au venit hotăți să o ia și să o ducă inapoi la soțul ei. Dar fata s-a trezit și a inceput să urce pe stânca dreaptă și inaltă, urmată de câinele credincios. Talharii au ajuns la stâncă dar nu au putut să urce după fată. Chiar și câinele a alunecat și a căzut in prăpastie. Dar fata a reușit să ajungă sus pe stâncă, unde a stat trei săptămâni, vaietul ei auzindu-se pe vârfurile din jur. Deodată vaietul a contenit iar din vârful stâncii au inceput să picure stropi de apă limpezi ca lacrima. Erau chiar lacrimile fetei. Oamenii au venit să vadă piatra stearpă din care curgea acum apă, și i-au zis stâncii Piatra cu Apă. Se pune că cei ce innoptează aici aud plânsetul fetei.

In realitatea, Piatra cu Apă este o grotă de circa 10 m adâncime și inaltă de 6 metri, prin tavanul căreia se infiltreaza apa provenită de la ploi sau topirea zăpezilor. Dacă am fi avut timp frumos, de pe paltoul de lângă stâncă am fi putut vedea Cabana Dochia și Vârful Ocolasu Mare. Dar, ne-am mulțumit cu vederea stâncii și am plecat mai departe, continuînd urcușul care părea că nu se mai termină.

Am ajuns la baza Pietrelor Detunate, unde un panou informativ ne spune legenda acestor turnuri turnuri stâncoase. Cetățuia și Călugării, sunt Pietrele Detunate aflate la 1655 m altitidine, pietre care pot fi văzute și de la Cabana Dochia.

Ninsoarea, zăpada care era din ce in ce mai mare pe măsură ce urcam, precum și urcușul solicitant, nu prea ne-au lăsat să zăbovim in dreptul acestor pietre. Am continuat să urcăm și in scurt timp am zărit prin ceață cabana Dochia.

Aflată la 1760 m altitudine, cabana era punctul terminus al traseului nostru din acea zi. Ne era o foame cumplită, așa că abia așteptam să mâncăm o ciorbă caldă și alte bunătăți de la cabană.

După ce ne-am instalat și ne-am potolit foamea, am făcut o mică plimbare până la schitul Schimbarea la Față aflat in apropierea cabanei.

A fost o primă zi frumoasă prin Ceahlăul de legendă. Urmau alte două zile, cu alte surprize si provocări.

Traseul pe care l-am făcut in prima zi poate fi parcurs in orice anotimp, nu prezintă porțiuni tehnice. Este totuși un traseu mediu ca grad de dificultate, din cauza urcușului susținut și pe alocuri abrupt, având o diferență pozitivă de nivel de 1040 m.

Nu știu ce surse de apă sunt pe traseu, din ce am citit am inteles că nu prea sunt. Eu am avut un termos cu ceai și un litru de apă. Dar vara este posibil să fie insuficient.

Sper ca fotografiile să vă convingă de frumusețea acestor locuri și să vă invite la o drumeție prin Ceahlău.

Va rog daca se poate atasa https://www.youtube.com/watch?v=-iIrJez2ObU


LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI

Masivul Ceahlau, unicul munte care are hram si sarbatoare, incadrat de văile Bistricioarei, Bistriței și Bicazului, este, probabil, cel mai umblat și iubit munte din Moldova. Sunt catve trasee foarte frumoase, spre Cabana Dochia, Cabana Fantanele, Cascada Duruitoarea.


despre DISTRACȚIE & RELAXARE

O zi pe munte inseamnă relaxare si distractie.

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de Mika in 05.05.21 23:00:44
Validat / Publicat: 06.05.21 08:44:47
INFO ADIȚIONALE
  • A fost prima sa vizită/vacanță în MASIVUL CEAHLĂU

VIZUALIZĂRI: 1659 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

14 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Mika); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P18 Apus de soare in Ceahlau
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 35300 PMA (din 37 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

14 ecouri scrise, până acum

webmasterX [06.05.21 08:44:19] »

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

elenaadina [06.05.21 09:12:36] »

O mini vacanta excelenta!

Se vede din poze ca v-ati bucurat de peisaje grandioase!

Si povestea din articol este minunata!

Si noi ne-am propus anul acesta sa mergem pe Ceahlau, dar nu stiu cand, ca am atatea proiecte turistice la noi in tara si inca nu am facut nimic...

Culmea ca e si aproape de noi, la vreo 2 ore jumatate distanta... ​   

„Traseul pe care l-am făcut in prima zi poate fi parcurs in orice anotimp, nu prezintă porțiuni tehnice. Este totuși un traseu mediu ca grad de dificultate, din cauza urcușului susținut și pe alocuri abrupt, având o diferență pozitivă de nivel de 1040 m"

​ Cam cat timp  a durat traseul vostru​?

​​​

robert [06.05.21 09:16:21] »

offf am scris, am ieșit, mi-am pierdut tot ce am scris acu mă chinui să-mi regăsesc ideea.

Nu-mi vine a crede ochilor când văd atâta zăpadă în mai pe munte. Mi-e tare dor de munte, dar când văd zăpada asta zic pas. Vreau căldură, multă căldură.

Este într-adevăr o zonă extrem de frumoasă. Am fost si io odată, prin ' 95 ori ' 96. Am dormit și la cabana Dochia, dar și la cort. Sincer nu stiu ce rol au scările astea metalice de le-au construit și care urâțesc maxim peisajul!!!

Felicitări atât pentru articol, cât si pentru drumeție. De consecvență clar nu mai am ce spune. Sunt absolut sigur că vei ajunge în Nepal înaintea mea. Pentru mine Nepalul devine din ce în ce mai mult, un vis îndepărtat! ​​​

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Mika [06.05.21 09:23:37] »

@elenaadina:  Noi am facut traseul in patru ore și jumătate, dar au fost condiții de iarnă și am mers puțin mai greu. Se poate face in trei ore jumatate maxim patru in condiții de vară. Dacă este atât de aproape este păcat să nu mergeți, poate chiar acum, cand se topește zăpada și ies floricelele.   Mulțumesc de vizită.

Mika [06.05.21 09:28:35] »

@robert:  A nins mult in martie si in aprilie, iar stratul este consistent. Dar a inceput sa se topeasca, cred ca pe la sfarsitul lui mai nu va mai fi decat la peste 2000 m. La inceputul lui iunie voi merge pe Omu si voi vedea atunci cata zăpada va mai fi. Am urcat scările acelea, sunt peste 500 și mi-au cam scos sufletul, mai ales că eram la sfârșitul unei zile grele. Nu știu de ce le-au făcut, se pare că pentru meteorologi ca să urce mai ușor.   In legătură cu Nepalul, nu știu ce să spun, și pentru mine pare un vis foarte indepărtat. Cred că mai intai ma voi concentra pe munții inalți din Europa, poate, cine știe, ajung pe Mont Blanc.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
k-lator [06.05.21 10:27:24] »

@Mika:  Am făcut cunoștință cu Ceahlăul prin anii 80, la trecerea dintre clasa a 8-a în a 9-a, când am fost împreună cu doi profesori de educație fizică într-o expediție în Ceahlău, timp de două săptămâni. Eram un grup de 10 copii de 14-15 ani, care cărau în spate corturile, ceaunul si runcsacurile cu conserve și alimente din care mai găteam căte ceva, cu schimbul  

Am urcat la Toaca, am fost la cascada Duruitoarea, am dormit prin poienițe, am făcut focuri de tabără... am ținut un jurnal de călătorie și am schițat ”oglinda expediției” - o hartă cu traseul pe care l-am parcurs!

Ca prin minune, nu ne-a plouat nicio picătură pe perioada expediției noastre, dar în ultima zi, cand am coborât în Durău, o ploaie torențială ne-a udat până la piele. O bătrână care își ducea văcuța acasă ne-a văzut cât eram de murați și ne-a luat pe toți la ea, unde ne-a ospătat cu lapte și mămăligă, iar soțul bătrânei ne-a spus poveștile locului, apoi ne-a găzduit în podul șurii, în sacii de dormit.

Acum când îmi amintesc acele vremuri, nu-mi vine să cred că doi profesori au avut atâta curaj să plece cu o gașcă de copii după ei, fără niciun telefon mobil, fără tablete și fără ca părinții noștri să poată lua zilnic legătura cu noi... !

Multumesc mult Mika pentru acest articol care mi-a trezit amintiri dragi mie și pentru pozele minunate cu Ceahlăul!

Felicitări și la cât mai multe trasee frumoase!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Dana2008scris / TELEFON [06.05.21 11:55:19] »

@Mika:  Felicitări Mika!!! Iar și iar... ne uimești cu forma ta. Bravo!  

Cred că și la vară vei căuta munți înzăpeziți că deja ai experiență in urcări abrupte prin zăpadă... eu le consider foarte solicitante.

Cascada Duruitoarea ar trebui să o bifam​ cât de curând. Noi am urcat pe două trasee diferite până la Vf Toaca dar vad că mai sunt și alte variante.

Mulțumim pentru fotografiile minunate și povestea drumeției!

Călătorii plăcute! Numai bine! ????​​

​​

Mika [06.05.21 12:05:06] »

@k-lator:  Si eu am prins gustul traseelor montane tot cand eram eleva si mergeam in tabara la munte. Aveam o diriginta iubitoare de drumeții montane și in fiecare vara bateam potecile Bucegilor cu ea.   Din păcate, in ziua de azi, puțini dascăli au curajul să meargă cu copiii pe munte. Mulțumesc de aprecieri!

Mika [06.05.21 12:09:12] »

@Dana2008:  Multumesc Dana, am văzut că și tu ai fost in locuri frumoase. M-am cam săturat și eu de zăpadă, dar este un antrenament bun drumeția in condiții de iarnă. Am fost și la Duruitoarea, și la Toaca, urmează să vă povestesc. A fost frumos in Ceahlău, poate ajung și vara pe acolo, deși cred că  va fi cam aglomerat. Călătorii frumoase!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [07.05.21 09:26:42] »

@robert:  

Sincer nu stiu ce rol au scările astea metalice de le-au construit și care urâțesc maxim peisajul!!!

Scara metalică are mai mult de 500 de trepte și duce spre vârful Toaca – al doilea cel mai înalt pisc din Ceahlău. Acolo, sus, este stația meteorologică. Această scară este relativ nouă și ușurează urcușul meteorologilor, dar și al turiștilor care pot admira natura pe deasupra crestelor până departe.

În trecut, această scară era din lemn. Prin anii ’70-’80, când urcam în fiecare vară pe Ceahlău, scara era foarte deteriorată, putrezită și cu multe trepte lipsă. Chiar se impunea nu repararea, ci înlocuirea ei.

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [07.05.21 09:42:27] »

@Mika:  Frumoasă drumeție în Ceahlăul adolescenței mele! În vremea aceea, urcam de multe ori pe cărările lui, dar numai vara. Nu ne-am încumetat niciodată la o drumeție în condiții de iarnă. Sunt porțiuni pe care nu este recomandat a te aventura nici vara, într-o zi cu ploaie sau după o ploaie.

Vara trecută, plecând de la Cabana Dochia cu intenția de a coborî spre Stănile, salvamontul ne-a atenționat să nu coborâm la Durău prin Duruitoarea pentru că traseul este periculos. Bine… ne văzuse și că aveam o oarecare vârstă.

Recent am auzit la TV că niște tineri au cerut ajutorul salvamontiștilor, ei aventurându-se pe traseul care duce de la Cascada Duruitoarea, în sus, spre Toaca.

Îți doresc drumeții frumoase și în viitor!

Mika [07.05.21 09:53:08] »

@iulianic:  Este o porțiune intre Duruitoarea și Dochia care este dificila atat iarna cat și vara. De multe ori iarna salvamontistii chiar recomanda evitarea acestei portiuni. Asa s-a intamplat si in cazul nostru, am coborât la Duruitoarea pe la Fantanele cu gandul ca de acolo sa urcăm spre Dochia. Dar era periculos, salvamontistii ne-au spus ca poate pleca gheața cu noi cu tot sau sau să alunecăm. Nu eram pregatiti pentru asta (coltari, coarda) asa ca am renunțat.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
doinafil [07.05.21 11:42:48] »

De câte ori citesc câte ceva despre Ceahlău îmi vin în minte frumoasele versuri ale lui Coșbuc, din poezia „Vara”:

Priveam fără de ţintă-n sus -

Într-o sălbatică splendoare

Vedeam Ceahlăul la apus,

Departe-n zări albastre dus,

Un uriaş cu fruntea-n soare,

De pază ţării noastre pus.

​​​Felicitări încă odată, Mika! Mi-a plăcut tot, și articolul și pozele, iar P17,18,19 sunt grozave!

Ce să mai spun de P22, în care crezi că cerul a luat foc?! !!!

Mika [07.05.21 19:43:42] »

@doinafil:  Mulțumesc! A fost frumos, sper să mai revin.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
doinafil, elenaadina, iulianic, k-lator, Mika
Alte impresii din această RUBRICĂDrumeții în Masivul Ceahlău:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.087179183959961 sec
    ecranul dvs: 1 x 1