GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Cetatea dacică de la Bâtca Doamnei (Petrodava)
TIPĂREȘTEÎnceputul verii anului 2009 mi-a adus mult așteptata călătorie în nordul Moldovei și Bucovina, vacanță dedicată cu precădere vizitării bijuteriilor mănăstirești medievale din zonă. Fiind cazați în apropierea Mănăstirii Agapia, într-o după-amiază am hotărât să facem câțiva pași și în frumosul municipiu Piatra-Neamț.
Drumul între Agapia și Piatra Neamț este pitoresc, covorul asfaltic de calitate. În oraș ne-am oprit lângă Parcul Tineretului, o zonă interesantă ce concentrează multe obiective turistice: ruinele Curții Domnești, Turnul lui Ștefan cel Mare și biserica domnească „Sf. Ioan”, Muzeul de Artă, Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni, Colegiul Național Petru Rareș. Coborâm pe Bulevardul Republicii, trecem pe lângă Muzeul Memorial „Calistrat Hogaș” (în față se află bustul scriitorului), depășim Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” și ne oprim lângă Gară pentru a urca cu Telegondola pe Cozla. A fost o experiență plăcută, am avut ocazia de a privi orașul de la înălțime. Cabina se avântă peste bulevard și trece pe deasupra unei zone de case, clădiri mai vechi cu regim mic de înălțime, curți pline de verdeață. Vedem în dreapta Releul de pe Pietricica și cartierele de blocuri comuniste; distingem, de asemenea, Turnul lui Ștefan cel Mare și Grădina Zoo de la poalele Cozlei. De pe platou am admirat orașul așternut la picioarele noastre și lacul de acumulare Bâtca Doamnei.
Următorul obiectiv ce îl aveam în plan era cetatea dacică de la Bâtca Doamnei.
Acces. Trecem pe celălalt mal al râului Bistrița, undeva pe un pod din apropierea Gării, urmăm Aleea Tineretului (pe lângă ștrand), apoi pe strada Bâtca Doamnei – ne oprim la un moment dat pe malul lacului de acumulare pentru a arunca o privire. Drumul urmează cursul râului Doamnei, pe care îl traversăm... în scurt timp se termină șoseaua asfaltată. Începem să urcăm cu autoturismul pe un drumeag îngust, plin de pietriș... după câteva zeci de metri apar mici șleauri pline cu apă – acest lucru ne face să lăsăm automobilul într-o zonă mai lată și să continuăm urcușul pe jos, prilej de a ne bucura de peisaj.
Scurtă istorie. Cercetători din domeniul istoriei au asociat cetatea de pe înălțimea Bâtca Doamnei cu așezarea geto-dacică Petrodava, menționată în scrieri geografice vechi. Prezența mai multor urme de așezări și fortificații dacice în zonă pare a indica existența aici a unui centru politico-administrativ geto-dacic destul de puternic. Cercetările arheologice au arătat o dezvoltare înfloritoare, fapt dovedit de urmele locuințelor, uneltele descoperite, ceramica de calitate, bijuterii și monezi. Probabil fiind o entitate separată de regatului lui Burebista și Decebal, zona aceasta de așezări, denumite generic „Petrodava”, au cunoscut puțin mai târziu aripa „civilizatoare” și „protectoare” a Romei. După cucerirea Daciei armatele romane înaintează și spre Moldova, spre populațiile de daci liberi, construind avanposturi și creând o zonă-tampon, de siguranță. Este perioada când se crede că cetatea dacică de la Bâtca Doamnei a fost incendiată iar romanii și-au construit un castru lângă Cozla.
Primele cercetări arheologice au avut loc în perioada interbelică, fiind conduse de preotul și cărturarul Constantin Matasă, întemeiator al Muzeului de Istorie și Arheologie din Piatra-Neamț și asiduu cercetător al trecutului istoric. Săpăturile vor continua după Al Doilea Război Mondial, sub conducerea Universității din Iași, prilej cu care se descoperă urmele a două sanctuare dacice – dovadă clară a rolului important, centralizator, jucat de așezarea de la Bâtca Doamnei. Incinta așezării, întinsă pe mii de metri pătrați, era apărată de un zid de piatră, întărit în jurul porții de acces de către o palisadă de lemn.
Descriere. Accesiunea spre vârful colinei de peste 400 m constituie o plimbare plăcută, fără a face un efort fizic deosebit. Surpriza vine în momentul în care se ajunge pe platou: cetatea dacică este reprezentată doar de un singur fragment de zid. Este vorba de zidul sudic al cetății ce se afișa în fața noastră ca un perete de mică înălțime, format din pietre clădite una peste alta, fragmentat în câteva bucăți, pe o distanță de 10-12m. Nu exista la momentul acela nici măcar un panou cu informații, nici o săgeată indicatoare către aceste urme singuratice ale trecutului milenar. „Dezamăgirea” provocată de ruine este însă compensată din plin de frumusețea peisajului înconjurător. Drumeagul de acces se transformă spre vârf într-o simplă potecă, dar atât în stânga, cât și în dreapta, se deschid priveliști încântătoare: fânețe pline de flori multicolore, pâlcuri de conifere pe versanți, garduri de lemn, cai lăsați liber la păscut, lacul de acumulare de pe Bistrița, așezările de pe mal, etc. Peste toate aceste imagini domnea liniștea, spartă doar de zgomotele naturii: zumzăit de insecte și foșnetul vegetației sub atingerea palelor de vânt.
Concluzii. A fost o oră plăcută petrecută în mijlocul naturii, pe urmele unor vestigii milenare, păstrate în mică măsură. Ar fi fost interesant să se amenajeze zona unde au fost descoperite sanctuarele, mai bine spus tamburii de gresie utilizați ca bază pentru coloanele de lemn/piatră. Straturile succesive de locuire, cercetate arheologic, începând cu epoca neolitică (celebra cultură Cucuteni), trecând prin perioada geto-dacică și continuând cu așezarea timpurie feudală (secolele al XI-lea – al XIII-lea), constituie o dovadă a permanenței locuirii autohtone în această zonă a Moldovei.
Trimis de tata123 🔱 in 27.10.15 15:02:07
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în PIATRA NEAMȚ.
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@tata123 - Nu-i aşa că articolul lui @DanielG&Family "Piatra Neamţ - Oraşul văzut de sus" te-a incitat să scrii despre acest oraş moldav?
Despre cetatea dacică de la Bâtca Doamnei, spun drept, în anii copilăriei şi ai adolescenţei mele nu se pomenea nimic. Am aflat de ea abia după ce am plecat din Neamţ. După cum ai constatat, nu e mare lucru. Ca obiectiv turistic în sine (nu mă refer la drumeţie, aer curat şi peisaje) cetatea dacică este mai mult o laudă aşa cum am mai auzit multe la noi atunci când vine vorba de turism cultural-istoric.
”Trecem pe celălalt mal al râului Bistriţa, undeva pe un pod din apropierea Gării…
Lângă pod, imediat, pe malul drept al râului Bistriţa, era Restaurantul Căprioara considerat pe atunci unul dintre cele mai selecte şi mai pitoreşti restaurante din oraş. Acolo se organizau petreceri de revelion la care nu avea loc oricine. Nu ştiu dacă acum mai există acea clădire şi cu atât mai mult nu ştiu dacă mai este restaurantul select de altădată.
Rog așteptați...
@iulianic - Mulțumesc... într-adevăr articolul lui @DanielG&Family m-a făcut să aștern aceste cuvinte. Obiectivul turistic numit „Cetatea dacică de la Bâtca Doamnei” apare menționat în toate materialele de promovare ale județului Neamț și orașului Piatra-Neamț - e un fel de „hai să facem din țânțar - armăsar”. Dar dacă tot „batem toba” de ce nu luăm câteva măsuri minime de amenajare: indicatoare, panouri informative, puncte de odihnă (bănci, măsuțe de lemn), un punct de belvedere, amenajarea zonei unde s-au descoperit sanctuarele, etc. Din păcate nu se întâmplă astfel de lucruri - astfel, vom continua să ne bucurăm de peisaj și de unicul fragment de zid.
@tata123 - Da, ştiu că Cetatea dacică de la Bâtca Doamnei figurează actualmente printre obiectivele turistice promovate din judeţul Neamţ. Tocmai acest "hai să facem din ţânţar - armăsar" mi-a amintit de un alt caz - hilar până la urmă - din judeţul Tulcea.
În localitatea Nufăru, la o intersecţie, o săgeată informa că distanţa până la Cetatea Prislav este de numai 1 km. Convinşi că vom găsi ruinele unei vechi aşezări, ne-am aventurat pe drumul desfundat care se termina brusc în gardul unei gospodării, fără să ne ducă la nici o cetate. Am întrebat sătenii şi mare ne-a fost uimirea când am aflat că nu ştiu unde este cetatea şi ce vrea să spună indicatorul turistic. Ne-am întors fără să fi văzut nici măcar o urmă de zid.
Ulterior am aflat că cetatea ar fi suprapusă în totalitate de localitatea Nufăru, fostă Prislava şi că rămăşiţele a două dintre turnurile zidului de incintă - suprapuse de construcţii - ar fi fost reperate sub actualul local şi în curtea dispensarului.
Ei, hai s-o credem şi pe asta! Dar, nu era mai bine să existe şi ceva scris în acest sens eventual în locul săgeţii care te trimite "la dracu’ în praznic"?
Sunt sigură că mai sunt şi alte cazuri asemănătoare, urmare a unei politici forţate de promovare datând dintr-o perioadă în care se cheltuia mult pentru turism… fără a se face tot atât de mult. Poate că ar fi bine ca aici, pe AmFostAcolo să se deschidă un capitol în care să semnalăm astfel de obiective care de fapt nu prea există. S-ar scuti timp preţios, uzură de maşină şi poate ceva nervi sau dezamăgiri.
”Parcul Tineretului, o zonă interesantă ce concentrează multe obiective turistice: ruinele Curții Domnești, Turnul lui Ștefan cel Mare și biserica domnească „Sf. Ioan”, Muzeul de Artă, Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni, Colegiul Național Petru Rareș.
Și Teatrul Tineretului?!!!
Înființat în 1958, ca sectie a Teatrului de Stat din Bacău, iată ce echipă de proaspăt absolventi avea: Leopoldina Bălănuţă, Florin Piersic, Cosma Braşoveanu, Dumitru Chesa, Atena Zahariade, Ica Matache, Zoe Muscan.
Din 1961, ”prin Decretul 1434/8 iunie, Consiliul de Miniştri dispune înfiinţarea Teatrului de Stat din Piatra Neamţ, de sine stătător. În 1966, teatrul îşi schimbă titulatura, devenind Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ. ”
De-a lungul timpului au mai debutat aici și alti actori romani, deveniti celebri: George Motoi, Virgil Ogășanu, Mitica Popescu, Leopoldina Balanuta, Maia Morgenstern, Oana Pellea, Horatiu Malaele, Ileana Stana Ionescu si multi-multi altii.
Tot aici au debutat ca regizori Andrei Șerban și Alexandru Dabija
De aceea zic, merita măcar menționat. Mai ales că și clădirea este una ce nu poate fi ignorată nici ca mărime, nici ca aspect. Contruită între anii 1929–1947 (proiectant – arh. F. E. Droz, antrepriza Carol Zane), utilizată inițial ca cinematograf, clăsirea a fost reamenajată în 1958 pentru destinația care se păstrează și în zilele noastre.
De aceea, iar zi, merita macar o fotografie. In P02 apare un colt al cladirii, văzut de sus din zona Turnului lui Stefan cel Mare.
(sursa informațiilor exacte, legate de ani si numele proiectantilor - de pe site-ul teatrului 
)
Dar nu vreau ca ecoul meu sa pară o critica, ci doar o completare la această frumoasă invitație de a cunoaște orașul Piatra Neamț.
Cu ocazia asta am aflat ca Festivalul de Teatru (despre care știam ca există, încă din 1969, și reunește, anual, in ultima vreme, spectacole, actori și regizori din tara sau din străinătate) organizat de Teatrul Tineretului din Piatra Neamt a intrat, începând cu anul 1993 sub înaltul patronaj al Comisiei Naţionale pentru UNESCO.
PS - stiu ca subiectul principal al articolului este Bâtca Doamnei , dar am simtit nevoia sa adaug toate aceste detalii despre teatru, pentru ca nu l-am găsit mentionat in descrierea obiectivelor din zona Parcului Tineretului.
@izabiza - Personal, îţi mulţumesc pentru completările aduse. Nu cred că poate considera cineva că adăugirile tale sunt critice.
Doresc de mult să scriu despre oraşul în care am crescut şi am învăţat. Aş vrea s-o fac aşa cum simt eu, cum l-am perceput eu acum câteva zeci de ani şi cum îl văd acum. Din păcate nu am avut timpul necesar pentru o vizită mai... turistică. Nu am poze fără de care nici nu pot concepe să public un articol despre Piatra Neamţ. Cred că viitorul va rezolva şi această problemă.
@izabiza - Mulțumesc pentru lectură și completări, sunt binevenite. La momentul acela nu am fost interesat de Teatrul Tineretului, astfel că nu cred să îi fi făcut o fotografie. Însă pentru o mai bună ilustrare a obiectivelor din zona centrală a orașului Piatra Neamț, consider completarea ta utilă. Chiar îmi este dor de acea zonă.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Mar.2022 Diferența între vis și realitate — scris în 28.03.22 de MarinaCo din MIROSLAVA [IS] - RECOMANDĂ
- Feb.2022 Lacul Bâtca Doamnei — lacul lebedelor — scris în 19.02.22 de MarinaCo din MIROSLAVA [IS] - RECOMANDĂ
- Jan.2021 La plimbare pe meleaguri nemțene — scris în 27.01.21 de Floryn81 din RâMNICU SăRAT - RECOMANDĂ
- Aug.2020 De la Piatra Neamț la Hanu Ancuței — scris în 12.10.20 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2020 Tur pe lângă Piatra Neamț — scris în 26.08.20 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Jul.2020 Pe Valea Bistriței, de la Piatra Neamț la Bicaz — scris în 12.09.20 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2020 De la Piatra Neamț la Tazlău, în circuit — scris în 21.08.20 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată