GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Valea Sighiştelului, paradisul speologilor
Excursia noastra în Apuseni a pornit de aici:
(...)
Cum s-a desfăşurat mai departe ziua noastră, după vizita la Casa de Piatră şi la obiectivele din zona? Prost… :(
Din păcate, odată întorşi pe acelaşi drum groaznic, spre Arieşeni, am observat cum maşina merge din ce în ce mai greu, până am avut certitudinea că am suferit o pană la motor: s-a defectat ambreiajul...
Mai aveam circa 3 kilometri până la pensiune şi maşina, în viteza a patra, abia mai înainta. Am sunat la pensiunea Poarta Ariesului să vorbesc cu domnul A. (care fusese mechanic auto, în tinereţe), iar acesta m-a sfătuit să încerc să ajung cum pot până acolo. Am dat jos din maşină soţia, băiatul şi catelul şi am făcut ultimii kilometri până la pensiune aproape în acelaşi timp cu ei…
Maşina o cumpărasem, nouă, cu şapte ani înainte şi nu avusesem niciodată probleme cu ea, nici măcar o pană de cauciuc şi, slava Domnului, în concediile noastre nu o menajasem deloc.
Cea mai mare aventură cu ea a fost în munţii Călimani, atunci când, alături de un ranger de la Parcul Naţional Calimani, pe post de copilot şi de deschizător de bariere, altfel lăsate în calea turiştilor ca noi, am urcat cu Loganul până în vârful muntelui, la 2.100 m altitudine, la cabana meteorologică de acolo, mult deasupra carierei de sulf abandonată, trecând pe lângă orasul părăsit de lângă ea şi resimţind pe acel traseu, în toate părtile de jos ale caroseriei bolovanii de mărimea unei mingii de fotbal de pe ultimele sute de metri ale ascensiunii de atunci.
Revenind în anul 2013, în ultimele zile observasem eu că maşina trepidează în vitezele inferioare, dar lipsa de experienţă m-a impiedicat să îmi dau seama de problema respectivă.
La pensiune domnul A. a examinat circa 30 de minute maşina, iar în final a ajuns la acelaşi verdict: s-a defectat ambreiajul... :(
Aşa că ziua a 6-a a sejurului în Apuseni am pierdut-o cu repararea maşinii: dis de dimineaţă am dat telefon la depanare, pe la ora 11 a venit o platformă care a transportat maşina şi pe mine cale de 150 de kilometri, până la Alba Iulia (acolo era cel mai apropiat service autorizat Dacia...) şi a fost schimbat tot kitul de ambreiaj.
Seara, la ora 20,00, eram înapoi la Arieşeni, cu o gramadă de bani mai puţin în buget...
Utima zi a concediului nostru din Apuseni a fost dedicată vizitării Văii Sighiştelului
Descrierea turistică a traseului Văii Sighiştelului
Drumul respectiv porneşte din centrul localităţii Câmpani. Distanţa de la Arieşeni până aici este de 34 de kilometri.
Durată traseu turistic: 4 1/2 ore
Lungime traseu: 12,5 km
Diferenţă de nivel: +1000 m / -200 m
Observaţii: Drum greu, practicabil numai vara.
Din DN75, la Câmpani, se desprinde un drum spre Sighiştel, cu indicator turistic de orientare “triunghi albastru”, care traversează satul şi ajunge la camping. Cam în zona asta am lăsat şi noi maşina şi am pornit mai departe pe jos.
De aici poteca înaintează pe vale, de-a lungul râului, când pe un mal, când pe celălalt.
Aşa am ajuns în Valea Sighiştel, paradisul speologilor.
Pe vale sunt peste 200 de peşteri, de la câţiva metri lungime, la câţiva kilometri. In continuare aveţi pe câteva dintre ele enumerate, iar peşterile în care am intrat şi noi au o scurtă descriere, precum şi coordonatele GPS.
La capătul satului se află prima peşteră, Dealul Cornii. Imediat după intrarea în chei, pe partea dreaptă se află Peştera Varniţa. Dincolo de Sohodolul Hidrii, pe malul stâng se află Peştera cu Punte. Mai sus, pe partea stângă se ridică pintenul Piatra Lungă, iar vis-a-vis se află Valea Rea. Dincolo de Izbucul la Gârniţă este Peştera Corbasca, iar mai sus, Peştera de la Zvârlişul Corbeştilor. După locul numit Strâmtură, în Dâmbul Colibii, se află Peştera Mare din Dâmbul Colibii. Pe pârâul Blidaru este Peştera Răsuflătoarea Blidarului.
Mai în amonte, pe malul stâng, se deschide portalul impunător al Peşterii Drăcoaia, coordonate GPS: 46.533710, 22.583749
Peştera Drăcoaia se află în Valea Sighiştel, în versantul drept, la circa 30 m deasupra văii.
La portalul imens al peşterii (12x13 m) se poate ajunge după urcarea unui mic grohotiş, care parcă iese din peşteră. Se intra printr-o sală mare, cu blocuri de piatră imense. După circa 100 m sala se îngustează, apoi se transformă în galerie, care coteşte la dreapta.
În timp ce admirăm peştera este bine să ne mai uităm şi spre zona picioarelor, pentru că numărul mare de gururi reprezintă adevărate capcane. Galeria urcă din ce în ce mai accentuat şi se termină într-un perete cu scurgeri stalagmitice.
În cheile ce urmează se vede Peştera Gaura Fetii. Mai sus într-o zonă sălbatică, pe partea stânga, se află Peştera Pişolca, coordonate GPS: 46.531797, 22.590829
Peştera Pişolca se află în versantul drept al văii Sighiştel, acolo unde valea devine mai sălbatică.
Peştera are o lungime de 74 m şi ea poate fi parcursă numai pe timp de secetă. Galeria principală, după circa 20 m, ajunge într-o galerie transversală. În partea din amonte se află un lac, care acoperă toată lăţimea galeriei.
La ape mici lacul se poate evita pe lângă peretele din dreapta, peste un pinten stâncos. Cotind la dreapta se ajunge într-o galerie terminală, frumos ornată. Mai departe galeria este accesibilă doar speologilor.
Noi nu am prins atunci vreme secetoasă, aşa că eu am intrat în această peşteră, alături de alţi turişti întâlniţi pe acolo, în apă până aproape de brâu (pozele ataşate fac dovada…), apoi a trebuit să mă întorc.
In continuare, după confluenţa cu Sodolului Chifului, poteca marcată urcă în versantul drept, ducând la peşterile Măgura şi Coliboaia.
Înainte de a urca pe acest traseu, pot fi vizitate Cheile superioare ale Văii Sighiştelului. Poteca urcă pe versantul drept al văii, până la firul unui vâlcel acoperit cu blocuri mari de calcar, apoi urcă în continuare şi traversează o zonă îngustă, deasupra canionului. După pârâul Măgura, în valea căreia se află Peştera din Dealul Secăturii, coboară la confluenţa cu valea Cheia Rea.
De aici valea înclinată a Sodolului Mare urcă, până la o vale seacă din stânga, complet împădurită. După 40 de minute întâlneşte un drum pe care continuă alte 8 minute, după care îl abandonează, suind accentuat la dreapta, prin pădure, până la o poiană.
După traversarea poienii, traseul turistic ajunge pe drumul numit Calea Fusului pe care-l urmează până la ieşirea în DN75, la km 25+100.
Noi nu am reuşit atunci să parcurgem tot traseul descris aici, nu eram pregătiţi nici cu lanterne, iar drumul pe acea vale a fost mai dificil decât ne-am aşteptat, deoarece atunci Valea Sighiştelului, după circa 4-5 km de mers, era aproape blocată de foarte mulţi copaci căzuţi (în urma vreunei furtuni, probabil) care barau trecerea...
In aceste condiţii, căţelul a fost destul de mult purtat pe braţe peste obstacole, aşa că pe la jumatea traseului ne-am declarat învinşi şi ne-am întors pe acelaşi drum.
Ce m-a frapat pe acest traseu, pe lângă peştera inundată: am întâlnit în două locuri foarte mulţi fluturi, pe marginea drumului, aveţi şi pozele cu ei.
Tot ca noutate pentru noi a fost fenomenul de răsuflatoare, întâlnit în apropierea peşterii Drăcoaia.
Cu vizitarea văii Sighiştelului s-a încheiat şi sejurul noastru în munţii Apuseni, continuarea concediului din vara anului 2013 fiind prezentată aici:
Trimis de FlorinAndrei in 30.05.15 03:28:47
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în ARIEȘENI [AB].
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (FlorinAndrei); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Experiente recente cu masina pe munte am trait si eu in Tarculuicu un 4x4 al gazdei pensiunii Ulpia Traiana din Sarmizegetusa. Am si povestit pe AFA. Asta despre masini pe munte. Pasiunea ramane la pasin drumetii pe munte.
Felicitari pentru articol. Te mai citesc cu interes si placere
@Dan&Ema - Salut,
Mulțumesc frumos pentru apreciere
Din păcate m-am cam lenevit de câteva luni...
Am mai fost în 3 concedii anul acesta și nu am scris nimic despre ele. Sper sa încep în curând sa recuperez: am vizitat Belgia și am muulte impresii de acolo, am ajuns pe Litoralul românesc prima data după 10 ani și iarăși ar fi destule de spus (inclusiv despre cel mai ieftin restaurant din România!), am ajuns, după Belgia, din nou la pensiunea din Bulgaria în care am fost în luna aprilie și aici ne-a prins... canicula! :- (
O săptămână plăcută,
FlorinAndrei
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2023 Apusenii — niciodată destul — scris în 29.10.23 de gojavaler din SATU MARE - RECOMANDĂ
- Jul.2022 [Târgul de fete de pe Muntele Găina] România, așa cum este ea — scris în 25.07.22 de ADRIANA 88 din ARAD - RECOMANDĂ
- Aug.2020 In varful Apusenilor, traseu spre Vf. Curcubata Mare cota 1849 — scris în 14.09.20 de simplegirl din CLUJ-NAPOCA - RECOMANDĂ
- Aug.2020 Valea Sighistelului — un paradis salbatic al pesterilor — scris în 11.09.20 de simplegirl din CLUJ-NAPOCA - RECOMANDĂ
- Aug.2019 Pătrăhăițești — scris în 12.04.22 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2019 Izbucuri de poveste în Apuseni — scris în 30.09.19 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2019 Vacanța mea în Apuseni (II) — scris în 26.08.19 de gettyy din IASI - RECOMANDĂ