ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 06.01.2024
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Galați
ÎNSCRIS: 27.07.12
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
AUG-2023
DURATA: 1 zile
Cuplu

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 8 MIN

Telč — bijuteria UNESCO de la granița Moravia-Boemia

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE URM de aici

De la Třebič la Telč sunt 30 și ceva de kilometri, deci puțin peste juma de ceas de șofat. Și despre Telč a auzit toată lumea, sunt convinsă, hi-hi! 😊... În procesul meu de documentare, am fost surprinsă să descopăr pe AFA un articol despre Telč, însă autorul (însuși @webmaster) declară în final că n-a ajuns acolo; un articol „de încurajare” , cum ar veni... Ei, iată că m-am simțit suficient de încurajată încât să-l includ în circuitul nostru sud-cehesc, mai ales după ce am citit că piața veche a orașului împreună cu castelul său sunt și ele patrimoniu UNESCO începând cu anul 1992! Și mai ales după ce am vizionat ceva fotografii...

Am parcat undeva în afara centrului vechi, dar nu departe, țin minte că am traversat un podeț peste un râușor și imediat am ajuns. Aria de interes cuprinde piața uriașă de formă aproximativ triunghiulară, delimitată de șiruri de clădiri istorice, castelul renascentist și vreo 2-3 biserici. Locul este înconjurat din 3 părți de apă (lacuri), ceea ce explică importanța sa strategică din trecut; singurul meu regret e că n-am avut timp suficient să explorăm mai îndeaproape și dimensiunea... acvatică a problemei (de exemplu, să fi făcut o plimbare cu barca sau să fi poposit un pic la una din cafenelele de pe țărm sau să fi parcurs o parte din traseul de promenadă). În fine.

Prima atestare documentară a localității datează din 1335, când este menționat un castel gotic aparținând regelui Jan de Luxemburg (cu siguranță, castelul nu putea exista fără măcar o biserică și ceva locuințe de țărani muncitori de pământ prin preajmă). Unul dintre obiceiurile vremii fiind schimbul de domenii, după doar 4 ani regele părăsește Telč, noul proprietar numindu-se Jindřich de Hradec, ce se trăgea din vechea familie nobiliară Vitkoveč (vă spun toate numele astea pentru că o să ne tot întâlnim cu ele prin zonă; dealtfel, familia Hradec avea să stăpânească Telč până în 1604). Este acceptat istoric faptul că Menhart, urmașul lui Jindřich, a fondat „noul” Telč – a fortificat castelul, a ridicat biserica Sf. Iacob și a creionat piața cu clădiri gotice, construite (tradițional) din lemn.  

Dar cel ce și-a pus amprenta de necontestat asupra locului, 2 secole mai târziu, este lordul Zachariaš de Hradec – figură iluminată, cultivată, vizionară, care, întorcându-se din călătoria sa în Genova italiană, decide transformarea drastică a reședinței în noul și elegantul stil Renaissance. Nu doar castelul avea să fie radical modificat, ci întregul oraș care încă își „lingea” rănile produse de incendiul devastator din 1530; astfel, Zachariaš a dispus reconstruirea caselor din piatră temeinică, în stil renascentist și baroc, celor mai multe reconfirmându-li-se dreptul moștenit încă de 200 de ani de a... produce bere și a vinde sare!   

Practic, aspectul actual al castelului & orașului vechi nu diferă semnificativ de ceea ce putea fi admirat deja la sf. sec. 16! În plus, tot din epoca respectivă provine sistemul de pivnițe și pasaje subterane ce legau domeniul nobiliar de inima urbei; ele mai există și azi, o mică parte se poate vizita, majoritatea căilor de acces fiind blocate. De asemenea, este interesant de menționat că micul castel Telč n-a fost niciodată vândut, doar transferat altei familii moștenitoare, atunci când cea de origine rămânea fără urmași pe linie masculină, după regulile vremii. În 1945 a fost preluat de regimul comunist și... de aici, povestea-i oarecum previzibilă.

... Sentimentul pe care l-am avut când am dat cu ochii de uriașa și multicolora forfotă a pieții centrale este greu de descris în cuvinte! Pavajul cubic, fântâna barocă, coloana ciumei, dar mai ales casele înlănțuite, cu fațade pastelate terminate în triunghiuri care de care mai fanteziste, undele decorate cu desene sgraffiti sau stucaturi, cu șirul nesfârșit și unitar de coloane de la primul nivel, în spatele căruia se ascund magazinașe sau cafenele... Și puhoiul de lume; părea că întreaga populație a planetei (sau cel puțin a Cehiei) se revărsase să admire acest loc de poveste!

Ne-am prelins și noi odată cu șuvoiul uman și, în capătul nordic, dădurăm de intrarea la castel. 220 czk de căciulă (cam 44 lei) costară biletele, turul se face numai ghidat și durează 50 minute. Turul a fost în limba cehă, însă am avut la dispoziție materiale scrise în engleză (pe care le-am citit, pozat și la final le-am returnat).

Vizita începe din curtea mică, unde ghidul a insistat asupra unor elemente arhitecturale; înțeleg că ne aflăm în zona vechiului castel gotic (sec. 14), care s-a păstrat ca atare (în mare parte), doar că ulterior i-au fost adăugate decorațiuni renascentiste (sec. 16). Pe cele mai vechi (1553) aveam să le admirăm în curând în șirul de încăperi de la parter, în special în Sala de Banchete și Trezorerie – minunate scene ce acoperă pereții în tehnica sgraffiti (executate prin zgâriere pe straturi succesive de ipsos colorat în diferite nuanțe) și stucaturi (realizate dintr-o pastă pe bază de praf de marmură, calcar și nisip). De asemenea, avem posibilitatea să admirăm interesante și frumoase piese de mobilier din epoca medievală.

Turul urmează o succesiune de încăperi cu semnificații diferite – Sala de Banchete, Trezoreria, Sala Armelor, fosta Capelă Sf. Gheorghe (transformată spre a face față rolului laic îndeplinit începând de la jum. sec. 16). De remarcat ar fi minunatul plafon casetat din fosta Sală de Banchete, decorat cu scene biblice și mitologice, precum și cu alegorii simbolizând cele 7 păcate umane (răutate, mândrie, irascibilitate, ură, lăcomie, lene, desfrânare). Se remarcă, de asemenea, fosta Sală de Teatru, una dintre primele încăperi cu rol social din castelul vechi, destinată întrunirilor, numele actual provenind din sec. 19, când începe să găzduiască concerte și piese de teatru. Se remarcă și Sala Africană, ce expune numeroase trofee de vânătoare și artefacte etnologice colecționate de unul dintre ultimii deținători ai castelului, în urma expedițiilor sale repetate de la înc. sec. 20.

Urcăm la etaj, unde un minunat portic conectează partea veche a castelului cu cea nouă și, în același timp, oferă vederi frumoase spre grădina renascentistă, amenajată tot în sec. 16, dar și spre curtea mare, pregătită în prezent să găzduiască tot felul de evenimente culturale. Mă încântă în mod deosebit decorațiunile de la baza porticului, executate din fier forjat, vopsit în diferite culori (observasem ceva asemănător la gratiile unor ferestre de la parter, înainte să începem vizita propriu-zisă).  

Zona nouă (sec. 16) a castelului se remarcă în mod deosebit prin Sala Cavalerilor, zisă și Sala de Marmură. Inițial a fost sală de audiențe, iar cele 2 denumiri provin de la numeroasele armuri cu care este împodobită și de la podeaua executată într-un model deosebit, geometric. „Ghidul” ne luminează cum că materialul respectiv doar imită marmura, în realitate fiind ceva pe bază de calcar vopsit, ceruit și șlefuit. Tavanul casetat prezintă scene mitologice pictate în manieră renascentistă.  

Urmează o succesiune de câteva încăperi mai mici ce păstrează mobilier și decorațiuni mai degrabă în stil rococo, de dată mai recentă (sec. 18-19). De remarcat minunatele sobe rotunde, din ceramică smălțuită, oglinzile venețiene și... buchetele de flori proaspete ce decorează fiecare cameră!  

Ultimele 2 sunt Sala de Aur (destinată în trecut ceremoniilor și balurilor) și Sala Albastră, numită astfel după culoarea predominantă ce se regăsește în decorațiunile plafonului (casetat, normal). În Sala de Aur poposim mai mult, spre a admira portretele expuse. Unul îl înfățișează pe lordul Zachariaš de Hradec, despre care aflăm că, în afara Telč-ului, deținea Slavonice, încă 5 orășele și 76 de sate, precum și întinse domenii agricole și de pădure. Prima sa soție s-a numit Kateřina de Valdštein (sau Waldstein – vezi articolul despre Třebič), iar portretul alăturat o înfățișează însărcinată. Exista o superstiție la vremea respectivă, conform căreia era de rău augur ca o femeie să fie portretizată în timp ce era gravidă, ea urmând a muri în primul an după naștere. Kateřina a refuzat să țină cont de superstiție și a dispus să fie imortalizată în această condiție. Ea a născut apoi un băiețel, însă curând după aceea mama s-a stins, iar copilul a urmat-o la vârsta de 5 ani (ghidul nu precizează motivele). Zachariaš avea să se recăsătorească, însă din al doilea mariaj a rezultat doar o fiică, motiv pentru care, după ce lordul a murit, întreg domeniul stăpânit de el avea să revină unui nepot (fiu al fratelui, care deja deținea întreaga Boemie Inferioară).  

Alt portret remarcabil, cu care aveam să ne întâlnim și în zilele următoare prin alte castele, a fost al Perchtei de Liechtenstein, numită și „Doamna în Alb” . Ea se căsătorise cu Jan de Liechtenstein în 1449, mariaj în care a fost extrem de nefericită, fiind în mod repetat persecutată și chinuită de tiranul ei soț. Se spune că, pe patul de moarte, acesta și-a rugat soția să-l ierte, însă ea a refuzat să-i acorde binecuvântarea de a se stinge în liniște. Există o legendă legată de Perchta – se zice că în portretele sale, culoarea mănușilor pe care le purta se putea schimba miraculos periodic și fiecare avea o semnificație: alb – bucurie; roșu – foc; negru – ghinion. Din fericire, noi am prins-o purtând mănuși albe; uf!...

... Mi-a plăcut mult Telč, chiar am încercat să iau cazare pentru noaptea următoare acolo, dar n-a fost chip. Nu-i nimic, a fost fain și cât a fost, mă bucur că n-am ocolit acest loc de poveste și vă invit să faceți aidoma dacă vă nimeriți prin zonă! Iar cazarea ce a urmat... nici pe ea n-am regretat-o defel, veți vedea! 😊

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de crismis in 06.01.24 16:41:28
Validat / Publicat: 06.01.24 17:46:00
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în CEHIA.

VIZUALIZĂRI: 439 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

7 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (crismis); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P21 Castelul Telc; partea veche cu decorațiuni renascentiste
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 27200 PMA (din 28 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

7 ecouri scrise, până acum

crismisAUTOR REVIEW
[06.01.24 17:01:10]
»

Rog web a atașa următorul filmuleț:

https://www.youtube.com/watch?v=t0iAlBm-8Io

Mulțumesc!

webmasterX
[06.01.24 17:44:14]
»

Excelent și acest review...

-

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

crismisPHONEAUTOR REVIEW
[06.01.24 17:57:52]
»

@webmasterX: mulțumesc! 🙂

webmaster
[06.01.24 21:49:35]
»

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

crismisPHONEAUTOR REVIEW
[06.01.24 22:05:38]
»

@webmaster: Mulțumesc!

Pușcașu Marin
[08.01.24 07:18:57]
»

@crismis: Mă omoară castelele astea . În primul rând cum au putut să le renoveze și să le întrețină, deși așa cum bine-ai zis în artiol au trecut și ei prin comunism. Nu știu dacă mă gândesc bine, dar mie asta-mi spune că le pasă de istoria și de trecutul lor.

Mă uitam la fotografii și în prezentul articol și în cel despre castelul din Brno și doar privindu-le am realizat că n-aș regreta nici măcar o sutime de coroană (cum s-o numi ea) din prețul biletului de acces.

Ziceai la un moment dat în articolul în care ne-ai prezenat generalități despre acest circuit că te gândeai s-o lași mai moale la partea cu castelele. Eu unul îți mulțumesc c-ai schimbat macazul și ne dai și nouă ocazia să vedem puțin din frumusețile-astea.

crismisPHONEAUTOR REVIEW
[09.01.24 09:22:25]
»

@Pușcașu Marin: Cu cât trece vremea, cu atât realizez că cehii chiar știu să facă turism! Mai ales că între timp s-a nimerit să mai vizităm una-alta și pe la case mai mari... Nu doar că și-au conservat exemplar patrimoniul (pe mine m-au topit aranjamentele florale proaspete ce decorau fiecare încăpere! ; și am văzut la fel și prin castelele pe care le vom fi vizitat în zilele următoare), dar știu să le prezinte, inclusiv publicului nevorbitor de limbă cehă! Cu siguranță, Cehia e un bun exemplu pentru România, inclusiv din acest punct de vedere!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
1 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Pușcașu Marin
Alte impresii din această RUBRICĂDescoperă Telc:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.53630805015564 sec
    ecranul dvs: 1 x 1