GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Revenire în frumoasele ţinuturi nemţene.
Noua noastră călătorie pe meleaguri nemţene ne-a impresionat parcă mult mai mult decât cele anterioare. Probabil pentru că acum am privit totul cu alţi ochi, iar perioada aleasă a fost una în care natura se îmbracă în straie de sărbătoare.
Este perioada când verdele crud pune stăpânire peste tot, florile albe şi rozalii îmbrăcă merii şi zarzării, iar trilurile păsărelelor se aud pretutindeni.Alături de această renaştere a naturii sufletul nostru capătă parcă un nou sens şi in ciuda tuturor problemelor apărute, o nouă dorinţă de viaţă pune stăpânire pe noi.
Cu această stare de spirit am intrat în serpentinele ce duc la Lacul Roşu şi apoi pe Cheile Bicazului. După ce am inhalat o porţie bună din aerul curat al staţiunii, am admirat cioatele de molid reflectate în oglinda lacului şi frumoasa pădure de brad a munţilor Suhardului, am început coborârea pe chei. Am străbătut cei 8 km ai acestui defileu săpat în piatră şi plin de serpentine, defileu ce parcă se lungea tot mai mult, iar pereţii imenşi de calcar ai stăncilor dădeau impresia că drumul nu mai are continuitate.
Ajunşi la Bicaz, nu aveam cum să nu mai dau o raită pe la lacul de acumulare şi barajul Izvorul Muntelui cunoscut şi ca lacul Bicaz.Am revăzut “marea dintre munţi” şi ne-am săturat privirea cu imaginile superbe din amontele lacului spre Poiana Teiului.
Din păcate, am regăsit aici şi mulţimea de peturi adunate în stânga barajului. Am constatat că erau mai multe decât în anii trecuţi şi am cerut unele informaţii de la paznicul barajului.
Aşa am aflat că peturile se strâng periodic într-un inel format din buşteni, apoi totul este transportat cu un vaporaş în zona debarcaderului. Aici există un loc de sortare, peturile sunt introduse într-o presă şi trimise la o fabrică de mase plastice din Buzău pentru revalorificare.
Datorită faptului că peturile aruncate pe apele răurilor, ce alimentează lacul, sunt din ce în ce mai multe s-au mai format două inele de colectare pe malul stâng al barajului aproape de debarcader.
De la baraj ne-am întors în Bicaz de unde am făcut la stânga pe DN 15, spre zona Piatra Neamţ. Absolut superbe peisajele care se văd pe dealuri în dreapta localitaţii Tarcău.
Fără să vreau mi-a venit în minte un pasaj din amintirile lui Ion Creangă, născut pe aceste meleaguri:
”apoi lasă-ţi băiete, locurile natale, cu toate frumuseţile lor şi pasă de te du în loc strein şi depărtat dacă te lasă pârdalnica de inimă” (citat aproximativ).
Ajunşi în localitatea Stejaru, pe un drum în stânga, am trecut pe lângă hidrocentrala cu acelaşi nume şi am urcat la Mănăstirea Pângăraţi, un lăcaş de cult care mie personal îmi place foarte mult.
Pe lângă frumuseţea celor două biserici (una veche şi una nouă) sunt de admirat multitudinea de aranjamente florale de pe alei şi scările de trecere de la biserica veche la cea nouă. Deasemenea mulţimea copacilor din incinta mănăstirii şi iarba verde creează impresia că te afli într-un parc.
Foarte frumoase sunt foişoarele, chiliile dar şi fântâna din stânga bisericii noi, care cred că a fost construită recent, pentru că nu-mi amintesc să o fi vazut-o şi acum trei ani.
Mergând pe DN 15, din localitatea Viişoara am făcut iar stânga spre Mănăstirea Bisericani. Un urcuş cu ceva serpentine, dar cu nişte locuri foarte frumoase, cu imagini de pe deal spre DN 15 şi Valea Bistriţei care îţi taie răsuflarea.
Ajunşi la mănăstire, am constatat că biserica se află în plină restaurare, aşa că am vizitat-o din exterior şi ne-am rezumat să citim istoricul afişat pe un panou de pe faţada capelei de vis-à-vis.
Capela ce poartă hramul “Adormirea Maicii Domnului” este o constructie solidă cu două etaje, destul de înaltă şi locul unde au loc unele servicii religioase. Despre această mănăstire şi istoricul ei putem afla mai multe în reviewul complet şi foarte reuşit al colegei noastre Iulianic.
Coborând spre DN 15, între Mănăstirea Bisericani şi localitatea Viişoara, pe stânga, în satul Scăricica, am întâlnit un alt lăcaş de cult Mănăstirea Întâmpinarea Domnului. Este o mănăstire de maici, inaugurată în anul 2010.
Biserica mănăstirii este foarte frumoasă (vezi poze), de construcţie triconică, cu o singură turlă deasupra naosului. Intrarea în pronaos se face printr-o uşă din lemn pictată, iar in faţa bisericii se urcă nişte trepte pe un frumos platou. Printre cei care au contribuit cu sume de bani pentru construcţia acestei mănăstiri, se zice că a fost şi finanţatorul clubului de fotbal Steaua Bucureşti, Gheorghe Becali.
De la această mănăstire am coborât în dreapta pe DN15 şi din localitatea Bistriţa am luat-o la stânga, pe DJ 155H, spre a vizita Mănăstirea Bistriţa.
Am revăzut această veche şi cunoscută mănăstire despre care s-a scris atât de mult, am trecut pe la mormintele din biserică ale lui Alexandru cel Bun, Doamna Maria soţia voievodului Ştefan Lăcustă, Alexăndrel şi Domniţa Ana, fiii marelui Ştefan.
Am admirat statuia din faţa bisericii a lui Alexandru cel Bun, zidurile de apărare şi clopotniţa construită de Ştefan cel Mare şi ne-am odihnit un pic pe băncile din parcarea mănăstirii. Am revenit pe DN15, apoi am ajuns în oraşul Piatra Neamţ.
După câteva tururi prin oraş am luat-o pe DN 15C spre Târgu Neamţ şi am ajuns în frumoasa comună Bălţăteşti unde am avut rezervată cazarea.
Datorită faptului că localitatea are o staţiune de odihnă şi tratament, cu ape clorosodice bune în vindecarea unor boli, dar şi pentru frumuseţile locale are toate şansele să devină un mic orăşel. Aerul curat şi puternic ozonat a pădurilor din apropiere, distanţa mica faţă de câteva mănăstiri foarte cunoscute sunt motive pentru care localitatea este tot mai des vizitată.
Este atestată documentar din secolul al XVIII-lea, când unul din membrii marii familii ale Cantacuzinilor, fiind la vânătoare, descoperă aici un izvor cu apă sărată şi pune bazele unei mici staţiuni balneare. Spre sfârşitul secolului XVIII un doctor cunoscut în zonă, Dumitru Cantemir, o cumpără, o dezvoltă şi o modernizează de unde şi denumirea de astăzi a locaţiei, Staţiunea de Odihnă şi Tratament Dumitru Cantemir. Naţionalizată pe timpul comuniştilor după anii '90 trece în subordinea Ministerului Apărării.
Staţiunea se află în centrul comunei lângă primărie, cu intrare chiar din DN 15 C. Curtea staţiunii este un adevărat parc, cu mult spaţiu verde, brazi, numeroase alei şi bănci pentru odihnă.
În stânga clădirii noi care adăposteşte camerele de odihnă şi tratament se mai păstrează încă vechea clădire, o construcţie frumoasă, dar nelocuită din cauza stării de degradare.
Alături de staţiune se află Centrul de Odihnă şi Pelerinaj, o vilă imensă cu o curte plină de verdeaţă şi multe flori pe terasă, ce aparţine de Mitropolia Moldovei. Aici se pot caza, la sume destul de mici, toţi cei care vin în pelerinaj la mănăstirile din zona Neamţului.
Este locul unde ne-am cazat şi noi, după ce am luat legătura cu cineva din cadrul Mitropoliei printr-un telefon găsit pe un site turistic. Nefiind deschis sezonul am fost singurii locatari ai vilei după ce am primit cheia printr-o doamnă ce locuia prin apropiere.
Localitatea are un centru comercial (un fel de piaţă), un bancomat al băncii Transilvania, un parculeţ de distracţii pentru copii, un hotel (Topoliţa) şi două restaurante moderne, toate aflate lângă primărie.
Lângă oficiul postal situat la aproximativ 300 de metri de primărie se află un alt parculeţ de recreere, cu un monument ridicat în memoria ostaşilor căzuţi pentru apărarea patriei.
Deasemeni, localitatea are şi o biserică veche construită în anul 1871, cu hramul Sf. Arh. Mihail şi Gavriil, situată foarte aproape de centrul comercial.
Este o biserică frumoasă cu o singură turlă deasupra naosului, iar intrarea se face din lateral, printr-un pridvor cu acoperiş conic. Alipită de peretele din dreapta bisericii se află o capelă unde au loc unele servicii religioase.
În plimbarea noastră prin comună am observat multe case construite după arhitectura veche, cu pridvor la intrare susţinut de coloane şi alte case cu pridvor din lemn sculptat.
Dealtfel şi incinta primăriei se află tot într-o clădire cu o arhitectură mai aparte faţă de noile construcţii.
După o zi de “muncă” plăcută am mâncat la restaurantul din faţa primăriei, apoi ne-am retras la odihnă. A doua zi urma să continuăm călătoria noastră prin alte locuri minunate ale judeţului Neamţ.
Trimis de traian.leuca † in 24.05.13 18:16:54
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în TÎRGU NEAMȚ. A mai fost în/la: Aproape în majoritatea regiunilor.
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (traian.leuca †); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat în rubrica "La pas prin ținuturi nemțene" (nou-creată pe sait)
Articolul a fost deasemenea selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
@traian. leuca: Dacă ai revenit în "rumoasele ţinuturi nemţene", cum aş putea să nu fiu în umbra ta? M-am bucurat că m-ai dus cu gândul prin locuri atât de dragi şi de cunoscute mie.
Într-adevăr, biserica cea nouă de la Mănăstirea Pângăraţi este foarte nouă, de aceea nu-ţi aminteşti s-o mai fi văzut.
În legătură cu Bisericanii şi satul Scăricica:
- Biserica Mănăstirii Bisericani, cea la care faci referire nu se află în restaurare ci în plin proces de construcţie. De câţiva ani se tot lucrează şi observ din pozele tale că au avansat destul de mult. Biserica veche (în care nu se mai slujeşte decât foarte rar) se află mai sus, înconjurată de Spitalul de pneumoftizologie Bisericani care s-a instalat pe locul vechilor chilii, astfel că acum doar nişte fragmente de zid şi mica biserică - păstrată surprinzător de bine - mai amintesc de aceea ce a fost cândva aici.
- Despre biserica satului Scăricica aflu acum, cu surprindere, că din 2010 este mănăstire de maici. Aş vrea să mă abţin, dar iată că nu pot. Îmi plac monumentele vechi, cu o istorie aparte, reală, nu "construită", le vizitez cu emoţie, am scris despre unele dintre ele... Nu contenesc însă să mă intreb de ce vrea BOR atâtea mănăstiri? Bisericile parohiale nu mai sunt suficiente pentru săteni? Am observat că chiar şi feţelor bisericeşti le plac termopanele, telefoanele mobile, internetul şi televizorul. Iar când unui lăcaş de călugări abia terminat (de construit sau de reabilitat) îi este schimbată destinaţia în lăcaş pentru călugăriţe, înţeleg faptul că ascultarea călugărilor se rezumă doar la munca salahorică de pe şantier, după care fac loc maicilor cu rude bine plasate în ierarhia BOR.
Mă opresc pentru că mă pierd în amănunte care nu privesc AFA.
@iulianic: Biserica nouă de la M-rea Pângăraţi, am vizitat-o în 2010. Fântâna din stânga bisericii, nu-mi amintesc să o fi văzut-o acum trei ani.
La capela de lângă biserica în construcţie din Bisericani cineva mi-a zis de spital şi de faptul că acolo se mai află o biserică.
Când am întrebat dacă este o biserică nouă, persoana respectivă mi-a răspuns cu "da", aşa că am renunţat să o mai vizitez. Se pare că am pus întrebarea greşit şi nu am fost înţeles.
Dar am văzut zilele următoare ,în compensaţie, alte biserici şi mănăstiri foarte frumoase şi pline de istorie în zona Neamţului şi a Sucevei.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2020 Casa Memorială “Visarion Puiu” - Reședința de vară a lui Mihail Sadoveanu de la Schitul Vovidenia — scris în 30.09.20 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2020 Popas la Târgu Neamț — scris în 04.09.20 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2019 [Pens. La Răscruce de Vânturi:] Piscina olimpica --- e o gluma — scris în 17.07.19 de pusi din NEAMT
- Jul.2017 Depozitul de Armăsari de la Dumbrava — pe urmele lui Catalan, calul năzdrăvan al lui Ștefan cel Mare — scris în 07.05.18 de Lucien din MIERCUREA CIUC - RECOMANDĂ
- Jun.2017 Biserica de lemn din secolul al XVIII-lea și noua biserică din Dumbrava — scris în 19.06.18 de Lucien din MIERCUREA CIUC - RECOMANDĂ
- Jan.2016 Festivalul Obiceiurilor și Tradițiilor de Anul Nou de la Târgu Neamț — scris în 31.12.16 de Lucien din MIERCUREA CIUC - RECOMANDĂ
- Jul.2015 Targu Neamt — scris în 05.08.15 de cezarrog din GALAţI - RECOMANDĂ