Rezervația Arheologică din Medieșu Aurit – dacii liberi și marele centru ceramic

TIPĂREȘTE

Aflați în vara acestui an în nord-vestul țării, în zona Baia Mare, am dorit să vedem mai multe obiective aparținând unor categorii diversificate: naturale, istorice, culturale, spirituale. Un loc mai puțin cunoscut de turiști se află pe teritoriul comunei Medieșu Aurit din județul Satu Mare, o rezervație arheologică de mare valoare istorică care și-a dezvăluit doar o mică parte din comorile îngropate sub straturi de pământ.

Poziționare și acces. Situl arheologic amenajat pentru vizitatori se află în punctul Șuculeu, la marginea sudică a satului Dumbrava, aparține administrativ de comuna Medieșu Aurit, de care îl desparte aproximativ 5 km. Șoseaua între Medieșu Aurit și Dumbrava este cam îngustă, dar asfaltată, iar obiectivul arheologic este marcat cu indicatoare. Din șosea se pătrunde pe o alee pietruită de circa 80 m lungime, în fața sitului fiind loc de parcare pentru 3-4 autoturisme.

Situl arheologic este deschis permanent și se vizitează gratuit. Este marcat și pe aplicațiile de navigație online, iar la fața locului există un panou trilingv cu informații succinte.

Scurte informații istorice. Despre cercetările arheologice descoperirile din zonă au curs efectiv râuri de cerneală, rezultatele fiind întoarse pe toate părțile de istorici, ipoteze și păreri continuând a apărea în legătură cu subiectul „dacii liberi” din acest areal geografic. Cert este faptul că în anii ' 60 ai secolului trecut un țăran avea să descopere în timpul aratului câteva cioburi ceramice de mari dimensiuni. Sunt anunțate autoritățile și încep sondajele arheologice care scot la lumină câteva cuptoare de mari dimensiuni, nucleul expoziției în aer liber de azi.

Cercetări ulterioare aveau să dovedească prezența unei populații de daci liberi care au trăit decenii întregi după cucerirea romană pe aceste teritorii și au creat aici unul din cele mai mari centre ceramice din Europa acelor vremuri. În anii 2000, în alt punct al comunei Medieșu Aurit, a fost identificat un centru metalurgic de prelucrare a „fierului de baltă” (au fost descoperite până azi 52 de cuptoare de redus minereul de fier). Se poate vorbi astfel de un adevărat „centru industrial” al dacilor liberi care a existat în zonă până în secolul al IV-lea d. Hr.

Au fost atestate arheologic o rețea de așezări ale dacilor liberi: construcții de suprafață, locuințe adâncite, fântâni, vase decorate, morminte de incinerație, ofrande, piese metalice. În zona Șuculeu (rezervația amenajată de astăzi) a existat un sat de olari, daci liberi care confecționau chiupuri imense de lut și care făceau comerț chiar cu romanii de la Porolissum.

În ultimii ani au fost efectuate cercetări geomagnetice care au identificat în teren un număr prezumtiv de peste 300 de cuptoare, unele confirmate prin sondaje arheologice.

Vizita la rezervația arheologică. Ne aflăm în fața unui perimetru îngrădit de forma unui dreptunghi cu laturile de aproximativ 70 m/40 m, în spatele porții de acces putându-se observa câteva acoperișuri de stuf. Citim cele câteva informații sumare de pe panoul existent la intrare și pătrundem în curte; perimetrul este supravegheat video, există într-un colț un țarc destinat adunării gunoaielor deșeurilor.

Descoperim rând pe rând cele 5 cuptoare conservate in situ, adică păstrate exact în locul unde au fost descoperite. Pereții gropilor sunt betonați și înălțați deasupra solului cu o bordură, s-au realizat canale de drenaj și un acoperiș în șarpantă din plăci azbociment, mascate la exterior printr-un acoperiș de stuf. Cuptoarele sunt marcate cu un număr înscris pe o plăcuță, de unde aflăm că datează din secolele al II-lea – al III-lea d. Hr. și vedem o schiță a cuptorului păstrat și câte o imagine din timpul săpăturilor. Ne se poate coborî în perimetrul cuptorului deoarece există montată o plasă de protecție din sârmă, îl privești de la nivelul solului.

Cuptoarele sunt de tip roman provincial, cu grătar pe care se așezau vasele și guri lungi de foc. Camerele de ardere erau semi-ovale și au fost realizate din argilă. În aceste cuptoare se ardeau vase de mari dimensiuni, așa-numitele chiupuri, utilizate pentru depozitarea proviziilor (grâne, lichide, carne sărată). Istoricii vorbesc chiar despre posibile contracte cu armata romană pentru furnizarea acestor vase. De asemenea, se crede că întreaga familie lucra în procesul de realizare a vaselor și de ardere a ceramicii, având în vedere că locuințele se aflau lângă cuptoare. Deși erau specializați în realizarea de chiupuri, olarii daci creau și vase cenușii pentru servit masa și vase borcan pentru gătit.

Am privit fiecare cuptor, au aproximativ aceeași formă și mărime, se observă clar gurile de foc, dar și grătarele cu găuri prin care urca căldura spre vase. Pentru informații suplimentare și imagini cu reconstituiri istorice accesați acest articol: formula-as.ro/2021/10/18/ ... n-mediesu-aurit.

În perimetrul rezervației a fost ridicată și o clădire sub forma unui templu dacic rotund, cu stindardul tip lup în vârf. Sub acoperișul din stuf, mai mult de jumătate din clădire e ocupată de o scenă și un mic amfiteatru, în rest fiind vreo două încăperi cu rol de magazii. În curte sunt reconstituite următoarele construcții: o locuință adâncită în pământ, o groapă de provizii și un grânar. De asemenea, arheologii au recreat un atelier de ars ceramică cu un cuptor aidoma celor descoperite pentru a face demonstrații.

Concluzii. Spațiul rezervației e îngrijit și poate fi utilizat de profesorii de istorie din regiune pentru susținerea unor lecții deosebite. În timpul vizitei noastre au mai sosit un autoturism cu trei persoane care au vizitat situl arheologic. După 30 de minute am părăsit complexul arheologic, nu înainte de a degusta câteva prune dulci din pomii încărcați de lângă gard. Recomand o vizită la cuptoarele dacice din Medieșu Aurit pentru a descoperi o lume fascinantă, vestigii valoroase provenind din vremuri străvechi.

P. S. În centrul localității Medieșu Aurit se află ruinele frumosului palat renascentist ridicat de familia Lonyai pe la mijlocul anilor 1600. Castelul Lónyai încă reușește să redea prin zidurile sale părăginite somptuozitatea de altădată. Poate în al 12-lea ceas se va reuși valorificarea acestui important vestigiu arhitectural transilvănean.

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 637 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI