Slanic Moldova - munte, aer curat si… siguranta

TIPĂREȘTE

In Slanic Moldova te poti simti bine in orice anotimp. Ajuta si faptul ca localitatea este la capat de drum intr-o vale adanca, scutind turistul de zarva si aglomeratia traficului pe care il intalnesti in alte statiuni.

Asezat pe cursul raului Slanic, la poalele Muntelui Nemira, oraselul pastreaza un usor parfum elegant, specific tuturor statiunilor de munte ce exista de pe la sfarsitul secolului 19 si inceputul secolului 20. Cladirile vechi refacute cu respectarea arhitecturii initiale, (pe cat se poate), chioscul din parc in care canta fanfara, toate aduc un plus de valoare statiunii. In Slanic te inconjoara de cum ajungi un val de lene blanda si o tihna usoara, ceasurile zilei capatand aici, alte dimensiuni.

Poate cei mai tineri ar incadra-o, din start, la categoria “pentru pensionari”.

Nici gand de atmosfera plictisitoare zilele trecute cand, atrasi de zapada pufoasa, am tras o fuga pana la Slanic. “A trage o fuga la Slanic”, este pentru cei din judetul nostru (drumul dureaza o ora si un pic de la Bacau si mult mai putin din celelalte localitati) o practica folosita des, fie pentru a scapa de arsita verilor, fie pentru a te bucura de o zapada curata, fie pentru a simti mirosul proaspat de primavara sau pentru a nu rata momentele cand padurea isi schimba culoarea.

In zilele acestea, zapada era destula, iar statiunea mai plina de viata ca niciodata. Schiori pe partie, patinoarul plin, si orice panta, cat de mica, transformata in derdelus. Restaurante cu specific romanesc pline si plimbareti o multime.

Statiunea balneara este separata de orasul Slanic, mai bine zis este dincolo de acesta. Punctul central il constituie parcul, plin de flori vara, si Cazinoul – cladire de pe la 1894, dupa cum ne zice o placuta prinsa de zidul acesteia. In alte perioade de timp, aici functionau un cinematograf, o biblioteca, o sala de billiard, o cofetarie si un restaurant. Acum toate usile erau incuiate. Cine stie ce ganduri si planuri au actualii proprietari!

In jurul parcului sunt vile si hoteluri mai noi sau mai vechi, terenuri de tenis si locuri de joaca pentru copii. Parcul se termina in drumul ce duce la o cascada. De fapt sunt doua drumuri: unul auto, pentru cei comozi sau neobisnuiti sa mearga pe jos, si unul pe la izvoare.

Pe acesta din urma il recomand cu caldura. Este mult mai frumos, este usor de parcurs si nu foarte lung. Sunt 11 izvoare de-a lungul unui drumeag umbros, amenajat pe langa raul Slanic. Izvoarele nu sunt numerotate in ordinea crescatoare, astfel incat primele sunt nr. 1 si 3 iar ultimul nr. 2. Exista o harta la intrare, ce cuprinde informatii atat despre componenta sarurilor din apa cat si pentru ce cure sunt recomandate.

Apa curge cu program la unele dintre ele. Gustul apelor este fie sarat fie cu o cantitate destula de minerale care sa te duca cu gandul la ceva oua stricate. La izvorul nr. 2 odata cu apa (aici nu este program) sunt antrenate si gaze care, daca apropii un chibrit sau o bricheta, iau foc, dandu-ti impresia ca arde apa. Flacara nu este mare, dar face deliciul copiilor.

Pe traseu sunt alei pietruite, trepte, locuri de plaja, podete, o pastravarie cu restaurant, dar si banci pentru odihna. Drumul trece in ultima parte prin padure si intotdeauna ma opresc sa admir un copac ce creste chiar pe marginea unei stanci, dar care de ani si ani a gasit puterea sa-si ancoreze bine radacinile in putinul pamant din jur, astfel incat sa reziste furtunilor. Cateodata si plantele pot fi exemple de urmat.

Drumul se termina la Cascada. Nu e mare, dar spectacolul apei admirat de pe pod e unic. Aici, este un restaurant cu specific romanesc, unde iti poti reface fortele pentru intoarcere.

Daca vreti totusi sa beti apa minerala de Slanic, trebuie sa stiti ca exista un izvor cu apa ceva mai “gustoasa”, in apropierea drumului ce duce la izvoare. Acesta nu are numar ci nume: “ 300 de scari”. Si asta pentru ca, imediat de langa el, pornesc trepte, care duc prin padure pana sus departe. Temerarii ce se incumeta sa urce le pot numara sa vada daca chiar sunt 300. Traseul este marcat si trebuie sa se stie ca scarile alterneaza cu portiuni de pamant, asa ca trebuie timp rezervat incercarii. Si incaltari corespunzatoare.

Va spuneam ca Slanicul este intr-o depresiune adanca, inconjurat de paduri de fagi si brazi. Datorita asezarii, vantul bate rar si domol, dar cand ploua in Slanic atunci o face gospodareste, ploaia fiind uneori marunta si monotona, ca in poeziile lui Bacovia (si el din partea locului). Cand ninge, ninge cu fulgi mari si desi, domol si tacut ca in basmele bunicilor. Serile sunt racoroase caci soarele trece repede pe dupa culmea muntelui.

Sunt mai multe posibilitati de a ajunge in Slanic Moldova: daca vii din Ardeal atunci avem drumul ce trece prin Brasov, Tg. Secuiesc, Pasul Oituz (cu ceva serpentine serioase), Onesti- Tg. Ocna -Slanic Moldova. Dupa Pasul Oituz, cand se deschide muntele, pe stanga este un popas de luat in seama – “Poiana Sarata”- puteti gasi acolo cei mai grozavi mici, proaspeti si suculenti. Dupa ce treceti de Onesti spre Tg. Ocna veti vedea pe dreapta niste culmi golase si parca suparate. Nu creste nimic pe ele pentru ca in subsol, nu foarte adanc, sunt minele de sare. Salina Tg. Ocna este si baza de tratament.

Se poate veni din Ardeal si pe drumul Miercurea –Ciuc- Comanesti- Slanic. Dar aici, avantajul unui drum mai frumos si mai usor este diminuat de 30 de km de sosea destul de prosta, inainte de Comanesti, intre judetele Harghita si Bacau.

Daca vii din Muntenia, atunci drumul E85 (excelent, cu 4 benzi) este rezolvarea pana in Adjud. De acolo alegi varianta spre Onesti – Tg. Ocna si Slanic.

Inainte de Onesti, la Borzesti, este stejarul legendar dar si biserica ridicata de Voevodul Stefan cel Mare.

Pentru cei din Moldova, e simplu: Bacau – Onesti – Tg. Ocna – Slanic.

Merita sa vedeti Slanicul si ma bucur ca pentru 3 zile, acesta va fi punctul zero pentru membrii AFA! De ce statiunea prezinta siguranta? Va las sa va lamuriti din fotografii …

Ca sa intelegeti mai bine ceea ce am spus mai sus, anexez poze din Slanic facute de mine in diferite perioade din an.

---

VIZUALIZĂRI: 4402 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI