GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
TIPĂREȘTENu vă ascund că nu m-a dat niciodată pe spate stațiunea despre care o să vă scriu.
Când eram copil și mă luau ai mei pe sus ca să mergem acolo, nu-mi plăcea, era bătrânescă, eu îmi căpătam repede porția de înghețată sau ce mai voiam după care mă plictiseam. Dacă mai ceream și altceva, prin metoda dat cu fundul de pământ, căpătam educație contondentă de la ai mei, exact la partea cu care mă dădeam de planetă !
Ulterior, am mai crescut, dar tot nu mi-a plăcut, nici în cantonamente, nici în alte excursii făcute, la orice vârstă aș fi avut.
De ce nu mi-a plăcut, e simplu: Slănicul nu oferea mare brânză, izvoarele din care beai apă până-ți curgea pe urechi, fază despre care nimeni nu-ți spunea dacă-i bine sau nu, mergeai până la păstrăvărie, luai un pește-doi, mă rog, după câți bani aveai și după cum se stabilea dacă în ADN -ul tău mai e vreo genă de pelican, rămasă acolo din perioada în care dinozaurii hălăduiau prin aste locuri de planetă. Nu râdeți, știți că păsările sunt cel mai aproape de ideea de nuș' ce ”... zaur” sau pterodactilus ce a trăit înainte de vizita meteoritului de-a dilit dinozaurii.
Pe data de 14 februarie, anul de-l trăim, noi, ”boborul” român, am am sărbătorit, spre marea disperare a B. O. R., ziua ”Sf. Valentin ”, cică Ziua Îndrăgostiților.
I-am comunicat acest fapt soției si i-am propus să sărbătorim și noi. Nedumerită, nevastă-mea m-a întrebat cine e îndrăgostit de mine, întrebare de m-a cam pus pe gânduri, dar, la final, a acceptat să mergem undeva, doar din dorința de-a arde ceva motorină din rezervorul bătrânului meu Ford, a cărui distribuție abia ce-o reparasem.
Am pus cap-compas Slănic Moldova, printre altele și ca să mă răzbun pe nevastă-mea și mirarea ei despre cine ar fi îndrăgostit de mine!
De la Mărășești la Slănic Moldova nu faci foarte mult, să tot fie vreo 80-90 de km.
Vremea era frumoasă, era soare și, chiar dacă temperaturile erau mititele, lumina aia multă dădea senzația de plăcut.
Am evitat cu dibăcie vreo trei radare montate pe șosea, cu tot cu polițiștii aferenți, am trecut prin Onești, un oraș care era tare cochet și frumos, pe vremea când lumea avea unde munci. Astăzi, după 25 de ani de guvernare, platforma industrială a Oneștiului este închisă în totalitate. Chiar dacă avem acum, prin aresturile DNA, o grămadă de miniștri, alții scăpând doar după ce s-au miruit și au plâns prin Parlament, de putem forma un Guvern de Uniune Națională din Pușcărie, Oneștiul își plânge starea în care a ajuns. Mă rog, asta e altă discuție, să revin la Slănic.
Am trecut de Onești și am ajuns la Tg. Ocna. În localitatea asta veți găsi o ocnă de sare foarte frecventată pentru proprietățile ei curative. Te vindeci acolo de o grămadă de boli, dar, care ar fi acestea, iaca, nu poci ca să vă spui, uitați-vă și voi pe siteul de trebuie să-l aibă. Cât despre vindecatul de orice boală, parcă n-aș crede, pe vremuri, pârnăiașii, fără nici un apropos la miniștrii din arest, erau trimiși la ocnă, la tăiat sare. Păi, nu cred că proprietățile alea, curative, îi ajutau prea mult, că mureau pe capete!
La ieșirea din Tg. Ocna este o mare intersecție, în care, dacă faceți la dreapta, ajungeți la Comănești, orășel minier, la fel de ruinat ca și Oneștiul. Comăneștiul este un oraș frumos dar este exact în partea opusă Slănicului, deci, la intersecția de vă spusei de ea, faceți la stânga.
Ei, de aici, mai sunt vreo 15 km până la Slănic, de fapt, cea mai frumoasă porțiune de drum. Muntele este chiar până în marginea șoselei, uneori chiar pe șosea, pentru că, mai mereu, din cauză de gravitație, mai cad stânci.
Satele prin care trece șoseaua au ceva al lor, toate casele sunt înghesuite spre șosea, prea mult loc nefiind ca să se întindă spre munte.
Booon, spuneam că, tot mergând, așa, n-ai ce face și ajungi la Slănic Moldova.
Nu știu alții cum sunt, dar, Slănic Moldova are ceva dintr-o stațiune boierească. Să fie clădirea fostului Cazinou, din centrul stațiunii, să fie multe din casele-cabane care mai sunt încă pe temelii, nu știu?! Cert este că, uneori, te aștepți să vezi cucoane cu rochii din alea, până-n pământ, cu umbreluțe și batiste prinse de deget, domni îmbrăcați în redingote, cu jobenuri pe cap și cu mustăți răsucite, mergând agale și salutându-se, unii pe alții.
Ei, în ziua de astăzi, dacă vedeți așa ceva pe stradă, ori ați nimerit vreun carnaval, ori ați găsit o posibilitate de călătorie în timp, ori aveți și anume probleme, de vedeți nevăzute!
În ziua de astăzi, prin Slănic, nu se prea mai plimbă nimeni. Mai ales, nu când este zăpadă și frig. Lumea urcă, cu mașinile, până sus, la cascadă și pe urmă, revine spre centrul stațiunii, spre a căuta un local unde să poată mânca ceva.
Normal că am urcat și noi până la cascadă. Acuma, nu vă așteptați la vreo cascadă, nici măcar cât aia de la Cascada Putnei. Dar, Slănicul a tăiat spectaculos masivul muntos, și are căderi, chiar dacă line, spectaculoase prin frumusețea piesajului.
Am ajuns acolo, am făcut pozele de rigoare, apoi am intrat în cascadă. Nu, pardon, în ”Terasa Cascada ”.
Restaurantul în sine, nu e ceva de nu s-a mai văzut: s-a vrut ceva rustic, genul de care s-a tot abuzat. Toți cred că, dacă atârni o roată de căruță pe o grindă, gata, ești rustic.
Terasa are și o calitate, ba chiar vreo 5 sau 6. Niște fete frumoase care servesc la masă, repede și politicos. Noi am fost serviți de o fată blondă, cu niște ochi albaștri de n-ai văzut! Chiar am comandat o bere și mi-am adus aminte de bancul cu blonda, în bar, când a vrut să facă cinste și a spus :”O Skol la toată lumea! ” Eh, banc misogin, n-am avut curaj să i-l spun blondei de mă servea, din bun simț!
Mâncarea este bună, au niște cârnați picanți de mori și micii sunt și ei foarte buni. Și ciorba de burtă, sau, de afumătură. Asta din urmă se dă numai cu ceapă, deci, ăștia de sunteți mai atenți la cum candiți după ce mâncați, păcatul vost', nu știți ce pierdeți!
Mă rog, după ce am mâncat, au, am uitat să vă spui că musai să comandați palincă și, după ce o comandați, să o și beți, e buuuuunăă! am stat la bârfa de rigoare, după care am plătit și am plecat. Important de știut, nota de plată poate fi citită și de cei cardiaci, nu dă palpitații. Bine, o jumate de ”Aspenter” previne!
Vă spuneam că, până acuma, cam așa se derula o ieșire la Slănic, veneai, glojdeai ceva, pileală, apoi, acasă!
Ete că, tura asta, Slănicul ne rezervă o surpriză: pârtia de schi!
Este amplasată la intrarea în Slănic, pe mâna stângă. Atenție la parcare, găsiți locuri cu greu. Cum Fordul meu e break, e lung cât o zi de miercuri, am găsit și mai greu, mai ales că edilul localității nu prea a avut utilaje de curățat șoselele. Mă rog, asta e altă discuție.
În jurul scărilor de urci spre instalația de urcat pe pârtie, găsești o mulțime de tipi care închiriază schiuri, clăpari, plăci și bootsi, mă rog, tot tacâmul!
Noi aveam schiurile noastre, dar, acasă!
Prețurile de urcat cu telescaunul sunt acceptabile, 5 lei adultul, preț de urcare. Cum n-aveam cu ce să venim îndărăt, am dat 10 lei de adult. Dar, dacă vrei să-ți iei abonament, e 60 de lei/zi, ceea ce chiar corect.
Buuun, am stat la o coadă imensă, să ne vină rândul să ne urcăm în telescaun, dar, până la urmă am ajuns în scaun.
Instalația este tare frumoasă și, mai ales, înaltă. Urcatul nu durează așa de mult, vreun sfert de oră, timp în care, puteți admira peisajul, puteți vorbi cu ceilalți din scaun (au câte 4 locuri, pârtia era aglomerată așa că mergea la capacitate, la urcare), puteți admira înălțimea brazilor, mulți dintre ei, peste 20 de metri. Ei, acuma am făcut eu niște conexiuni logice, mă rog, cât pot înțelege eu ce-i aia ”logică”. Dacă brazii aveau peste 20 de metri iar scaunul era deasupra lor, la ce înălțime mă aflam eu? Răspunsul nu-l mai știu, pentru că mi-am dat seama că mersul la înălțime nu e punctul meu forte. Ca să previn o eventuală panicare a mea, în urma căreia să părăsesc în grabă instalația și apoi să mă terciuiesc de pământ, mi-am compus figura ”atent la frumusețile naturii nr 4”, adică cea în care mă uit în zare, cu ochii larg deschiși, ca să nu văz ni'ca!
Cât despre căzutul din scaun, nevastă-mea spune că n-aș putea găsi pământul nici dacă aș cădea din avion, așa că să nu-mi fac griji! Faptul că ea a insistat să ne urcăm în instalație, să urcăm pe munte, coroborat cu mirarea ei în legătură cu îndrăgosteala, plus faptul că se uită ciudat la mine când gătește, m-a făcut să devin mai atent, vreau să trăiesc, asta e clar!
Buei, lăsând gluma de-o parte, chiar e frumos! Am ajuns și sus, în vârf. Surpriză, nu se vindea nicio cană de ceai sau vin fiert. De fapt, ajuns sus, nu poți face nimic altceva decât să te duci pe pârtie și să cobori. Sau, sus, să stai pe-o bancă și să admiri peisajul sau vreo schioare frumoasă. În această din urmă situație îți trebuie vedere ageră și să nu fii cu nevasta, exact invers decât mine!
Am făcut poze până mi-am dat seama că mi-era destul de frig, așa că ne-am repezit, again, la telescaun. Țuști în instalație, alte 15 minute de rugăciuni și uitat spre departe, dar, am ajuns și pe pământ. M-am jurat, până tura viitoare, nu mă mai urc în telescaun!
Acuma, jos la capătul pârtiei găsești o dughenuță de unde poți să te aprovizionezi cu ceva lichide dătătoare de culoare în obraji, de care eu n-am avut parte, că trebuia să conduc spre casă.
Acuma, rezumând: datorită pârtiei de schi, Slănic Moldova devine, clar, o țintă pentru cei dornici de sporturi de iarnă în care forța de frecare e învinsă de gravitație. Nu mai este o stațiune anostă. Cazări se găsesc la greu, condiții civilizate, prețuri decente. De mâncat, este, de băut, nu recomand decât după ce vă lăsați de schiat, dar n-o să vedeți voi moldoveni care să nu bea!
De-aia zic: pe timpul iernii o să-mi lucească ochișorii mult mai des pe-aicea, e chiar frumos.
Știu că toată această postare putea fi rezumată la vreo trei fraze, dar, mă știți, nu poci să fiu concis și pace!
Mulțumesc c-avurăți răbdare cu mine și, dacă mă publică, mulțumesc și webmasterului! Dacă nu, îl înțeleg! :D
Haidi, pa!
Trimis de Yersinia Pestis in 27.02.15 20:57:23
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în SLĂNIC MOLDOVA.
21 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Yersinia Pestis); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
21 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Excelent! Savuros, plin de umor, interesant si util. Spre deosebire de tine, n-ai sa ma crezi, in copilaria si adolescenta mea am visat sa ajung la Slanic Moldova (si Vatra Dornei) poate si pentru ca (sau mai ales pentru ca) sunt mai departate de locul meu de bastina, vestul tarii. Dar n-a fost sa fie. A trebuit sa ma pliez pe structura bolilor de care sufereau ai mei si pe statiunile recomandate de medici. Asa ca "m-am multumit" cu alde Buzias, Herculane, Felix, Tusnad, Calimanesti-Caciulata etc. Deh, alte vremuri... dar n-or fi intrat ele zilele-n sac! De ani de zile planuiesc un mega-turneu in Moldova cea din pacate cam neglijata cu prezenta mea fizica, nu si afectiva. Iar in acest caz voi include clar si o vizita la Slanic. Din 2 motive:
1 atractia exercitata de statiune asupra mea in copilarie, care n-a disparut, desi inteleg ca statiunea nu mai e ce-a fost;
2 sa incerc sa-i spun eu bancul blondei, cand imi aduce ciorba de burta 
Felicitarile mele, ramai acelasi povestitor agreabil.
Rog așteptați...
@căpcă1 - Simpatic ca de obicei. Spre marea mea ruşine, în Slănic am ajuns ultima oară acum aproape 20 de ani. Fusesem într-o deplasare în interes de serviciu la Oneşti (pe vremea când platforma chimică funcţiona!) şi am terminat discuţiile acolo pe la 4 după-amiaza. N-am găsit cameră la hotelul ăla mare din oraş (era full de moldoveni de peste Prut, veniţi la bişniţă), aşa că ce ne-am zis? Hai la Slănic, că e la o aruncătură de băţ. Şi n-am găsit camere nici la Slănic! Bine, era vară şi plin de sindicalişti veniţi la tratament. Dar nu asta m-a mirat, ci mulţimea de vile noi, multe construite de bănci (asta chiar n-ar fi trebuit să mă mire), plus o grămada de restaurante cu dichis. Slănicul devenise o staţiune la modă. Cât am căscat noi ochii şi am întrebat de cazare prin câteva pensiuni, s-a făcut aproape seară, aşa că am luat-o frumuşel înapoi cpre Bacău, cu gândul să înnoptăm acolo. Şi trecem prin Târgu Ocna. Iar eu, cu ochii mei de vultur, văz înălţându-se un hotel, din ăla tipic erei comuniste, şi zic: hai să încercăm şi aici. Şi, slavă Domnului, aveau camere libere. Hotelul prăfuit, mobilă veche, dar ce conta, apa caldă curgea şi pentru o noapte ne-am mulţumit cu atât. Marea surpriză a venit când am coborât să mâncăm ceva: cum restaurantul hotelului nu ne inspira încredere, am ieşit pe esplanada din faţă şi acolo am dat cu ochii de o trattoria. Măi să fie! Ei bine, vă anunţ că aveau pe bune mâncare italienească şi am mâncat nişte paste delicioase stropite cu un vin de Chianti, plus tiramisu. Ca să vezi în ce târguşor am găsit noi o mostră de gastronomie italiană mai ceva ca la Bucureşti!
@căpcă1: CăpcăOane, savuros ca deobicei. Totuși ceva a fost altfel.
Mi-ai adus aminte de studenție. Făcusem eu și cu o colegă rost de bilete studențești la Slănic Moldova. Ne gândeam că e ceva cam ca la Costinești așa că fiecare și-a luat prietena/prietenul la purtător. Ne descurcăm noi, ne-am spus. Am fi căutat noi pe AFA, dar n-am găsit-o. Nici internet nu exista, erau primii ani după revoluție, undeva prin 91-92.
În fine, trenul, apoi cursa - ajungem la cazare. Incredibil, trebuia să stau în cameră cu doi moși. Mirosul acru din cameră îți înțepa nările. Ies eu nelămurit ce-oi face cu prietena. Dau nas în nas cu colega. Era albă la față, și aproape plângea. Se pare că eu aveam colegi de cameră niște tinerei. La ea în cameră cea mai tânără colegă depășise de ceva vreme 80 de ani.
În cele din urmă am reușit să-i vând unui nene de vreo 50 de ani biletul de student și ne-am mutat la niște blocuri în gazdă.
Altfel ne-a plăcut, eram tineri, ne-am distrat.
Mersi că mi-ai adus aminte.
" Am evitat cu dibăcie vreo trei radare montate pe şosea, cu tot cu poliţiştii aferenţi "
Ne zici si noua cum, in afara de dibacie?
Ca n-oi fi luat-o pe aratura, la propriu
Bre, io nu mai citesc ce scrie căpcăoanul! Mă mănîncă limba să intru în dialog la fiecare al doilea paragraf, și vorbesc de unul singur cu ecranul de la laptop. E frustrant! Ar trebui să se implementeze un soi de comentarii direct pe text, să putem să răspundem la bancuri direct. După fiecare alineat să fie cîte o căsuță unde să dialogăm, ca pe mIRC
Eu sunt la 20 km de Slănic chiar acum, dar nu mă bag că e cam soare si cred ca s-topit zăpada. Bravos, da ce review amuzant, gura capcaunului adevăr grăiește pe moldovenește...
Draga, eu știu cum ai fentat radarele, le-ai înghițit pe toate... iar Bancul cu blonda, hm, e al doilea pe saptamaa asta, încă puțin si ne faceți un profil complet pe AFA :-)
@zuftim - Frate Bălcescule, Moldova nu se poate vizita, așa, pe fugă, cum nu se poate vizita nicio regiune a țării! Avem o țară atât de frumoasă că, nici măcar după 25 de ani de furăciune, numită pompos ”guvernare”, ăștia nu au reușit s-o strice!
Să ne bucurăm, deci, de ea și, înnoiesc propunerea, dacă chiar ajungi prin Moldova, dă-mi un semn, îți pot arăta Vrancea de așa manieră încât să-ți placă.
Cât despre visele copilăriei, hei, asta e altă discuție pe care o s-o parcurgem la un pahar de vin, băut seara, pe-ndelete, la mine acasă!
Mulțumesc de laude, mă bucură și-mi fac plăcere, mai ales că vin de la un tip care scrie atât de bine! 
@Carmen Ion - Surprizele de-asta sunt plăcute, că nu te aștepți să le trăiești! Moamăăă, ce filozof am ajuns! Nu mă-njura, ai răbdare cu mine!
Slănicul este o stațiune amorțită pe care, o pârtie de schi poate s-o trezească. ”Vom fi iarăși ce am fost, ba mai mult decât atât ”, este o propoziție ce poate ține loc de motto național. Dacă chiar am crede, cu adevărat, în acet motto, poate că Evropa nu ne-ar umili atâtât!
Mulțumesc de laude, normal că mă măgulesc! Scuze pentru întârzierea cu care răspund, dar am avut treburi bărbătești de făcut prin gospodărie : făcut mâncare, piața, alte alea!
@Dabator - Cu tine nu vorbesc, așa să știi! Mă omori cu postările tale despre locuri atât de frumoase! Clar, ești din alt film! Da'tot mi-i drag despre cum scrii și te citesc, dar, dacă mă-ntrebi oficial, s-ar putea să nu recunosc, neam! Doar știi, noi, bărbații avem o mândrie exacerbată, gratuit!
P. S. Nu vreau să jignesc, cum să lași, bre, colega, singură?! Trebuia s-i oferi căldură sufletească și multă înțelegere!
Replică memorabilă, fără nici un apropos la ceea ce ai scris tu, în ecou, din filmul ”Undeva, în est” când popa îi spune băiatului ascuns în beci : ”Toate fetele vor, dar, trebuie să le dai o palmă, să aibă o scuză! ” Replică dintr-un film, altcumva foarte bun, nu te poți supăra pe mine! Sper! 
@Eugenia55 - Am făcut o vrajă, ce naibii, de-aia sunt căpcăun!!!
Am folosit legitimația!
Bine, mai simplu ar fi fost să folosesc pedala din mijloc, dar, uite că ,atunci, nu mi-a dat prin cap !
@abancor - Da, combate, frate, combate! Doar se știe că dialogul este un conflict de idei în care fiecare vrea să-și impună voința în fața ăluilalt! dacă te ajută, poți să mă și bați, câtă vreme nu-s în fața ta, nu cred c-aș fi afectat!
Cât despre mIRC, sorry, noi suntem la porumbeii voiajori!
@larissa2015 - La cum scrii, poți să fii și cheală, nu blondă! Bine, cu oareșce impact estetic!
Altcumva, tocmai ce te-ai pricopsit c-un sclav pe viață, care -ți va urmări postările, precum Moise drumul prin deșert. Doamne, am scris, eu, asta?! Clar, tre'să mă las de băutură!
Să te bucuri de vizita în Moldova, ai să vezi că merită! Sper!
Na, ce inseamna sa intri tarziu pe afa, ca mi-au luat-o altii inainte si au spus tot ce imi venea sa zic si io, de m-au lasat fara replica (ceea ce, cat as fi eu de blonda, e cam greu!).
Sincer, veci pururi n-as fi citit ceva despre Slanic oricare-ar fi el, dar sa stii, Capcaoane, ca si daca maine iti monteaza un semafor nou in fata casei si pui review despre el, eu tot te citesc :-) !
P. S. Asta cu "educatia contondenta" e belea, tre' s-o aplic... Ei, ca expresie, ce credeati?!
L.E. Vaz ca majoritatea "admiratoarelor" tale is blonde, o fi de bine, n-o fi de bine?!... :-)
@cristina65: Lasă că și eu am stat azi noapte cu ochii beliți pe reviewurile voastre, mai ales că-s cu mult mai interesante decât ale mele, de nu mă mai săturam citind! Ar trebui să vă pună subiect la examenul de Bacalaureat, deși e și riscul să vă atrageți oprobiul ălora de-ar trebui să-nvețe! Altcumva, voi sunteți blonde iar eu sunt ras pe cap și, uneori, cu cercel în ureche! Astfel am o scuză referitoare la urâțenia mea cronică!
@căpcă1:
Multumesc de invitatie. Categoric: cand voi pasi pe plaiurile moldave, pana sa ajung la Slanic Moldova sau Vatra Dornei, voi incepe cu Vrancea ta draga, si cu tine, frate Creanga. Paranteza: nu s-o fi nascut clasicul Creanga in Vrancea, dar nici Balcescu nu a fost banatean. Hmmm... sa-mi las totusi barba?
@zuftim: e simplu: Vrancea e poarta de intrare în Moldova. Obligatoriu se trece prin Mărășești, te aștept!
@căpcă1 - Buna seara, buna seara, iaca vin cu sanioara si ajung si eu in prag de seara (sau cam noapte) pe aici. Nu-ti mai zic ca esti de belea, ca-mi zici ca sunt papagal
.
Bineinteles ca eu n-am ajuns la Slanic, dar ma folosesc de ochii tai si cerebelul care da ordin mainii sa (de) scrie asa, si ma multumesc deocamdata.
Si pentru mine, ca si pentru colegul @Zuftim, suna frumos si Slanic si Vatra Dornei, tata tot zice ca anu' asta cere bilete la casa de pensii pe-acolo...
Faza cu telescaunul mi-a amintit de inceputurile tale pe aici, dar... am o intrebare, asa, ca de concluzie: sotia s-a declarat multumita?
Noapti buni, haidi pa.
@alinaro: Sincer, da... Era după ziua de salariu, singura motivație pentru care femeia acceptă bărbatul la casa ei! Da, bre, am o mare angoasă cu înălțimile, de aia cred ca atunci cand oi muri nu prea o sa ma ridic la ceruti ci, mai degrabă, o sa mă scufund în păcatele mele! Oups, nasoală perspectivă, tre' să mai bag o postare cu o mănăstire!
@căpcă1 - iote iți scriu acum ecoul pe care am vrut să îl scriu în februarie da'nus cum de am uitat.
Mi-am regăsit în review -ul tău două probleme -prima, cea cu stațiunea care te plictisea. Pentru mine blestemul copilăriei și adolescenței a fost stațiunea Băile Tinca, aflata aproape de Oradea, pentru care taica-meu făcuse (și încă mai are) o pasiune. Mergeam acolo în fiecare an, că cică apa aia minerala îi face bine la stomac. Nu cred că Slănicul sau vreo altă localitate de-asta termala e mai plictisitoare. Doar pensionari, nimic de văzut, făcut. Drept urmare, după ce am făcut vreo 19 ani n-am mai pus piciorul pe acolo. Încă am traume 
A doua asemănare -și mie mi-e frică de înălțimi. În telescaun îmi fac de lucru, pozez tot la 3 secunde, să uit de frică. Și de fiecare dată îmi jur că nu mai urc altădată.
@luciaoradea - Da, plictiseala era cuvântul de ordine atunci când era vorba despre Slănic.
Cât despre înălțimi, sorry, mie nu mi-e frică, sunt doar emoționat. Profund. Extrem de profund!!!
@Yersinia pestis: Bravo stimabile, frumos zis!
Iar intre noi, moldovenii: ma bucur de revenirea acestei foste perle a Moldovei spre locul pe care l-a avut si il merita.
Am revazut-o si noi intre 17-19 martie cu dubla placere: intalnirea AFA 2017 si plimbarea in zona, unde lucrurile s-au miscat spre bine: reabilitari cladiri si fatade, parcul central, partia de schi... E promitator si e spre bine!
Astept si un carnaval cu tinute de epoca printre frumoasele cladiri vechi... Poate ma aude primarul...
In rest, sa auzim si sa vedem numai de bine!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Feb.2022 La Slănic, așa-ntr-o doară — scris în 14.02.22 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- May.2021 Stațiunea Slănic - 'Perla Moldovei' — scris în 14.06.21 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2021 Biserica Romano-Catolică - Slănic Moldova — scris în 08.06.21 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Traseul 300 de trepte — scris în 24.09.20 de puiutea din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2019 Slanic Moldova — scris în 02.09.19 de ioanaf11 din BRAşOV - nu recomandă
- Nov.2018 Candva 'Perla Moldovei' — scris în 18.11.18 de iulix_73 din BARLAD - RECOMANDĂ
- Sep.2018 Stațiunea Slănic Moldova - trasee turistice și alte informații — scris în 11.10.18 de Floryn81 din RâMNICU SăRAT - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată