Sighisoara - Trepte de istorie

TIPĂREȘTE

Sighisoara, un oras istoric, numit asa cum spune prietenul wiki aici

avand prima atestare documentara in 1280 sub numele de Castrum Sex. Cetatea a avut initial 14 turnuri apartinand fiecare cate unei bresle si 4 bastioane. In prezent mai exista 9 turnuri si 3 bastioane, cel mai cunoscut turn fiind Turnul cu Ceas. Mai trebuie sa mentionez ca centrul istoric este inclus in patrimoniul mondial UNESCO si ca pe in aceasta zona nu sunt acceptate masini.

Avand in vedere ca am facut doua plimbari prin Sighisoara una pe seara si cealalta dimineata, am sa povestesc mai degraba circuitul de dimineata cu adaugiri dupa cum este cazul.

Asadar dimineata m-am trezit prima si am pornit voiniceste la drum dar asa, Allegro ma non tropo, ca primul drum insemna sa urc Scara Scolarilor

De aceasta scara imi era groza, cui ii face placere sa urce atatea trepte? cred ca in principiu nimanui si acum ma gandeam ca bine ca au ramas doar 175.

Dar sa revenim, aceasta scara a fost construita in 1642 astfel incat copiii sa poata ajunge si pe vreme rea (fiind acoperita) la scoala din deal si avea initial 300 de trepte. In final din 1849 au ramas 175 de trepte.

Despre aceste trepte am citit doua povesti, una care spune ca treptele sunt grupate cate sase, cu o pauza intre ele reprezentatnd astfel zilele lucratoare si cu pauza dintre ele, iar o legenda ceva mai romantica spune ca daca un baiat iubeste o fata si o saruta si-i spune numele corect pe fiecare treapta pana sus inseamna ca el este alesul ei.

Nu stiu care dintre aceste povesti va place mai mult, cert este ca in serii de cate doua randuri de trepte cu pauza intre ele am reusit sa ajung sus. Daca nu vreti sa ajungeti asa sus sa stiti ca exista si un drum lateral insa care mai este farmecul? Si uite asa am ajuns la:

Biserica Evanghelica “Din Deal” – si care dateaza din secolul XIII, dar si in secolele urmatoare a suferit diverse modificari/ restaurari, te impresioneaza prin felul in care dai ochii cu ea. Dupa ce ai urcat toate acele trepte si ti se pare ca ai ajuns putin mai aproape de cer, ti se infatiseaza si aceasta biserica care este una impunatoare nu numai prin inaltimea sa ci prin constructie in sine si este socotita a fi cea de a treia biserica gotica ca marime din Transilvania. Nu am putut sa o vizitez la ora la care am ajuns eu acolo si nici nu am sa va insir date te pe internet cu numar de nave, inaltimi si alte astfel de date, ceea ce am mai citit insa despre aceasta biserica a fost ca a primit marele premiu Europa Nostra acordat pentru restaurarea și consolidarea structurala, fiind inscrisa si in lista Patrimoniului Mondial.

Tot aici pe Dealul Scolii se afla si Scoala din Deal, actualmente liceul teoretic “Joseph Haltrich” si de asemenea aici se gaseste Cimitirul Evanghelic “Din Deal” pe care as fi vrut sa-l vizitez deoarece am inteles ca sunt niste monumente funerare foarte interesante dar locul era pazit de niste catei care au inceput sa ma latre cand m-am apropiat si am renuntat.

Coborarea din aceasta zona nu am facut-o pe scari ci pe langa astfel incat ai o priveliste minunata asupra orasului dar si asupra unor turnuri.

Urmatorul turn pe langa care am trecut este Turnul Cositorarilor turn construit odata cu zidul in secolul XIV si cu modificari aduse in secolul XV, avand o forma dreptunghiulara la baza, trunchiul in forma pentagonala si ultimul etaj in forma hexagonala.

Ne continuam drumul pe stradute pietruite si pline de farmec, astfel incat aveam senzatia ca o sa-mi apara in cale vreun cavaler in armura luandu-si ramas bun de la o domnita.

Si iata-ne ajunsi si in Piata Muzeului unde in orice directie te-ai uita vezi ceva care sa te incante. Dar sa incepem cu casa Vlad Dracul, unde este montata o placuta pe care scrie “ In aceasta casa a locuit intre anii 1431-1435 domnitorul Tarii Romanesti Vlad Dracul fiul lui Mircea cel Batran”.

Aici se presupune ca s-ar fi nascut Vlad Tepes supranumit si Dracula acest nume primindu-l pentru renumele capatat prin pedepsele applicate.

Si pentru ca locul trebuia sa fie pus in evidenta, aici se geseste acum un restaurant “Restaurant Casa Vlad Dracul”.

In casa alaturata se gaseste o colectie de arme medievale si uite asa am ajuns si la Turnul cu ceas. Acesta este cel mai mare turn al Sighisoarei cu cei 64 de metri inaltime si este o constructie care domina zona. Aici conform unei placute aflate pe unul dintre pereti, pana in 1556 a functionat primaria orasului (la primul etaj). Turnul are o constructive interesanta astfel incat fiecare etaj al lui sa reprezinte ceva, astfel la etajul 3 se disting consolele pe pereti pe o inaltime de 3 metri, urmeaza ceasul si statuetele din lemn (acestea precum si ceasul metallic au aparut in 1677 dupa incendiul din 1676 care distrusese mecanismul anterior al ceasului si care era din lemn), iar etajul cinci este retras in interior fiind inconjurat astfel de un balcon. Pe acoperis se vad 4 turnuri care din ceea ce am citit reprezenta dreptul de judecata al orasului. O alta plecuta montata de o casa lipita de turn ne spune ca din 1899 turnul adaposteste Muzeul de Istorie. S-ar putea spune mai multe despre acest turn si semnificatia statuetelor, a cocosului de pe cupola, insa am sa ma opresc aici. Dupa parerea mea insa, este cel mai interesant turn.

In aceeasi piata se gaseste si Biserica Manastirii, foarte aproape de Turnul cu ceas. Aceasta biserica care a apartinut Manastirii dominicane a fost construita in secolul XIII si demolata la sfarsitul secolului XIX in locul acesteia fiind construit Consiliul Municipal. Forma actuala a bisericii dateaza din 1677. Am citit cate ceva despre ceea ce s-ar gasi in interior, insa cum la ora la care ma plimbam eu prin jurul ei era inchisa am sa va prezint doar ceva poze din exterior.

Si ne continuam plimbarea astfel incat ajungem la Turnul Fierarilor care se gaseste in spatele Bisericii Manastirii si de pe placuta de pe turn aflam ca a fost ridicat in 1631 in locul vechiului turn al barbierilor. Privit din cetate apare ca un turm mic si gras, insa din exterior se vede totusi impozanta acestuia.

Un alt turn de veghe la portile orasului este si Turnul Cizmarilor pe a carui placuta spune ca dateaza din timpuri vechi si ca actuala forma dateaza din 1681. Se pare ca dateaza din 1521 si a tot fost distrus si reconstruit si este cel mai scund dintre turnuri.

Urmand zidul cetatii ajungem si la Turnul Croitorilor care se gaseste in partea opusa Turnului cu ceas, dar si acest turn a suferit in urma incendiului din 1676 si are doua ganduri de acces pentru masini. De altfel pe aici am si intrat in cetate.

Si pentru ca am ajuns de unde am plecat sa spunem cateva vorbe si despre “vecina noastra” Casa cu Cerb numita asa dupa capul de cerb aflat pe coltul cladirii. Din cele citite cladirea este construita in secolul XVII si restaurata la finalul secolului XX mai intai de Ministerul Culturii mai apoi de Fundatia Restauro Messerschmitt. Din ce am vazut din exterior aici este un restaurant si un hotel dar am inteles ca exista aici un centru cultural romano-german, sala de conferinte si de expozitii.

Plimbarea noastra de seara a cuprins o parte din ceea ce v-am prezentat aici, insa plimbarea de dimineata, la ora la care majoritatea dorm a fost cea mai placuta deoarece vezi ceea ce in mod obisnuit iti scapa. Linistea care domnea peste cetate te lasa sa poti simti cu adevarat atmosfera, sa te plimbi in liniste pe stradutele acum inca pustii, am mai intanit o nebuna ca mine care la ora 7 misuna prin oras, sau paron, am intalnit si politia locala plecata la prins de infractori, adica de soferi care nu au dreptul de a parca masini in cetate, ca au facut rondul si au plecat.

Sighisoara este un oras extraordinar pe care l-as fi vizitat ceva mai mult, dar cu care m-am bucurat ca am facut macar cunostinta si atat. Dar i-am promis la plecare ca voi reveni si va invit si pe voi sa il vedeti.

---

VIZUALIZĂRI: 2193 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI