Vizitați România – frumoase obiective regionale

TIPĂREȘTE

La moment de bilanț - sfârșit de an 2017 - vreau să vă prezint pe scurt câteva obiective turistice care mi-au încântat sufletul de-a lungul ultimilor zece ani de călătorii prin țară. Sunt alese în mod subiectiv, dar e posibil ca o parte să vă placă și vouă; obiectivele reprezintă diverse categorii: istorice, religioase, naturale.

În ultimii ani am călătorit mai mult prin țară, am descoperit locuri minunate, unele unicat, altele puțin vizitate de turiști. Și mi-au rămas încă atât de multe regiuni de explorat: Banatul, Crișana, Apusenii, Țara Lăpușului și Chioarului, părți din Bucovina și Moldova, câteva zone din Dobrogea. Despre o parte am scris articole separat, despre unele au scris alți utilizatori AmFostAcolo; le voi prezenta pe scurt pe cele care m-au impresionat, obiective situate în diverse regiuni ale țării, urmând cumva un traseu circular.

1. Culele de la Măldărești + Cheile Bistriței Oltene – Nu știu la care dintre aceste locuri să mă opresc așa că le aleg pe amândouă, sunt superbe. În cadrul Complexului muzeal de la Măldărești se evidențiază cele două fortărețe boierești – culele Duca și Greceanu. Aceasta din urmă, construită la sfârșitul veacului al XVIII-lea, impresionează prin pridvorul în stil brâncovenesc, sobele de olane, mobilierul de lemn sculptat și scoarțele oltenești, dar, mai ales, prin pictura superbă de la etajul întâi unde pictorița Olga Greceanu a redat chipurile ctitorilor din familia Măldărescu. Cula Măldărescu (numită și Duca după numele prim ministrului care a achiziționat-o) a fost construită la 1812 și a găzduit chiar pe Regina Maria atunci când aceasta venea la Mănăstirea Horezu.

Cheile Bistriței, considerate cele mai înguste chei în calcar din România, oferă o priveliște naturală impresionantă. Râul năvalnic a săpat încontinuu în munte formând trecătoarea de azi; trecem pe lângă Podul Reginei Maria și Crucile săpate în versantul muntelui și ne oprim la Peștera Urșilor – un portal imens la care ajungem după puțin efort. Deasupra cheilor, pe o potecă care pleacă din spatele Mănăstirii Bistrița ajungem la Peștera Liliecilor/lui Grigore Decapolitul – interesant monument natural care adăpostește în interior două biserici. Recomand cu căldură o drumeție pe această potecă, dar și prin chei (vezi impresii).

2. Mănăstirea Topolnița – Am ajuns acolo la început de vară străbătând câteva așezări rurale de pe valea râului Topolnița. Case vechi, școli de pe vremea lui Spiru Haret, câmpuri cu flori, apoi păduri umbroase pigmentează drumul spre acest vechi ansamblu monahal. După ce am admirat natura a fost rândul cetății mănăstirești să ne impresioneze. Ctitorie boierească de secol al XVII-lea, mănăstirea de dimensiuni reduse cuprinde un zid de incintă, turn clopotniță, biserica și câteva căsuțe autentice (vezi impresii). Nu ezitați să vizitați zona Drobetei, în apropiere se găsesc și trei cule: Cula Cuțui din Broșteni și culele Nistor și Tudor Vladimirescu din Cerneți (vezi impresii).

3. Timișoara – Desemnat recent „Capitală culturală europeană în anul 2021” orașul de pe Bega își întâmpină turiștii cu centrul vechi și parcurile sale. O plimbare prin Piața Unirii, Piața Libertății, Piața Victoriei, Parcul Rozelor, pe malurile Begăi (sau de ce nu cu vaporașul) și pe lângă zidurile Bastionului Mariei Theresia constituie un prilej minunat de a descoperi frumusețile Timișoarei. Și multe altele… tramvaiul, bisericile, clădirile vechi colorate, monumentele, muzeul satului bănățean etc.

4. Muzeul Farmaciei - Cluj Napoca – orașul pe care l-am parcurs la pas timp de două zile a reușit să îmi atragă atenția prin istoria sa, arhitectura și muzeele sale. O plimbare prin Piața Unirii, o vizită în Biserica „Sf. Mihail”, o trecere pe Bulevardul Eroilor și prin Piața Avram Iancu, o escaladare la ceas de seară a Dealului Cetățuii sunt elemente obligatorii în cazul în care ajungeți la Cluj. Pe lângă o frumoasă incursiune la Muzeul Satului „Romulus Vuia” am vizitat și Muzeul Farmaciei din centrul orașului (vezi impresii). Casa Hintz a adăpostit prima farmacie a orașului (a doua jumătate a secolului al XVI-lea). Muzeul pe care îl descoperi în oficină, depozitul de medicamente, dar și în laboratorul din pivniță e interesant – praful de mumie, elixirul dragostei, excremente de castor, stricnină și opiu, corali și șopârle sunt tot atâtea ingrediente folosite pentru tratarea diverselor afecțiuni ale omului din alte epoci istorice.

5. Zona rurală de pe Valea Cosăului - Maramureș – Pe lângă cunoscutele de acum obiective maramureșene (Săpânța Mocănița din Vișeu, Mănăstirea Bârsana, Sighetul Marmației, Cascada Cailor) ar trebui să mergeți și pe câteva drumuri lăturalnice să descoperiți crâmpeie de viață rurală autentică. În cele câteva sate de pe Valea Cosăului – și anume: Ferești, Cornești, Călinești, Sârbi, Budești – am surprins acum câțiva ani elemente tradiționale care reușesc să supraviețuiască în valul modernizării care se impune și în străvechiul Maramureș (vezi impresii). Pe lângă inegalabilele bisericuțe de lemn am văzut porți originale, gospodării vechi construite din bârne de lemn, vâltori tradiționale, vechi utilaje agrare, fântâni, costume populare… Vă sfătuiesc să căutați cotloanele cele mai ascunse ale Maramureșului și veți fi surprinși.

6. Mănăstirea Probota - Suceava – este una din mănăstirile mai puțin vizitate de turiști (ca și suratele ei Râșca sau Slatina lui Alexandru Lăpușneanu). Adevărată cetate de apărare, mănăstirea Probota adăpostește în semeața biserică cu hramul „Sf. Ierarh Nicolae” mormântul domnului Petru Rareș și a soției sale, Elena. Tot aici se află și piatra tombală a Doamnei Oltea, mama lui Ștefan cel Mare. Alături de biserica din secolul al XVI-lea suntem impresionați și de zidurile cu turnuri, clopotniță și clisiarniță (clădire anexă pentru veșminte și odoare bisericești), ruinele caselor domnești (din care se mai văd pivnițele). Liniștea e desăvârșită în acest așezământ monahal, hoardele de turiști nu dau așa mare năvală aici.

7. Cheile Dobrogei – Această regiune îmi place în întregime, are un farmec aparte care provine din vechimea locurilor, din amalgamul de populații și din frumusețea naturală a locurilor. Rezervația naturală de pe Valea Casimcei ne impresionează de la prima vedere: șoseaua trece prin mijlocul pereților de calcar care nu sunt atât de apropiați unul de celălalt cum ne închipuim noi și nici nu au o înălțime mai mare de 30-40 m. Fragmente de atoli de pe fundul unei mări străvechi formează peisaje de neimaginat: șanțuri, steiuri înalte de calcar, grote și adâncituri. Omul preistoric și-a găsit adăpost în peșterile de aici. În apropiere descoperim Mănăstirea Casian, Babadagul cu Cetatea Enisala, Cetatea Histria și câte și mai câte (vezi impresii).

Sunt atât de multe de povestit despre locurile minunate din România, sunt zone nedescoperite încă din punct de vedere turistic, unele obiective nu sunt promovate suficient, în alte puncte este greu de ajuns din cauza infrastructurii. Conace și palate, mănăstiri pictate și biserici fortificate, cascade și trasee montane, cetăți și castele, monumente și muzee, ruine și reconstituiri, Delta, Litoralul și Dunărea – nenumărate sunt frumusețile tărâmului românesc. Descoperiți-le!

---

VIZUALIZĂRI: 849 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI