Nunta traditionala la Sibiel

TIPĂREȘTE

De la o vreme, am inceput sa apreciez initiativa unor agentii turistice romanesti, care organizeaza excursii tematice. Excursiile pe care le-am vazut in ultima vreme sunt Nunta traditionala la Sibiel, Drumul Sarii, La cules de vie, etc, . Pe langa circuitul turistic propriu-zis cand se ajunge la o destinatie se va desfasura petrecerea conform temei propuse.

Zis si facut si plecam in excursia Nunta traditionala la Sibiel, pt 2 zile.

Pentru ziua 1- Se face traseul Bucuresti, Curtea de Arges cu oprire la manastire, barajul Vidraru, drum Transfagaraseanu (cu oprire 2 h la Balea Lac) apoi destinatia Sat Sibiel- cu petrecere de nunta

Ziua 2 – Vizitare Muzeul icoanelor de sticla din Sibiel (1h), tur oras Sibiu (2h), Parcul Astra Sibiu (2h) si drumul catre casa pt traseul Rm Valcea Bucuresti.

La plecare ni se explica ca trebuie sa alegem dintre participanti (autocar 36 calatori) mirele, mireasa si nasii, restul participantiilor fiind nuntasii. Pana la ora 17 cand am ajuns in Sibiel am “rezolvat intreaga echipa”.

Drumul pana la Sibiel este extraordinar, cu punctul forte Transfagaraseanu, care desi il vad cam 5 oara continua sa ma fascineze; ce au putut sa construiasca intr-o perioada asa scurta, la o altitudine asa mare. Ca si ultima data, partea de carosabil din judetul Arges lasa de dorit (multe fisuri si gropite), dar peisajul este divin. Nu degeaba este considerate una din cele mai frumoase sosele din lume. Ne oprim la Balea lac- rece pt 24 iunie (15 grd C). Amestecul de talcioc cu peisajul de munte (lacul Balea si cabanele din jur), nimic nou fata de data trecuta. Mancam o ciorbita pt ca mai erau vreo 2- 2 ½ h pana la destinatie si apoi ne uitam la targul amenajat in zona.

Plecam spre Sibiel. Satul Sibiel este amplasat la 21 km la nord de Sibiu, in zona cunoscuta sub numele de Marginimea Sibiului. In jur de ora 17:15 si suntem intampinati de 2 baieti pe niste cai impodobiti, care vesteau venirea alaiului de nuntasi. Suntem cazati la 3 gazde, care au amenajat in curte niste camere pt oaspeti. (unele cu bai proprii altele pe hol) si ne ducem sa ne schimbam pt nunta. Cum era ziua international a iei (24 iunie), 95% din participanti s-au imbracat in straie populare fara sa ni se impuna acest lucru. Eu ma imbrac mai repede si cobor in curte, unde gazdele abiau asteptau sa stea de vorba cu noi.

Doamna gazda imi spune ca in zona se organizeaza acest gen de petrecere si pe vremea lui Ceausescu, ea insasi fiind “mireasa” acum 40 de ani. Ei ne-au asteptat cu cozonac, palinca sau vin, gogosele, cu multa voiosie si pofta de vorba. La noi in curte era gazduita mireasa, care a fost ajutata sa fie imbracata corespunzator (adica I s-a dat costumul traditional, valul si buchetul); in caz ca cineva nu avea costum traditional i s-a imprumutat unul. La ora 18:30 nuntasii s-au intalnit intr-un loc stabilit si am pornit sa il luam pe mire. Cat timp am asteptat sa ne adunam, treceau carute cu turisti care vizitau sau stau pt o noapte in Sibiel; era una cu turisti americani (8 la numar) si 2 cu turisti francezi. Bravo Sibiel ca stiti sa va promovati si ca turism si ca obiceiuri.

Ne ducem sa il luam pe mire care era gatit corespunzator; hora mare, vin, cozonac si voie buna; dureaza ¾ h si plecam catre mireasa; La intrarea in curtea miresei se etaleaza alte obiceiuri, apoi se intra in curte si se cere mireasa, nuntasii joaca si dupa inca ¾ h mergem catre curtea unde va avea loc nunta propriu-zisa; Mancarea si a fost asigurata de cele 3 gazde si petrecerea a fost la pensiunea Luca, care putea face o petrecere pt 75 de nuntasi. Taraf in toata regula, loc de dans, mancare ca la nunta. Si toate obiceiurile, dansul miriilor, furatul miresei, scos voalul, aruncatul buchetului; pe scurt o petrecere superba in aer liber si cu tot confortul; la petrecere participau si gazdele care in prealabil pregatisera mancarea fiecare dupa cum fusese programat; masa a constat in antreu, friptura si salata, sarmale si dulciuri, vin, tarie si apa. Romanii stiu sa se distreze; hore, sarbe, brasoveanca etc dar si muzica usoara cand taraful lua pauza. Totul a tinut pana la 1:30-2:00 a. m.

A doua zi dimineata gazdele ne-au oferit micul dejun si apoi am plecat sa vizitam muzeul icoanelor pe sticla. Pe langa banii pe care i-au obtinut de la nunta din partea agentiei mai comercealizau sirop de menta, jin ars, palinca. Ce mai oamani gospodari.

Vizitarea Muzeului din Sibiel, icoane pe sticla, oferǎ ocazia de a descoperi figura celui al cǎrui nume îl poartǎ: Pǎrintele Zosim Oancea, om şi preot într-adevǎr excepţional. Inteligenţei lui clarvǎzǎtoare şi neobositei lui tenacitǎţi îi datorǎm acest extraordinar muzeu din inima României. Frumos si merita vizitat.

Pe la 12 plecam catre Sibiu; orasul acesta este superb si desi l-am vizitat de nenumarate ori tot ai ocazia sa mai afli ceva daca esti in compania un ghid profesionist.

Va impartasesc si voua cate ceva: Catedrala ortodoxă cu hramul "Sfânta Treime" a fost construită între anii 1902 - 1906 de către arhitecţii Virgil Nagy şi Iosif Kamner din Budapesta. Prezintă caracteristicile unei bazilici bizantine fiind o copie la scară redusă a bisericii Sfânta Sofia din Constantinopol.

Podul minciunilor - dintre numeroasele legende legate de acest pod, cea mai populară rămâne legenda potrivit căreia dacă cineva spune o minciună cât timp se afla pe pod, acesta se va prăbuşi.

Zona breslasiilor – unde se organizeaza din cand in cand workshopuri pt a reinvia vechile mestesuguri (potcovit, prelucrarea firului etc)

Apoi plecam sa vizitam parcul Astra

Muzeul se întinde pe 96 de hectare, este străbătut de 10 kilometri de alei de-a lungul cărora se găsesc peste 300 de clădiri. Inventarul pieselor cuprinse în muzeu se ridică la 16.000 (multe expuse în interiorul clădirilor).

Din bibliografie: “intr-un peisaj de vis din DUMBRAVA SIBIULUI care l-a făcut pe reputatul muzeolog olandez Bernet Kempers, încă din anul 1966, să numească muzeul sibian "cel mai frumos muzeu în aer liber din Europa" cu păduri răcoroase și poieni însorite, străbătute de un râuleț ce mișcă roțile morilor de apă, având în mijloc un lac de 6 ha, în care se oglindesc morile de vânt dobrogene și construcțiile pescarilor din Delta Dunării și pe care sunt expuse mori și poduri plutitoare (la care se ajunge cu lotcile pescărești ancorate la debarcader), se află cel mai mare - ca teritoriu, mai bogat - ca patrimoniu și mai original - în concepția tematică, muzeu în aer liber din România și printre cele mai reprezentative instituții de acest gen din Europa. Într-un spațiu grandios, de 96 ha, străbătut de 10 km de alei, cu numeroase locuri de popas, sunt prezentate, în cadrul a două expoziții permanente, distincte, perfect delimitate spațial și tematic, lumea de ieri a satului românesc (muzeul etnografic în aer liber, ce ocupă 42 ha) și reflexul acesteia în conștiința artistică contemporană (expoziția de sculptură modernă în lemn, cu opere realizate de reputați artiști români și străini, inspirate din universul satului tradițional, căreia îi sunt destinate 3 ha).

Muzeul etnografic în aer liber a debutat în anul 1963 ca un "muzeu al tehnicii populare", ambiționând, prin proiect, să ilustreze intreaga creație tehnică populară tradițională din România.

Împărțit inițial în 4 sectoare tematice expoziționale, Producerea și prelucrarea produselor agro-alimentare, Extragerea și prelucrarea minereurilor și materiilor prime organice (nealimentare) și anorganice (lemn, vegetale, argilă, minereuri, piatră, metale), Prelucrarea pieilor, blănurilor și fibrelor textile (vegetale și animaliere), Transporturile tradiționale, muzeul abordează, fenomenologic, întreg sistemul ocupațional tradițional (de la culesul din natură, la ocupațiile generale și specializate, de la îndeletnicirile gospodărești, la meșteșugurile sătești de toate genurile, de la "industriile casnice", la "industriile țărănești" specializate, de la transporturile purtate (direct, de om sau de animale), la cele tractate (târâte sau rulate) și flotante. ”

La una din iesiri este un renumit restaurant Carciuma din Batrani, dar fiind vara au amenajat si o terasa mare unde am luat un pranz copios si am plecat catre Bucuresti.

Frumos si pitoresc Sibielul si toata excursia in sine.

Laud si mai asteptam idei ale agentiilor turistice care impletesc promovarea Romaniei cu relaxarea si buna dispozitie.

---

VIZUALIZĂRI: 1463 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI