Only Lyon - un adevărat regal

TIPĂREȘTE

Nu este un review clasic al meu, despre un hotel anume, ci despre un oraș în care am plecat cu idei preconcepute dar care, spre norocul meu, au fost spulberate toate într-un vîrtej de senzații, locuri și priveliști surprinzătoare.

Nu vă pot ajuta la capitolul cazare în Lyon, pentru că eu am stat într-o mică localitate, un fel de suburbie, Saint Cyr au Mont d”Or, la ENSP, celebra și unica școală de comisari de poliție din Franța. Ca o mică paranteză, camera mea de acolo, aflată într-o construcție relativ nouă, a depășit ușor 3 stele la un hotel din Paris. Ca și locație, școala este situată într-un parc de 5 ha, cu alei de zgură și copaci maiestuoși, într-o liniște completă și o frumusețe naturală de vis.

Despre Saint Cyr au Mont d”Or, pot să spun că este tot ceea ce un bucureștean stresat și obosit, peste 40 de ani, și-ar mai putea dori de la viață: căsuțe înconjurate de grădini și ziduri înalte (peste 150.000 Euro după cum am citit în câteva anunțuri imobiliare), străduțe înguste care urcă și coboară într-un fel de labirint, liniște multă, mașini foarte puține. Până și magazinele se închideau între 12 și 15.00, pentru a întări senzația de liniște și lipsă totală de stres. Deși nu am fost vreodată în Italia, centrul orașului mi-a evocat imaginea unui mic sătuc italian, așa cum am văzut eu prin filme. Singura distracție pe care am observat-o era un mic restaurant în centru, vizavi de stația de autobuz (bus 20 care te ducea direct în gara Vaise din Lyon, în mai puțin de 30 min.), având o terasă cu vedere panoramică, la nici 10 m, spre întreg Lyonul, de mare efect îndeosebi noaptea.

După cum cred că v-ați dat deja seama, am fost în interes de serviciu, așa că după două zile de muncă a sosit și ziua plecării, singura în care am reușit să vizitez ceva în Lyon, timp de 4 ore, căruia ar trebui să i se acorde cel puțin 3 zile pentru a descoperi ceea ce poate să ofere.

Deși citisem ceva despre destinație înainte de plecare, ar fi fost amuzant să-mi vedeți fața uimită, plină de încântare la vederea unui oraș pe care îl consider acum mai frumos decât alte capitale europene, cu tradiție. Despre transportul urban pot să vă spun că rețeaua este foarte bine dezvoltată, situându-se pe locul 2 în Franța, după Paris. Există patru linii de metrou și două funiculare, pe lângă liniile de tramvai, troleibuz, autobuze și autocare. Biletele pot fi utilizate pe orice mijloc de transport urban (inclusiv funicular) și se procură de la automate. Un bilet costă 1,50 euro și poate fi folosit o oră de la prima compostare iar un carnet de 10 călătorii costă 12,50 euro. Abonamentele sunt însă cele mai avantajoase. De asemenea este și ”VELO'V” o vastă rețea de stații de biciclete, care se pot închiria contra unei sume modice, printr-un sistem de autoservire. Nu știu exact prețul că nu am servit din lipsă de timp. Ce să vă mai spun că în Saint Cyr au Mont d”Or, colegul meu de servici a găsit pe jos, din întâmplare, vreo zece tichete de transport, perfect valabile, dintre care nu am utilizat decât 4 în cele 4 ore, s-au putut folosi și pe ruta Saint Cyr-Lyon.

Lyonul se află la confluența a 2 mari râuri Ron (Rhône) și Sona (Saône) în partea sudică a centrului istoric, formând un fel de peninsulă, două mari coline, una la vest și una la nord față de centrul istoric al orașului și o câmpie la est de malul Rhonului. La vest este colina Fourvière, unde este ridicată catedrala Notre-Dame de Fourvière, palatul episcopal, turnul metalic și un funicular.

La nord se află colina Croix-Rousse, fieful tradițional al atelierelor și magazinelor de mătase, o industrie pentru care orașul este faimos. Orașul medieval (Vieux Lyon) a fost construit pe malul vestic al râului Saône la poalele colinei Fourvière, la vest de peninsulă. Pe mica peninsulă între Ron și Sona se află a treia piață publică din Franța, și una din cele mai mari din Europa: Place Bellecour. De fapt este cea mai mare piață publică liberă de obstacole (cum ar fi copaci, porțiuni de gazon etc) din Europa. Spre nord se poate merge pe strada pietonală Rue de la République iar spre sud pe strada pietonală Victor Hugo.

La est de Rhône se află orașul modern unde locuiește majoritatea populației. În această zonă se află centrul urban Part-Dieu care cuprinde fostul Credit Lyonnais Tower (singurul zgârie-nori din centrul Franței), centrul comercial Part-Dieu și principala gară: Lyon Part-Dieu. Din păcate eu nu am ajuns să-l văd.

Orașul conservă un important patrimoniu cultural, de la vestigii din epoca romană până la construcții din secolul XX. Partea cea mai valoroasă a orașului, și anume cartierul Vieux Lyon, colina Fourvière, colina Croix-Rousse, cu o suprafață de 500 hectare, face parte din Patrimoniul Cultural al Umanității al UNESCO, din 1998. Câteva nume poartă renumele orașului în toată lumea: Antoine de St. Exupery, autorul "Micului Prinț", Frații Lumiere – inventatorii cinematografului, Rabelais – autorul lui Gargantua și Pantagruel, Urbea medievală "Vieux-Lyon" și bijuteriile sale arhitecturale (Hotel Bullioud, Paterin, Gadagne, Galeria Philibert Delorme, Turnul Rozelor...), insolitele "traboules" – pasaje secrete din timpul Rezistenței, Catedrala de pe Colina Fourviere, Catedrala St. Jean etc.

Lyonul candidează la obținerea titlului de Capitală Europeană a Culturii, pentru anul 2013 (mica incursiune în geografia, transportul, artele, obiectivele și personalitățile orașului aparțin site-ului wikipedia).

Iată traseul pe care am reușit să-l fac, la sugestia celor de la ENSP și, mai ales, a unor localnici binevoitori: din gara Vaise am luat metroul vreo 3 stații, până la Vieux Lyon, de unde am luat funicularul (5 min) și am urcat pe colina Fourvière, acolo unde se găsește frumoasa catedrală Notre-Dame de Fourvière și un turn metalic (un turn TV ce imită ultimul tronson al Turnului Eiffel). Am vizitat doar catedrala, turul acesteia fiind gratuit, puteai cumpăra cu 30 cenți o mică broșură cu explicații în limba română a ceea ce se afla în interior. În spatele ei era o esplanadă care oferea o spectaculoasă panoramă spre Lyon, cu obiective telescopice prin care putei vedea detalii, cu magazine de suveniruri și mulți turiști la fel de încântați ca și mine. Din esplanadă se cobora pe scări multe, printr-un parc-grădină umbroasă, urmată de alte scări situate între ziduri înguste până la catedrala St. Jean, un alt obiectiv de marcă al orașului, mai vechi și încărcat de istorie, nu la fel de impresionant ca Notre-Dame. Acolo nu existau explicații în românește dar erau în alte limbi, pentru 50 cenți.

Trebuie să precizez că franceza tradițională din zona Lyonului nu este cea literară, ci un dialect numit "francoprovensal", pe care l-am înțeles destul de bine cu anticele mele cunoștințe școlare în materie și care mi-a permis să fiu înțeleasă suficient de către localnici; desigur că, poți folosi engleza la fel de bine, doar că francezii au un accent teribil, în general.

De acolo, am traversat Sona pe Podul Bonaparte, la fel de impunător ca și eroul, care ne-a relevat câteva priveliști deosebite din toate unghiurile în care priveai.

Am mers către Place Bellecour, care, dincolo de faima ei, nu m-a impresionat foarte mult (de fapt, căldura de afară nu mi-a permis să mă bucur prea tare de lipsa unui copac, cât de mic) dar oferea o priveliște frumoasă în 360 grade. Avea doar o statuie a lui Lovis IV și, ca punct de atracție principal, un piedestal cu un leu și cuvintele ”only lyon”, de mare efect în pozele pe care le făceau turiștii, inclusiv noi.

Am traversat apoi spre piața des Jacobins, unde era un carusel mare cu două etaje, nu am mai văzut până acum un asemenea model, cu o fântână arteziană situată la sol, destul de interesantă ca design.

Oricum, în orașul vechi ajungeai de la o piață la alta prin străzi înguste, pline de magazine cu reduceri (gen Zara, H&M etc.) și cafenele tipic pariziene, cu mașini care apăreau de nicăieri și te luau prin surprindere. Cert este că nu am întâlnit în calea mea nici un magazin de suveniruri sau de jucării, ca să-i pot lua o mașinuță fiului meu, ultima speranță fiind aeroportul (care s-a dovedit a fi deșartă, am găsit acolo numai dulciuri).

Ultima destinație a fost piața des Terreaux, unde erau o fântână arteziană foarte frumoasă și multe terase de la care puteai admira clădirile din jur. La una dintre ele am servit prânzul, în jur de 30 euro, o porție de jambon de porc cu brânză (crud și rece) și una de creveți (meniul zilei, 9 euro), ambele cu multe verdețuri, o bere olandeză și un suc. Și pentru că am ajuns la capitolul mâncare, îmi cer scuze de la cei cu gusturi fine sau de la vegetarieni, dar eu am fost mereu înfometată acolo, deși prânzul și cina aveau antreu, fel principal și desert, cu pește, fructe de mare și vită, înconjurate de legume și verdețuri pe care le-am recunoscut cu greu, fiind diferite de cele cu care sunt obișnuită. Până și cartoful sau varza au avut forme și culori stranii, abia după ce gustam îmi dădeam seama ce am în farfurie. Singura parte frumoasă a fost platoul cu 3 feluri de brânză, servite după felul principal, diferite în fiecare zi și însoțite de Bergerac (un vin roșu cu gust îmbietor) dar și desertul care arăta bine și care avea un gust deosebit.

Într-un final, gazdele noastre ne-au preluat și ne-au dus spre aeroportul Lyon-Saint-Exupéry, situat la 20 km spre est. Mai există și un aeroport de mai mică importanț, Lyon-Bron. Prețul unui taxi pentru aeroport este de 40 euro, al unui autobuz este în jur de 15 euro. Vă recomand să faceți cumpărăturile din oraș pentru că în aeroport nu este decât un singur duty-free cu alimente, băutură, parfumuri deci oferta este limitată. Aeroportul Saint-Exupéry are și propria sa gară, pentru TGV, trenurile de mare viteză. Am înțeles că durata călătoriei spre Paris ar fi de 2 ore, în condițiile în care capitala este la 460 km. distanță de Lyon. Pentru TGV mai sunt două gări principale aflate în oraș: gara Lyon-Part-Dieu, construită special pentru TGV-uri și care a devenit principala poartă feroviară pentru destinațiile mai îndepartate, și gara Lyon-Perrache, o gară mai veche dar modernizată din temelii, care deservește mai ales transportul regional. Sigur că mai sunt și câteva gări mai mici: Gorge de Loup, Vaise, Venissieux și Saint-Paul, care includ și alte trenuri.

Închei review-ul meu cu nostalgie, pentru că în timp ce l-am scris am rememorat și retrăit momentele de plăcere și uimire, la vederea unui oraș impresionant pe care abia dacă i-am simțit ușor pulsul. Dacă voi mai avea ocazia, voi reveni cu mare plăcere în acest oraș magnific și în împrejurimile sale, este o destinație care merită văzută pe îndelete pentru a te bucura cu adevărat de comorile ei.

---

VIZUALIZĂRI: 5683 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI