La Spezia – Porto Venere – Levanto si farmecul unei calatorii pe mare

TIPĂREȘTE

Asa cum va povesteam aici vezi impresii, planul zilei fusese Riomaggiore, Corniglia, Vernazza, La Spezia si in drum spre casa, Monterosso al Mare. Ei bine, din anumite motive planurile se mai schimba, dar sa povestim. Acum, cei care ati trecut prin aceste locuri stiti ca totusi este un oarecare tur de forta ce ne propusesem, dar cum eram inca in miezul zilei, am zis ca ne iese. Asadar am ajuns si in La Spezia, am coborat in gara si am luat-o spre mare incercand sa vedem cat se poate pe acest traseu pe care urma sa il facem si in sens invers inapoi spre gara.

Daca pana acum trecusem doar prin orasele mici (inclusiv cel in care locuiam), La Spezia este diferit, si daca Levanto are 6000 locuiori, La Spezia are 93000 locuitori, asa ca am dat peste un oras mare, este al doilea ca marime din Liguria, dupa Genova, si normal, fiind si port (comercial si militar), este un oras dezvoltat, un oras ce vibreaza in tot timpul anului, unde am vazut toate natiile posibile (si nu erau numai turisti). Era o zi superba (as putea spune ca pentru mine chiar prea calda), asa incat tot drumul nostru spre mare reprezenta o incantare, palmieri, portocali plini de fructe la care nu se repezea nimeni (am inteles de fapt ca acesti pomi sunt mai degraba decorativi, fiind un soi de portocale amare).

In drumul spre mare am trecut pe langa cladiri interesante, mici piatete unde mai era amenajat si cate un carusel pentru copii, muzee de arta sau arhitectura. Am trecut si pe langa o biserica pe care afisat un poster cu Papa Francisc, si pe care scria “Dumnezeu nu se satura sa ierte, noi suntem cei care ne saturam sa-I cerem iertare” . Plin de adevar si daca macar cateva secunde ne gandim la asta poate ajuta.

Exista si targuri volante cu tot felul de produse, ne-am oprit si noi sa ne uitam la produse, dintre cele mai diverse posibil, insa dragut, pentru ca in final sa ajungem si pe malul marii, deja obosite, asa incat ma gandeam cu groaza ca acest drum va trebui sa il facem si la intoarcere si ma si gandeam la un taxi ceva inapoi, insa nu stiam ce isi doreste prietena care este o fire sportiva si cu vreo 20 de ani mai mica. Insa spre norocul meu si ea era epuizata, asa ca am inceput sa ne evaluam optiunile, si in consens total, am mers la primul vaporas pentru a intreba cat este o cursa pana in Levanto si spre dezamagirea noastra era o cursa privata deci si costuri mai mari. Ne-au sfatuit insa sa incercam in portul comercial poate avem vreo sansa desi se parea ca nu. Am mers acolo si spre marele nostru noroc, exista o cursa care pleca in 10 minute dar nu spre Levanto ci spre Porto Venere unde urma sa avem o pauza de o ora intre vapoare.

Asa ca stiti cum e cu zicala: “La barza chioara ii face Dumnezeu cuib!” ajungeam in sfarsit si la Porto Venere asa cum imi doream cum insa nu intrase in planurile noastre. Asadar la ora 16 ajungem in Porto Venere, iar la 17 pleca cursa spre Levanto si facea cam o ora si jumatate, adica aveam timp de relaxare bine de tot. Din La Spezia pana in Porto Venere nu se face prea mult, am profitat sa ne recapatam putin fortele ca sa ne miscam repede pe aceasta mica insulita, unde in mod sigur as mai merge inca o data.

Si cum toata lumea lauda Cinque Terre, restul este lasat in plan secund, insa asa cum am povestit si despre Bonassola si catunele ce apartin de Framura ca sunt minunate, si ceva mai putin calcate de turisti, despre Porto Venere pot spune ca veti face mare greseala daca nu il veti vizita.

Este un orasel micut, cu circa 4000 locuitori, insa este superb, si daca stiam cum va fi, cred ca ii acordam ceva mai mult timp, insa m-am bucurat si de putinul la dispozitie.

Inca de la distanta se vede biserica San Pietro, cocotata pe deal, si care isi lanseaza invitatia de a o vizita.

Despre Porto Venere se spune ca ar avea 2 strazi importante, aflate de-a lungul tarmului, si cam asa am mers si noi, la dus pe una dintre stradute, la intoarcere pe alta (intoarcerea a fost pe Via Capellini, trecand prin poarta orasului – Portile orasului au fost construite la 1113). Am facut un mic tur de forta pana la biserica San Pietro construita in secolul 1198, de unde ai parte de o priveliste minunata asupra coastei, marii si cred ca si seara spectacolul oferit este minunat.

Binenteles, ajunse aici nu puteam rata Grota Byron, treci printr-un zid de piatra si o mica usa, cobori niste scari si ajungi pe stancile ce ies din mare. Se vede grota, punct de atractie bine pus in valoare si insotit de povestile de rigoare.

Noi am lasat povestile acestea pe seama poetilor si a scriitorilor, insa nu am ignorat-o pe “Mama Natura” , nici nu ai cum sa o ignori, si chiar te amuzi.

Asadar o mica incrusiune in zona, si am luat-o inapoi spre centru orasului, pe cea de-a doua straduta ce serpuieste printre case, mici terase, magazine ce isi imbie turistii cu diverse suvenire si altele, pentru ca mai apoi sa iesim prin poara orasului.

Am mai fi avut cateva minue sa ne plimbam, insa deja se strangea lumea la vapor si am intuit ca se va da drumul la urcare pe vas, si cum avea interes in a gasi cele mai bune locuri am ales sa urcam pe vas. Am fost destul de indemanatice, asa ca ne-am rasfatat, amandoua am ocupat locuri la marginea din dreapa a vasului (fiecare pe cate un rand) ca sa avem parte de cea mai buna priveliste.

Si au urmat circa 90 de minute minunate, in care vaporul merge de-a lungul coastei (nu mai opreste in La Spezia), oprind in patru dintre cele 5 orasele (Corniglia fiind cocotat pe stanca nu are port), si daca acum le stiam vazute de pe mal, a fost frumos sa le descoperim si de pe mare.

Am ajuns in Levanto si ne-am mai oprit vreo jumatate de ora pe mal, fusese o zi superba, in care am facut pana la urma mai multe decat ne propusesem.

A doua zi urma sa plecam la drum spre Pisa, dar despre asta, in povestea viitoare. Alegeri intelepte va doresc.

---

VIZUALIZĂRI: 5671 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI