Corsica - un scurt circuit 

TIPĂREȘTE

Când privesc harta insulei încercând să refac imaginar traseul nostru aproape circular prin Corsica, realizez că în cele 5 zile cât a durat turul, am atins majoritatea orașelor importante din insulă.

Cea mai puțin populată (347.597 locuitori), dar probabil cea mai fermecătoare dintre insulele mari ale Mediteranei (cu o suprafață de 8.722 km², a patra după Sicilia, Sardinia și Cipru), având deopotrivă parfum francez și italian, precum și un peisaj uimitor de variat, Corsica este o insulă accidentată, cu o istorie frământată. Este un munte care țâșnește din mare, asemuit cu o mână strânsă în pumn, cu un deget proeminent - Cap Corse - îndreptat acuzator spre Riviera Genoveză.

Principala atracție a insulei este aspectul său sălbatic completat de cei 960 km de plaje cu golfuri liniștite, cu sate de pescari, cu promontorii sinuoase și stânci ce par gata să se prăbușească în mare. Interiorul insulei adăpostește peisaje foarte variate - munți înalți, vârfuri abrupte, pâraie limpezi, păduri de castani și pini, podgorii, plantații de măslini și portocali, palmieri și chiar o zonă mai aridă, deșertică.

Pe drumurile înguste și întortocheate ale insulei, turiștii care doresc să viziteze Corsica sunt puși la grea încercare dacă nu posedă o mașină.  

În ziua de 18 septembrie 2024, cu ferryboat-ul companiei Moby Lines, de la Santa Teresa di Gallura - portul din nordul Sardiniei, în 50 de minute, am traversat  Strâmtoarea Bonifacio care separă cele două insule mediteraneene și am debarcat în Bonifacio.

Despre Bonifacio - cel mai sudic și cel mai vechi oraș din Corsica am scris deja. Insist asupra faptului că fiind amplasat pe un promontoriu stâncos, cu vedere la Marea Mediterană, este renumit pentru frumusețea sa naturală și pentru arhitectura sa medievală. Impresionant este orașul vechi cu fortăreața sa, precum și pitorescul port de la capătul golfului. Atracțiile turistice includ străzi înguste și pavate, clădiri din piatră și minunate priveliști panoramice surprinse din înălțimea stâncilor de calcar. Bonifacio este, de asemenea, un punct de plecare pentru excursii în Parcul Natural Regional Corsica și pentru explorarea altor destinații frumoase de pe insulă.

După ce am vizitat zona istorică situată în partea cea mai înaltă a orașului, scutiți în bună parte de efortul urcușului datorită trenulețului turistic, după amiază, am plecat cu autocarul (de astă dată un autocar francez) spre Propriano. Când am ajuns, era prea târziu pentru a mai vizita ceva, dar, după cazarea la Le Neptune Hotel & Spa - Propriano, pentru că hotelul nu ne putea asigura serviciile de masă la cină, în deplasarea noastră pietonală de aprox. 800 m până la Restaurant-Pizzeria 'Cocodile', pe strada principală, ne-am făcut o primă impresie despre Propriano, micul oraș-port situat pe coasta de sud-vest a insulei Corsica, în Golful Valinco, puțin mai sus de vărsarea în mare a râului Rizzanese.  

În următoarea zi, după micul dejun, am plecat nerăbdători spre Valea Rizzanese și Alta Rocca unde se află sate pitorești, tipice pentru interiorul insulei, cu case masive, construite din granit. Pasul Bavella și vârfurile sale stâncoase, din granit roșu, numite Aiguilles de Bavella - Acele de la Bavella, s-au bucurat de admirația noastră. S-au făcut popasuri, s-au făcut nenumărate fotografii și în cele din urmă am continuat spre țărmul estic al insulei. O oprire în Sari-Solenzara, lângă port, pentru relaxare, o cafea și o toaletă (nu prea există toalete publice pe acolo. Într-un bar, pentru a avea acces la toaletă trebuie să faci o consumație cât de mică. A ajuns de pomină zicala 'Dacă vrei să faci pipi, trebuie să bei cafea! ')  

Pe drumul de coastă, până la Bastia călătoria a decurs normal. Bastia, un oraș situat în partea de nord-est a insulei Corsica, este al doilea cel mai mare oraș al insulei și un important port comercial și turistic. Bastia are un centru istoric pitoresc, dominat de o cetate medievală și de biserici vechi, precum și de numeroase piețe și străzi înguste. Orașul este renumit pentru frumusețea sa naturală, fiind înconjurat de munți și de întinderi de ape marine. Este, bineînțeles, un punct de plecare spre alte destinații turistice populare din Corsica.  

Aici am fost cazați tot numai o noapte, la Hotel Le Bastia, iar în dimineața următoare, după micul dejun, am plecat către Saint-Florent, numit și Cap Corse, micul oraș situat pe coasta de nord-vest a insulei Corsica. Și aici zona este pitorească, cu plaje frumoase și cu peisaje spectaculoase. Situat pe un mic promontoriu într-un golf natural al Mediteranei, cu munții din plan îndepărtat, cu fortareața genoveză datând din sec. XV și cu plajele din apropiere, Saint-Florent este o destinație potrivită pentru o vacanță. Păcat că noi, marii vânători de fotografii, mereu pe fugă, nu am rămas mai mult timp aici. Orașul este renumit și pentru portul său care găzduiește numeroase iahturi și bărci de agrement. Ca orice oraș de pe coastele insulei, are o istorie bogată și monumente istorice care-i atrag pe turiști.  

În schimb, la Calvi, oraș situat tot în partea de nord-vest a insulei, am rămas mai mult. Am vizitat citadela care dateaza din sec. XIII, simbolul a șase secole de prezență genoveză în Corsica și cea mai importantă atracție a orașului. În timpul pe care l-am avut la dispoziție, unii au căutat o gustare sau o băutură răcoritoare (era foarte cald), alții o toaletă sau un magazin cu suveniruri, iar alții - cei mai puțini, printre care și eu - au cutezat să urce la fort. Ce priveliști minunate apar în fața ochilor de acolo, de sus! Calvi este renumit pentru portul său pitoresc, pentru plajele frumoase și pentru cetatea medievală bine conservată.  

Alături de L’Île-Rousse, Calvi este una dintre cele mai mari aglomerări urbane din Balagne - regiune care se întinde de la gura de vărsare a râului Regino până la Golful Calvi și lanțul muntos din interior. Cu nici 6000 de locuitori, situat la 92 km de Bastia - orașul de unde veneam și la 154 km de Ajaccio - orașul în care urma să ajungem în ziua următoare, Calvi este poziționat la 81 m altitudine față de nivelul mării.

În foarte succinta prezentare a orașului, nu trebuie să uit a menționa că municipalitatea revendică nașterea lui Cristofor Columb în Calvi. Cu toate că nu există dovezi istorice în acest sens, peste tot în oraș sunt semne care vor să confirme acest lucru. Chiar și la baza zidurilor cetății există un monument dedicat marelui navigator.

Și, ca o paranteză, aici ar trebui să spun că am citit un articol referitor la un studiu făcut de specialiști la 500 de ani de la moartea marelui navigator, originile, precum și locul său de odihnă veșnică fiind mult timp subiect de discuții pentru experți. Unii contrazic teoria tradițională conform căreia Columb s-ar fi născut în Genova, Italia, iar alții spun că ar fi fost evreu spaniol sau grec, basc, portughez sau britanic. Fără a putea preciza cu exactitate locul nașterii, experții afirmă că Cristofor Columb 's-a născut în Europa de Vest'. A murit în Valladolid, Spania, în 1506, dar - pentru că a dorit să fie înmormântat pe insula Hispaniola (împărțită astăzi între Republica Dominicană și Haiti) - rămășițele sale pământești au fost duse acolo în 1542, apoi mutate în Cuba în 1795 și readuse în Spania, la Sevilla, în 1898. Iertată fie-mi această paranteză, poate prea lungă!  

Mai adaug - totuși - încă un detaliu istoric legat de insula Corsica.  

Se spune că în timpul unei operațiuni militare navale, în confruntarea dintre Anglia și Franța, lângă Calvi, amiralul englez Horatio Nelson a fost lovit în față de o bucată de proiectil și și-a pierdut ochiul drept.

Revenind la circuitul nostru, în următoarea noapte, a treia petrecută în Corsica, am fost găzduiți la Hotel Balanea - Calvi din Rue Georges Clémenceau, nr. 6, un hotel amplasat central, nu departe de cetate și de faleză, înghesuit printre alte clădiri, pe strada comercială cu nenumăratele ei magazine și restaurante.

Continuăm în jos, pe coasta vestică a insulei - pe drumul litoralului corsican - și facem o oprire la Porto, orășel situat cam la aceeași distanță față de Calvi (la nord), Ajaccio (la sud) și Corte (la est). Aici, în golful Porto, lângă plajă, s-a dezvoltat un complex turistic cu hoteluri, restaurante și magazine. Am făcut și noi un popas mai lung aici, răgaz binevenit pentru a vizita Turnul genovez, o fortificație datând din sec. XVI, protejată și clasificată monument istoric încă din 1946. Nu este tocmai ușor să urci pe stânca înaltă de 45 m, mai ales într-o zi foarte călduroasă, dar efortul îți va fi răsplătit de splendidele imagini ale golfului cu plaja lui generoasă, precum și a orașului-stațiune de la baza stâncii.

O insulă muntoasă prin excelență, Corsica are de oferit multe peisaje de neuitat. În drum spre Ajaccio traversăm pasul Marsolino, valea râului Fango, golful Girolata și pasul Col de la Croix. Coasta golfului Porto, împreună cu Calanques de Piana și golful Girolata, a fost inclus pe Lista patrimoniului UNESCO. Vârfurile stâncilor Calanques, din granit, sunt cu adevărat impresionante. Nu mai trebuie să spun că popasurile pentru fotografie - numite de noi 'Pauze de frumusețe' - uneori de numai 5 minute, erau foarte dese, iar fotografiile foarte multe.

La Ajaccio, situat tot pe coasta de vest a insulei, oraș cu splendide piețe, cu bulevarde umbrite de palmieri, am făcut un tur pietonal în centrul istoric al orașului, locul de naștere a lui Napoleon Bonaparte și în prezent capitala regiunii sudice a insulei Corsica. Dintre toate orașele mediteraneene, Ajaccio este fără îndoială unul dintre cele mai frumoase și mai strălucitoare. Centrul istoric își dezvăluie atracțiile pe masură ce avansăm pe străduțele pitorești unde vestigiile istorice stau alături de clădiri moderne, iar memoria lui Napoleon este cinstită la tot pasul. Despre baptisteriul din Cathédrale Notre-Dame-de-l'Assomption și casa copilăriei viitorului împărat, azi Musée de la Maison Bonaparte, precum și despre Palais Fesch (construit de cardinalul Fesch, unchiul lui Napoleon, care a intrat în posesia unui mare număr de picturi italiene în timpul campaniei din Italia, picturi expuse în palatul devenit muzeu), am amintit în articolul Ajaccio. Acasă la Napoleon și nu mai revin.

La Ajaccio nu am fost cazați. Am continuat încă 70 km până la Propriano, micul oraș-port situat pe coasta de sud-vest a insulei, în Golful Valinco, oraș care ne găzduise și în prima noapte în Corsica. De astă dată ne-am aflat odihna de noapte la Hotel Roc e Mare, hotelul amplasat pe Route de la Corniche, nr. 23, ceva mai departe de centrul orașului, într-o zonă frumoasă, liniștită, cu plajă.

A doua zi, după micul dejun, am plecat dimineața devreme spre Bonifacio, în port, unde același ferryboat al companiei Moby Lines ne aștepta pentru îmbarcare și transfer la  Santa Teresa di Gallura - portul din nordul insulei vecine. Ne întorceam în Sardinia pentru ultimele zile din circuit. Autocarul, din nou cel condus de Stefano - italianul, ne-a preluat și nu ne-a mai părăsit până în ziua plecării când ne-a debarcat - cu bagaje cu tot -  în fața intrării în aeroport.  

Final

Locurile și obiectivele pe care le-am văzut în circuitul Sardinia-Corsica au fost - fără îndoială - atractive, mai ales pentru cei care nu au mai ajuns acolo niciodată. Hotelurile, însă, au fost o adevărată harababură. Am încercat să punctez asta descriind fiecare hotel în parte, deși nu-mi prea place să scriu despre hoteluri. Agenția turistică organizatoare a circuitului parcă s-a străduit să aleagă cele mai aiurite locații de cazare.

La unele nu se servea cina trebuind să ne deplasăm la alte locații din oraș (cele două din Propriano - Le Neptune &Spa Hotel și Hotel Roc e Mare) sau că o serveau în sala de conferințe (Hotel Le Bastia - Bastia), iar la unele micul dejun trebuia servit în două serii pentru că sala de servire nu putea primi în același timp un grup de 30 de persoane (Hotel Le Bastia - Bastia și Hotel Balanea - Calvi).  

Numerotarea etajelor este complet derutantă (Hotel Roc e Mare - Propriano).  

Trebuie să-ți cari bagajul pe caldarâmul din oraș (Hotel Balanea - Calvi și Hotel Alghero Vacanze - Alghero), hotelurile fiind dosite pe străduțe istorice, imposibil de abordat cu autocarul.  

La trecerea din Sardinia în Corsica, deci la trecerea din Italia în Franța și invers, controlul vamal a fost superficial, iar la întoarcere nu s-a mai făcut deloc. Cu toate acestea, de fiecare dată am schimbat autocarul trebuind să cărăm bagajele după noi și să le depozităm într-un anume loc, pe ferryboat.  

Multe sunt amintirile legate de circuitul Sardinia-Corsica, inclusiv de hotelurile pentru care s-a optat! Unele frumoase, altele mai puțin frumoase. Dar, timpul a trecut, circuitul s-a încheiat și... 'Totul e bine când se termină cu bine! '

---

VIZUALIZĂRI: 225 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI