Kotor˝ regiune natural şi cultural- istorică˝ în patrimoniul universal (I)

TIPĂREȘTE

Am mai vizitat Kotorul în 2012 de Paşte cu ocazia unei excursii la Dubrovnik. A fost nereuşită pentru că din şapte zile, şase şi jumătate a plouat continuu. Cel puţin fiordul era învelit într-o pâclă cenuşie care nu lăsa să se întrevadă frumuseţea munţilor de aproape 2000 m care-l înconjoară. Nici nu e de mirare pentru că era luna aprilie şi la nord de Kotor este cea mai ploioasă regiune din Europa unde precipitaţiile anuale depăşesc 5300 mm (România 640 mm/an) În momentul în care am ales sejurul la Ulcinj am fost atrasă de excursiile trecute în program la Kotor (Muntenegru) şi Dubrovnik (Croaţia) pe care speram să le văd pe soare.

Golful Kotor sau Boka Kotorska , se află în partea de nord a Muntenegrului în apropiere de Croaţia. Are o suprafaţă de 87 kmp, un perimetru de 105 km şi este unul din cele mai mari din Marea Adriatică. Unii îl numesc fiord deşi fiordurile au origine în topirea gheţarilor aşa cum sunt cele din Norvegia. Fiord sau golf, - las disputa pe seama specialiştilor; cert e că este de o frumuseţe neobişnuită care i-a atras şi includerea în patrimoniul UNESCO. Din avion, de pe şoseaua care duce la Cetinje sau de pe meterezele oraşului Kotor cele şase golfuleţe care-l compun dau impresia unui fluture imens cu aripile desfăcute şi marginile zimţate. Locul cel mai strâmt se numeşte Verige şi are o lăţime de 300m. Un feribot uneşte cele două maluri scurtând drumul cu cca 30 km .La întoarcere din oraşul Kotor am traversat fiordul cu feribotul în mai puţin de zece minute.

În această strâmtoare pe vremuri localnicii au pus un lanţ încercând să oprească piraţii care erau o continuă ameninţare şi făceau dese incursiuni în oraşele bogate de pe malurile Kotorului.

Adâncimea maximă a golfului este de 77 m la intrare în dreptul oraşului Herceg Novi în timp ce în larg este în jur de 45m. Aceasta permite accesul navelor mari comerciale sau de croazieră. Climatul este propice crescătoriilor de midii şi stridii. În această excursie am avut şansa să văd golful de două ori.

Prima dată l-am înconjurat fără să oprim în oraşul medieval Kotor pentru că n-a avut chef ghida. Eram necăjită că din locul meu de pe partea dreaptă a autocarului nu vedeam decât pereţii stâncoşi. Ar fi bine ca cei care veţi merge în orice excursie cu autocarul să faceţi un mic calcul şi să vedeţi care poziţie vă avantajează. Acelaş lucru mi s-a întâmplat şi pe coasta Amalfi.

A doua zi fiind înnorat s-a hotărât vizitarea oraşului Kotor aşa că am mers a doua oară pe malurile fiordului. De data aceasta venind din altă direcţie, locul meu a fost pe partea golfului. Fascinaţie e puţin spus. Chiar dacă soarele nu poleia în auriu coastele muntoase, apa era clară de un albastru marin. În ea se reflectau umbrele norilor şi ale munţilor dând golfului o nuanţă mai închisă dar strălucitoare.

Golful începe de la Herceg Novi şi ca şi localităţi mai importante trece pe lângă Risan, Perast şi pe partea opusă continuă cu oraşul Kotor şi Tivat. De jur împrejurul fiordului sunt zeci de aşezări mici şi foarte multe mănăstiri ascunse în păduri. Am postat două hărţi ale golfului din care se vede cum este strâns în chingi de munţii Lovcen (1750 m) şi Orjen (1900 m) Coasta Boka Kotoska are trei din cele cinci riviere muntenegrene. Novi Riviera are 25 km şi cuprinde multe peninsule, insuliţe, sate tradiţionale într-un décor de vis dar cu plaje destul de pietroase; la Tivat sunt 17 plaje şi trei insule iar la Kotor niciuna semnificativă.

Perast este un oraş baroc foarte bine conservat. A fost menţionat documentar în 1326. Turcii nu l-au putut niciodată ocupa cu toate că ei controlau întreaga coastă de nord a golfului. Şcoala de marină din Perast era renumită şi Petru cel Mare îşi trimitea aici ofiţerii să înveţe. L-am vizitat pe ploaie în 2012.

În faţa oraşului Perast sunt două insule la o distanţă de cca. 100m una de alta. Insula Sf. Gheorghe a fost până prin 1850 cimitirul personalităţilor din Perast dar şi ascunziş pentru comorile piraţilor Pe ea este o mănăstire benedictină din sec. XII. Insula Gospa od Skrpjela (Maica Domnului de pe stâncă) este o insula artificial construită din pietre cărate timp de 200 de ani de marinarii întorşi la casele lor. Înainte de a fi construită biserica în 1630, aici era doar o capelă pe locul unde fusese găsită o icoană a Fecioarei Maria.În 2012 am ajuns pe insulă cu o barcă. Traversarea a durat un sfert de oră dar tangajul a fost puternic. Biserica pe care am vizitat-o este decorată cu 68 de picturi executate de Tripo Kokolja, un cunoscut pictor de baroc din sec. XVII. În biserică este o icoană cusută cu fir de păr în goblen. Aţa are diferite nuanţe, semn că cea care a făcut-o a îmbătrânit lucrând la ea. Mai multe amănunte despre aceste insule găsiţi aici.

Apărat de munţi şi de clima mai aspră din nord, fiordul se bucură de vegetaţie mediteraniană. Pe malurile lui palmierii şi leandrii roşii sau albi sunt la ei acasă. Am ajuns la golful Kotor destul de târziu, în septembrie. Primăvara şi la începutul verii în timp ce munţii au coame cu zăpadă, jos este o adevărată explozie florală. Nu are rost să mai înşir cuvinte fără conţinut pentru că ele nu se pot ridica la înălţimea fiecărei secvenţe percepute vizual. Un pic de ghinion am avut pentru că cerul fiind înnorat pozele au ieşit cam întunecate. Chiar şi aşa vă vor convinge să vedeţi cu ochii voştri această minune despre care un scriitor scria: Mă şi mir de soare cum poate apune când asemenea frumuseţi nu va găsi nicăieri” Nu rămâne decât să vedeţi cu ochii voştri.

WEB, dacă se poate rog https://www.youtube.com/watch?v=8dUGwFbDoNA

- continuă cu oraşul Kotor-

---

VIZUALIZĂRI: 4620 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI