Florența - pas cu pas

TIPĂREȘTE

Ne rămăsese gândul la Florența încă de anul trecut, când am vizitat-o pe fugă, într-o incursiune de o zi, plecând de la Bologna. Am părăsit atunci orașul Renașterii cu regret, având impresia că l-am văzut doar într-o străfulgerare, dar cu promisiunea că ne vom întoarce cât mai curând. Anul acesta am profitat de una din rarele perioade în care eu și soțul meu putem să ne luăm simultan concediu, Paștele, astfel că, la începutul lui aprilie, am reușit să petrecem șase zile pline de farmec în Toscana.

PLANIFICAREA sejurului a fost făcută pe îndelete, din timp, consultând multe surse de informație. Eram hotărâți pentru trei zile la Florența, și trei la Siena. Cea mai dificilă alegere a fost a zborului, pentru că la Florența aterizează doar Blue Air, Wizz merge la Pisa, dar aveau doar două zboruri pe săptămână iar prețul era piperat, Ryanair zbura spre Bologna, dar prețurile erau tot măricele și distanța față de Florența era mai mare. Cu Blue Air nu mai zburasem niciodată, și nu mă prea trăgea ața pentru că am dat peste recenzii negative (anulări, întârzieri).

Până la urmă am ales varianta cea mai logică: direct la Florența. Am verificat prețurile aproape zilnic, începând din februarie, dar nu variau decât în mod nesemnificativ, așa că, la începutul lui martie, ne-am luat inima în dinți și am cumpărat bilete dus-întors, în total 1100 de lei, pentru două persoane.

În ce privește cazarea, am optat pentru hoteluri situate central, și care ofereau mic dejun continental, urma să plătim în total 590 de euro pentru 6 nopți. Oferta de cazare era generoasă, am fi putut să facem economie mai mare la acest capitol însă am vrut să ne simțim confortabil și să avem o masă de dimineață consistentă. Deplasarea la Siena urma să o facem cu autobuzul. Am făcut de asemenea, ca și în alți ani, rezervare pentru o parcare în Otopeni, pe care urma să o achităm la întoarcere.

CĂLĂTORIA - Zborul a decurs perfect, în ciuda temerilor, cei de la Blue Air au fost fără reproș, punctuali. Am avut vreo două nelămuriri în perioada care a precedat călătoria și le-am rezolvat prin telefon, cu tarif normal, la care au răspuns prompt și amabil. Ca de obicei, nu am luat decât bagaj de mână, un rucsac de fiecare, hainele cele mai groase le-am avut pe noi, oricum era răcoare dimineața. Am cărat cu noi haine diverse și umbrela, pentru că vremea se anunța capricioasă. Decolarea a fost la 10:45 iar sosirea la Florența urma să fie la 12, dar am ajuns mai devreme cu zece minute. Poate ar fi bine de menționat că check-in-ul online pentru această cursă se poate face doar pentru dus, la întors se face în aeroport. La întoarcere, aceeași punctualitate, totul a fost foarte bine.

SPRE CAZARE - Aeroportul „Amerigo Vespucci” din Florența este mic, foarte bine organizat, tabele cu informații sunt peste tot. Controlul parcă se face mai serios ca la noi. Știam că spre oraș trebuie să luăm autobuzul Volainbus din stația aflată imediat în afara aeroportului, cum se iese, la dreapta, unde sunt și taxiurile. Cursele care fac legătura cu orașul circulă din jumătate în jumătate de oră, și nu am avut mult de așteptat. Bilete am luat de la șofer (era cel mai comod), 6 euro de persoană costă o călătorie, iar dus-întors costă 10 euro. Dacă biletele sunt cumpărate din altă parte, trebuie validate la urcarea în autobus. Autobuzul e spațios, cu loc pentru bagaje.

Până la cap de linie, adică autogara aflată imediat lângă gara Santa Maria Novella, autobuzul face 15 minute. Depinde însă de trafic, noi am nimerit chiar în a doua zi de Paștele catolic, Pasquetta sau Lunedi dell’Angello așa că am făcut mult mai mult la sosire, însă la plecare am ajuns la aeroport exact într-un sfert de oră. Hotelul nostru era la cinci minute de mers lejer față de autogară, așa că nu am folosit transportul în comun.

AUTOGARA - se află la doi pași de gară, pe Via S. Caterina da Siena. Autobuzul Volainbus ne-a lăsat într-o curte interioară mare, cu terminale de la care pleacă autobuze spre diverse destinații (chiar și spre România!) Cu această ocazie am consultat afișele cu plecările spre Siena. Sunt trei case de bilete, o mică sală de așteptare cu scaune, o toaletă foarte curată, cu plată, 0,60 euro de persoană. În afara autogării sunt diverse magazine alimentare, iar imediat la dreapta un minimarket cunoscut la noi, cu de toate. Zona e aerisită și pare sigură, cel puțin ziua.

ORAȘUL – nu voi prezenta detaliat obiectivele turistice pentru care e celebră Florența, n-aș face decât să repet ceea ce s-a mai spus, atât de complet și frumos, pe AFA. Cert este că nici cele trei zile nu au fost de ajuns pentru a savura farmecul acestui oraș al Renașterii care a adunat comori inestimabile de artă și arhitectură. Planul nostru era să ajungem neapărat la Grădinile Boboli și Bardini, să vizităm Palazzo Pitti și Palazzo Vecchio, iar în rest să ne plimbăm încotro ne duc pașii, fără un program anume.

La galeriile Uffizi și galeria Academiei nu ne-am propus să ajungem acum, avem nevoie de pretexte pentru altă vizită la Florența! Zis și făcut, era o vreme superbă când am ajuns, ne-am cazat și am pornit spre Giardino Boboli. Ne era teamă să nu se strice vremea, se anunțau ploi în zilele următoare. Intrarea principală este la Palatul Pitti, dar mai există trei porți de acces. Prețul unui bilet întreg a fost 7 euro și a inclus grădinile Boboli, grădinile Bardini și Muzeul porțelanului. Informații utile se găsesc pe site-ul imuseidifirenze.it/palazz ... rdini-di-boboli. Sunt extraordinar de frumoase ambele grădini, poți petrece acolo ore în șir, cu condiția să ai ceva apă și mâncare. Cu ocazia sărbătorilor pascale erau pline de oameni care se plimbau sau se odihneau pe iarba crudă. Probabil în luna mai când vegetația e în plină dezvoltare, sunt o splendoare! Și panorama asupra Florenței pe care o oferă grădinile este de neratat.

Palazzo Vecchio este minunat, l-am vizitat a doua zi, biletul a costat 14 euro de persoană, incluzând muzeul și turnul. Merită pe deplin! Interioarele sunt impresionante, mai ales tavanele cu picturi și sculpturi. Vederea din turnul Arnolfo merită efortul de a urca (nu e foarte obositor).

Dimineața ploioasă a celei de-a treia zile a fost dedicată Palatului Pitti, care efectiv ne-a copleșit prin grandoarea interioarelor și frumusețea operelor de artă pe care le adăpostește. Informații detaliate se găsesc aici: imuseidifirenze.it/palazzo-pitti. Prețul unui bilet a fost de 8,5 euro de persoană și a inclus Galeria Palatină și superbele Apartamente regale, Galeria de artă modernă, Muzeul argintului și Galeria costumelor. Cred că ne-a luat în jur de trei ore să parcurgem (agale) tot traseul. Unele încăperi adăpostesc tablouri ale unor artiști celebri: Rafael, Tizian, Caravaggio, Rubens, Van Dyck. Chiar și ramele somptuoase ale tablourilor sunt opere de artă! Dincolo de tablouri și statui, este extraordinar sentimentul pe care îl ai pătrunzând în acele spații vechi de secole, unde au trăit personalități ale Renașterii. Fiecare sală are informații fascinante despre rolul ei original, despre mobilierul sau obiectele pe care le conține. E bine de știut că nu sunt cozi foarte mari la obiectivele pe care le-am menționat mai sus, doar în ziua de pasquetta am stat cam 10 minute, pentru grădinile Boboli, fiind sărbătoare, era multă lume.

În cele trei zile, în afară de obiectivele propuse, dotați cu o hartă bună, am parcurs la pas lejer tot centrul istoric la Florenței, care este suficient de mic pentru a permite acest mod de vizitare: am admirat basilica Santa Maria Novella, Domul și Baptisteriul, am poposit în Piazza della Signoria, am trecut pe lângă Palatul Uffizi, ne-am plimbat pe Ponte Vecchio, am ajuns la Piazzale Michelangello, am vizitat casa lui Dante, am admirat imensa biserică Santa Croce, am rătăcit la întâmplare pe străduțele înguste…

Centrul vechi e aglomerat și zgomotos, se circulă de-a valma, grupuri mari de turiști, mașini și scutere, poate fi obositor, dar cred că toată lumea trece peste aceste inconveniente care par mici în comparație cu frumusețea oferită. Dimineața devreme și seara e mai puțină lume, iar când plouă e chiar pustiu. Am prins o singură zi ploioasă dar a fost o plăcere să ne plimbăm cu umbrela, parcă eram numai noi in Florența!

MÂNCAREA - După cum spuneam, am avut la hotel un mic dejun consistent care ne era suficient „combustibil” până pe la ora 15, dacă mai mâncam și o înghețată, chiar mai mult. În rest, a fost cam dificil să ne hotărâm unde luăm un prânz, sau mai degrabă cină (având în vedere că majoritatea restaurantelor sunt închise între 15 și 19). Căutam ceva rezonabil ca preț, unde să putem sta la masă totuși.

Toate restaurantele au meniul afișat afară, ceea ce este de ajutor. Prețurile nu variau foarte mult în funcție de situarea față de punctele de interes: o porție de paste era între 8 și 14 euro cam peste tot, iar o pizza, între 7 și 12 euro, vinul la pahar era între 3 și 7 euro, apa la jumătate de litru, 2 euro, espresso, 1,5-2 euro.

Trebuie spus că pentru a sta la masă există acea taxă, „coperto”, care apare undeva în josul meniului, și variază de la 1 euro la 2-3 euro. Noi am cheltuit în jur de 25 de euro pe zi pentru o masă de două persoane. La altceva mai pretențios nu ne-am încumetat. Oricum tot ce am încercat a fost deosebit de savuros, mai ales pastele. Înghețata era între 2 și 6 euro, în funcție de numărul aromelor. Sunt la îndemână și micile magazine cu de toate, de unde luam apă la doi litri cu 80 de cenți sau fructe.

MAGAZINELE - nu le-am vizitat decât pe cele cu suveniruri, erau câteva chiar interesante, cu produse originale, realizate manual, dar foarte scumpe. Librăriile din apropierea domului sunt imense și foarte bine aprovizionate, cu spații de lectură, un refugiu plăcut într-o zi ploioasă.

SIGURANȚA - Florența mi s-a părut un oraș sigur, am fost atenți la genți și buzunare, dar nu am avut incidente, și nici nu am văzut personaje dubioase. Seara zonele pe unde am circulat păreau în regulă. În jurul monumentelor sunt și soldați care patrulează, de asemenea am văzut destul de des echipaje de poliție.

ECHIPAMENT – Vremea la Florența în aprilie e plăcută din punct de vedere al temperaturilor, nu e nici frig, nici cald, ci o răcoare plăcută care parcă îți dă energie pentru plimbările lungi. Totuși, ziua poate fi presărată cu reprize de ploaie, așa că nu strică o umbrelă pliabilă, care să poată fi luată în geantă sau rucsac. Neapărat, încălțăminte comodă, ușoară, în care să nu intre apa. Haine în straturi, pentru că poate fi cald la amiază și destul de rece seara.

Acestea sunt doar câteva instantanee ale Florenței, așa cum le-am înregistrat noi, în cele trei zile petrecute acolo, intenția mea este de a accentua aspectele practice, utile altor călători. Restul rămâne să fie descoperit și filtrat prin sufletul fiecăruia, unde, cu siguranță, Florența va lăsa o urmă de neșters.

---

VIZUALIZĂRI: 10096 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI