EXCELENT
GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Argeș
Argeș-i plin de verdeață și de bucurie.
Pe la începutul verii am dat un tur de Subcarpați cu ceva popasuri de distracție și de servit diverse.
Verdele nu mai era crud ca-n primăvară, era plin de-a dreptul, crescut, iarbă, frunze, copaci boscheți, în plinătatea lor de vară și coline înecate în verdeață vălureau pe lângă noi. O zi superbă, senină și plină de bucurie.
Ne-am dus glonț la Curtea de Argeș unde am făcut ceva popas după care am dat-o la plimbări de după-amiază pe coline argeșene.
Adevărat că și aia de dimineață pe ruta București – Curtea de Argeș a fost plimbare dar nu prea am simțit-o ca atare că încă nu ne servisem cafeaua și nu prea știam pe ce lume suntem.
De la prânz, însă... altă viață...
Deja aveam altă atmosferă și altă stare de spirit. Părea că scăpasem de job-ul de dimineață și trecem la program de relaxare.
Tocmai ce ne îndreptam spre Câmpulung, trecând prin sate, prin fânețe cu căpițe, printre case și pensiuni, plaiuri rodnice, bogate.
Lângă Câmpulung ne facem drum, foarte din scurt, pe la castrul roman de la Jidova, foarte din scurt că timpul zboară. Castrul e vechi de aproape două mii de ani și ne dă clasă de departe. Aveau romanii niște sisteme ingenioase de încălzire cu canale aerate prin pereți și încălzire în pardoseală că dacă am folosi metodele lor am scoate un raport mult mai bun cost – beneficiu. Este singurul castru din piatră din țară noastră și avea rolul de a controla drumul ce trecea prin pasul Bran. Face parte din Limes Transalutanus și anume fosta frontieră fortificată a Imperiului Roman de la marginea vestică a pădurilor Teleormanului. Bine de știut.
Dar nu alocăm mult timp pentru asta ci tranzităm din scurt că avem planuri multe.
Tot din scurt, tot pe repede-nainte, dăm un tur rapid și pe la Mausoleul de la Mateiaș din Valea Mare, Pravăț. Suntem așteptați la masă și nu vrem să întârziem deși pentru Mateiaș merită alocat mult mai mult timp decât avem noi la dispoziție. Se află pe dealul Mateiaș, la 11 kilometri de Câmpulung spre Brașov și este un monument ridicat în cinstea eroismului oștenilor din primul război mondial care, în toamna lui 1916 au rezistat trupelor inamice, mult superioare ca și dotări dar și numeric. În noiembrie au primit ordin de retragere din rațiuni militare dar fără a fi înfrânți.
Tot în aceeași zonă vedem fabrica de ciment Holcim, cu utilajele ei imense, cilindri uriași, benzi transportoare de aproape 2 kilometri lungime, transportoare înclinate și tot felul de agregate utilizate în parcurgerea procesului tehnologic. La Câmpulung a fost modernizată linia de producție de la Holcim printr-un proiect de 265 milioane de euro. Holcim are 800 de angajați în România.
În afară de faptul că produce ciment, grupul Holcim se implică și social iar toamna asta deschide o școală gratuită de specializare a absolvenților de liceu, în industria cimentului.
Holcim transformă, practic, rocă spartă calcaroasă în ciment. Roca este luată din carieră și este de trei feluri și anume: calcar care este luat din cariera de pe Dealul Hulei Mateiaș, argilă de pe Dealul Plaiul Cheii din comuna Stoienești care se află la o distanță de 12 kilometri de fabrică și gips de la cariera Dealul Piatra din Boteni care este la 20 kilometri distanță față de Câmpulung. Cariera de calcar Mateiaș se află la aproximativ 2 kilometri de fabrică. Calcarul, care este principala materie primă, se extrage din carieră prin săparea găurilor de foreză și apoi împușcarea acestora prin metoda explozivă. Derocarea se face cu metode controlate pentru reducerea undelor de șoc. După derocare, calcarul este dus la stația de concasare unde este mărunțit și sortat apoi este transportat în fabrică pe o bandă transportoare cu lungimea de 1,8 kilometri. Asta se și vede de la distanță, lungită pe plaiuri că dacă nu știi despre ce-i vorba, te uiți cruciș. Și cariera de calcar se vede de departe, cu o coastă a dealului Mateiaș decopertată.
Prelucrarea ulterioară a calcarului mărunțit se face automatizat și supravegheat de un operator.
Argila se prelucrează aproximativ similar doar că se concasează în fabrică și nu în carieră apoi este transferată în buncărele de stocare.
Nu știu cât să cred din asta dar ni se spune că Holcim are planuri de reabilitare a carierelor astfel că după terminarea exploatării, zona carierei să fie integrată cu natura înconjurătoare. Nu știu dacă mai apuc eu ziua aia.
Cele două materiale mărunțite se întâlnesc în fabrică, în hala de preomogenizare și formează premixul. La Câmpulung, hala de preomogenizare seamănă, ca și arhitectură, cu stația de metrou Titan din București, cu un acoperiș în arc de cerc, fără piloni de susținere și o înălțime de 25 de metri.
În instalațiile fabricii, piatra este transformată în făină. La premix se adaugă corectiv de fier (sau cenușă de pirită) și corectiv de siliciu. Făină este dusă în silozuri unde se face omogenizarea apoi trece prin turnul cicloane, mergând spre cuptor, la 900 de grade (Celsius, zic). În cuptor se face clincherizarea făinii, la 1450 de grade (tot Celsius).
La încălzirea cuptorului se folosește cărbunele care se macină în moara verticală. Mai nou, Holcim zice că vrea să folosească în loc de cărbune, până la 50% deșeuri reciclabile, respectiv cauciucuri uzate, șlam petrolier și alte deșeuri solide tocate, respectiv reziduri provenite din alte activități industriale dar care au capacitate calorică.
Din cuptor rezultă clincherul care este răcit rapid cu aer, la ieșirea din cuptor, până la 100 grade (cum deja v-am obișnuit, tot Celsius).
Clincherul merge în silozuri și de acolo la măcinare care este ultima etapă și se face în morile orizontale cu bile. Aici se adaugă gips, cenușă și zgură. Cenușa și zgura provin din alte industrii.
Întregul proces tehnologic este automatizat și supravegheat din camera de comandă.
Produsul finit rezultat – cimentul – este depozitat în silozuri de unde pleacă spre stația de vrac sau spre mașinile de însăcuit (adică, pe limba noastră uzuală, băgat în sac).
Într-un final, cimentul pleacă la client cu flota auto sau cu trenul. Multe trenuri cu forma lor de omidă, cu canistrele lor imense, cu forma aia de pâlnie imensă cu capac trinconic străbăteau pantele de lângă Holcim.
Nu-mi cereți detalii tehnice că le-am luat și eu fix așa cum ni s-au servit deși mie mi-a fost și clar și suficient, cu toți termenii ăștia (uneori) tehnologici și clincheritori. Nah, ce să spun, mi-e mi-a plăcut cum sună.
Așa de frumos sună povestea asta că-mi vine să spun „noapte bună” , „somn ușor” , „ș-am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea așa” , „și-au trăit fericiți până la adânci bătrâneți” , asta numai dacă nu ne amintim că în turism ne place și istoria (chiar și recentă) și dacă ne uităm puțin (nu mult) în urmă putem observa că:
„În anul 2006, Consiliul Concurenței a amendat cu 28,5 milioane Euro trei producători din industria cimentului, CarpatCement, Holcim și Lafarge pentru formarea unui cartel.”
Dar asta-i deja altă poveste.
Astfel, după documentarea rapidă și compactată ne continuăm călătoria vălurită pe colinele-nverzite, printre fânețe și căpițe spre destinația noastră unde ne așteaptă, printre altele, și-o pălincă (sau era vișinată?)...
LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI
Țară mea
despre DISTRACȚIE & RELAXARE
De toate
Trimis de Mioritik in 17.09.21 00:41:41
- A fost prima sa vizită/vacanță în CÂMPULUNG-MUSCEL
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Mioritik); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "Descoperă Câmpulung Muscel și împrejurimile, CÂMPULUNG-MUSCEL" (deja existentă pe sait)
@Mioritica: Un areal geografic superb! Zona Câmpulung Muscel e încărcată de istorie și frumos!
La Castrul Jidova am fost și noi în vizită prin 2018 (vezi impresii), e una dintre puținele fortificații de acest gen amenajate pentru vizitare.
Castrul Jidova nu este singurul castru de piatră din România, nici măcar de pe Limes Transalutanus (la Cumidava - Râșnov există încă un castru de piatră, iar la Săpata de Jos - jud. Argeș unul de cărămidă). Într-adevăr multe fortificații romane au fost ridicate din pământ și lemn, dar au existat și multe castre din piatră, de ex. Tibiscum, Brâncovenești, Arutela (vezi impresii), Drobeta, Turda, Apulum etc.
Călătorii frumoase!
@Mioritica: ce surpriza, eu sunt din Arges si ma asteptam la o poveste despre plaiurile argesene, cand colo am parte de descrierea procesului tehnologic de obtinere a cimentului...
Data viitoare veniti cu masina personala si va propun sa descoperiti conacul Golesti, este aproape de Pitesti, la doar 11 km.
Eu vizitez in fiecare an acest loc deosebit, este mai interesant pentru suflet decat o fabrica de ciment.
@Yolanda: Mie îmi place mai mult cimentul. Mai original. Plus că Golescu este istorie pe când cimentul e viu. Nu-s chiar așa fan morți și povești de mult uitate. Să fie la el, acolo! Nu mă impresionează.
Plus, nu-s chiar fan a face lucrurile la modul clasic. Mai degrabă sunt explorator. Și cimentul e tot în Argeș (ăsta din Argeș că mai e și-n altă parte). Bașca, are niște obiective turistice de numa' . Golescu n-are bandă transportoare de 2 kilometri. Ce să văd la el? O casă pustie? De mi-ar da ceva cazare, poate... Până atunci este, în continuare, mort.
@Mioritica: de gustibus...
Dar, în esență, e tot cam aia. Că nu cred că știați care e procesul tehnologic pentru ciment, sau sursa de materii prime, sau fluxul fabricii în amonte și în aval - fără o informare prealabilă sau postalabilă
Deci: deschidem ochii acolo unde ne-au adus pașii, citim ce au spus alții înaintea noastră, selectăm în funcție de ce știm/ne interesează/curiozități. Conacul Golescu sau Fabrica de ciment. Turistul vede, înțelege ce vede, devine o persoană mai nobilă, capabilă să transforme lumea în una mai bună.
Producția de ciment în România (așa cum se prezintă acum, cu actuala tehnologie) va fi, și ea, istorie. Deja e sub jumătate față de timpurile odiosului și sinistrei. E poluantă și cu randament mic. Un mort viu.
@gpopa: Dar "industria" serviciilor e în plin avânt ????
Vă recomand ca mediator ????
Avocat e cam perimat ????
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Apr.2023 Minivacanță într un oraș special, cu o istorie extraordinară care așteaptă să fie un oraș de vis. — scris în 14.07.23 de A Mihai din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Nov.2021 Câmpulung Muscel — scris în 29.05.22 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jan.2020 Prin Câmpulung Muscel la început de 2020 — scris în 27.01.20 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jun.2019 Mausoleul de la Mateias — scris în 16.08.19 de Mari-a din RM VALCEA - RECOMANDĂ
- Apr.2019 9 motive de a vizita Câmpulung Muscel — scris în 06.05.19 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Jan.2019 De vizitat în Câmpulung Muscel – partea a doua — scris în 19.02.19 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- May.2018 Vila și parcul Golescu - născute sub o constelație norocoasă — scris în 06.06.18 de crismis din GALAțI - RECOMANDĂ