GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Citatul zilei: Călătoria este singurul lucru care se poate cumpăra și care te face mai bogat.
Așa cum precizam în articolul precedent ultimele două zile din sejurul meu prin Africa de Vest le-am dedicat Festivalului voodoo care se celebrează anual în data de 10 ianuarie în orașul Ouidah din Benin.
Dacă Porto Novo este capitala administrativă a statului Benin și Coutonou este capitala comercială și cel mai mare oraș al țării, ei bine micuțul orășel Ouidah are titulatura de capitală istorică și culturală.
Orășelul Ouidah are o populație de doar 90000 de locuitori și a fost cunoscut mai ales pentru comerțul cu sclavi. Ei bine chiar aici există așa numita „Ușa fără întoarcere” , despre care nu mai trebuie să precizez la ce se referă reprezentată de un arc memorial. Un alt simbol al perioadei negre sclavagiste este așa numită Route des Esclaves pe care sclavii erau duși pe plajă și îmbarcați în nave spre lumea Nouă.
Alte puncte de atracție ale orașului sunt Templul voodoo al pitonului, o biserică mai nouă cu hramul Fecioarei Maria, dar și Pădurea sacră din Kpasse presărată cu mai multe statui de bronz. Ei bine toate aceste puncte de atracție le-am vizitat în cadrul festivalului voodoo, la fiecare dintre ele fiind manifestări specifice.
Dar să începem cumva cu începutul! Despre așa numita „religie” voodoo am văzut mai mult prin filmele americane. Este foarte răspândită în zona Caraibiană, dar și în Brazilia ori America. Este originară din zona Togo Benin și evident a traversat Atlanticul pe perioada sclavagistă.
Religia Voodoo este privită în general ca o practică misterioasă şi sinistră, fiind un subiect tabu în multe culturi și asta pe drept cuvânt. Religia Voodoo este asociată foarte des cu sacrificarea animalelor, cu păpuşi cu ace înfipte în ele, dar şi oameni care dansează noaptea în jurul unui foc, pe ritm de tobe. Ei bine tocmai asta mă fascina și când am auzit de acest festival din Benin am zis, gata vreau și eu să particip la așa ceva. Zis și făcut, mai ales că eu personal sunt îndrăgostit la propriu de continentul negru.
De altfel cuvântul voodoo s-ar putea traduce ca și „şarpele sub ale cărui auspicii se adună toţi cei care îi împărtăşesc credinţa.” Principalele zeităţi ale religiei sunt Damballah, Ezili, Ogu, Agwe, Legba şi sunt denumite Loa.
După cum am precizat anterior Festivalul Voodoo din Ouidah are loc anual pe data de 10 ianuarie, dar manifestările propriu zise încep cu o zi înainte. Fiind cazat chiar în acest orășel am putut participa la toate și să știți că nu este deloc ușor. Era o mare nebunie în oraș era plin de turiști occidentali veniți din Europa, dar și din State, Caraibe sau Brazilia. Dacă mulți așa ca mine erau veniți doar din pură curiozitate în special turiștii europeni, mare parte din ceilalți turiști erau probabil descendenți ai sclavilor de odinioară și au venit să-și descopere originile. Ei bine tocmai acest amalgam de turiști și localnici dădea un farmec aparte acestui festival.
Oamenii care cred în așa numita „religie” voodoo spun că „În Bisericile tale te rogi lui Dumnezeu; în sanctuarele noastre devenim zei” ! Fac o mică precizare, eu pun de fiecare dată religie între ghilimele când mă refer la voodoo, pentru că aceasta nu este recunoscută de alte biserici, nici chiar toți practicanții voodoo nu o consideră religie. Este vorba de magie albă sau de magie neagră în funcție de țara unde sa practică. Acest cult voodoo a fost transmis din vechi strămoși și încă se practică în destule țări de pe globul pământesc.
Primul contact cu voodoo în Ouidah a fost în seara premergătoare festivalului. Chiar în fața bisericii catolice din localitate, se află Templul Pitonului. Am ajuns acolo seara pe întuneric, ca o paranteză se întunecă destul de devreme în jur de 18,30 și am dat de un ritual și niște dansuri voodoo. Era o dansatoare care pe spate era plină de flăcări și care dansa în ritm frenetic în ritmul tobelor. Astfel este chemat spiritul voodoo. Dansatorii cad în transă, își dau ochii peste cap parcă intră demonii în ei, sincer te și sperii. Asta mai ales când vin pe lângă tine, cu tot focul ăla de pe ei.
După manifestările de la Templul Pitonului, Templu despre care o să vă povestesc mai târziu, deoarece o să-l vizitez ziua următoare, am mers la manifestările de la Pădurea Sacră. Aici am plătit o taxă modică de intrare. Este o pădure înconjurată de ziduri și cu o poartă de acces. În această pădure sacră sunt mai multe statuete de bronz. Sincer nu le-am văzut foarte bine fiind întuneric beznă.
Undeva într-un loc deschis erau o mulțime de turiști unii în picioare alții pe scaune alții direct pe jos. Turiștii erau dispuși în semicerc și asistau la o altă ceremonie voodoo. De data asta protagonist principal era un preot voodoo, evident căzut în transă cu ochii dați peste cap, care executa un dans drăcesc i-aș zice eu, pe ritmul tobelor africane. Purta în mâini diverse torțe aprinse și doritorii erau purificați prin foc. Erau o mulțime de turiști dornici de așa ceva. Nu știu dacă din curiozitate ori din credință, cert este că eu am zis pas la așa ceva, să dea cu foc peste mine! Ptiu drace!!!
Sincer n-am stat până la finalul ceremoniei. Fiind foarte obosit m-am retras la hotel la culcare, mai ales că a doua zi mă aștepta o zi grea.
A doua zi, după micul dejun cam în jurul orei 10 am ieșit în oraș. Aici am dat de o procesiune voodoo, cu o mulțime de oameni îmbrăcați în costume tradiționale, cu nelipsiții toboșari, dar și cu preoți voodoo. Evident m-am alăturat și eu imediat acestei procesiunii, o să vedeți mai bine pe filmarea pe care o să o atașez. Procesiunea a mers până la Templu Pitonului.
După aceste manifestări toată lumea s-a îndrepta spre plajă pe drumul fără întoarcere. Inițial am vrut să merg pe jos. Era lume ca la balamuc și un trafic infernal. Afară era o zăpușeală de nedescris. Era de mers vreo 5 kilometri, dar când am văzut cât este de cald am preferat să îl chem pe Emmanuel cu mașina să vină să ne ia. L-am așteptat la o bere rece alături de alți doi turiști din Africa de Sud care erau ghidați de aceiași agenție din Nigeria.
Într-un final am ajuns la locul ceremoniei. Aici chiar pe plajă erau amenajate tribune si scaune pentru spectatori. Erau o mulțime de localnici îmbrăcați cu haine tradiționale, erau turiști din toată Africa de Vest, dar si din europa, Brazilia, zona Caraibelor ori America de Nord. Evident era plin de oficialități, de televiziuni cu reporteri și cameramani din diverse țări. Aveau și hostese, dar și jandarmi.
M-am așezat pe un scaun într-o zonă laterală și am observat că chiar în fața mea la câteva scaune în față era așezat liderul local voodoo, His majesty Daagbo Hounon Houna II!
Ce Onoare pe mine. Au început discursurile oficialilor și ale invitaților lor din diverse țări în special francofone, apoi dansuri tradiționale din diverse triburi. A apărut și așa numita păpușă Zangbeto. Zangbeto este realizată dintr-o masă complicată de fire mici de fân, rafie sau alte materiale sub formă de fir, care uneori sunt vopsite în nuanțe foarte colorate. Aceștia sunt capabili să cadă într-o transă care, conform tradiției, permite corpurilor lor să fie locuite de spirite care posedă cunoștințe speciale despre acțiunile oamenilor. Cu toate acestea, legenda Ogu spune că nu există oameni sub costum, ci doar spirite ale nopții. Această mască Zambeto care este foarte înaltă se învârte non stop pentru a oferi protecție împotriva spiritelor rele. Mișcarea de rotire a măștii simbolizează curățarea spirituală a satului. Interesant este că în jurul acestei măști care se învârte se află mai multe ajutoare care la sfârșit când se termină dansul ridică mască și ne arată că nu se află nimeni sub ea. Purtătorii de mască aparțin unor societăți secrete și își păstrează identitatea ascunsă, deoarece cei neinițiați nu trebuie să afle cine sunt. Așa că probabil când ridică mască, îi ridică și pe ei cu tot cu mască de spui ca nu e nimeni dedesubt! ; -) Foarte interesante aceste tradiții. Ghizii mă lăsaseră singur la ceremonie. La un moment dat am zis stop, e prea mare nebunie pentru mine hai să ies pe plajă. Acolo mai mulți au vrut să facă poze cu mine printre care și un mahăr local. Știu asta pentru că era îmbrăcat tradițional da elegant și nu a venit el la mine să-mi ceară să facem o poză, ci a trimis un subaltern. După ce m-am pozat atât cu el cât și cu soția lui care între noi fie vorba părea minoră, a vrut să-i fac și un mic filmuleț cu ce părere am despre acest festival voodoo și despre Benin, lucru pe care l-am făcut cu drag. Sincer nu –l am, da mă gândesc eu că or fi o grămadă pe-acolo care m-au urmărit și au râs de mine! ; -)
După manifestările principale de la acest festival am pornit înapoi în oraș și am mai asistat la câteva mini petreceri tradiționale voodoo prin diverse case din zonă.
Între timp am aflat că ar mai fi niște români prin zonă și am căutat să mă întâlnesc cu ei. Trebuia sa ne întâlnim la Place Tcatcha, dar acolo erau alte manifestări tradiționale. Lume ca la balamuc, gălăgie maximă. Doar printr-un noroc m-am întâlnit doar cu doamna Nicoleta Mincan o călătoare neobosită, pe care o știam după facebook și așa am recunoscut-o. Aici am asistat la o adevărată procesiune a preoților voodoo, care erau îmbrăcați din cap până în picioare cu diferite costume tradiționale și cu măști pe fața pentru a nu fi recunoscuți. Nu știu sincer cum rezistau pe căldura aceea!
Cam asta a fost la acest festival voodoo din Benin. A fost vorba despre oameni, despre tradiții, despre o cultura total diferită fața de cea cu care suntem noi învățați, lucru care m-a impresionat foarte tare.
LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI
A fost o manifestare deosebita, la care au participat cu bucurie oameni din diferite țări, de pe diferite continente, de diverse culturi ori religii, atât albi cât și de culoare.
despre DISTRACȚIE & RELAXARE
Cu toată nebunia de la festival care pe mine într-un final mă obosește, m-am simțit foarte bine alături de acești oameni deschiși si zâmbitori.
Trimis de robert in 07.04.23 13:56:47
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în AFRICA [alte locuri].
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (robert); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
rog: https://www.youtube.com/watch?v=HV8_sfgfA10
mersi frumos
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
Sub masca Zangbeto (care mie, din film, nu mi s-a părut foarte înaltă, sigur se află o persoană care, așa cum ai presupus, este ridicată odată cu toată „umbrela” aia colorată, după ce persoana și-a adunat picioarele după ce s-a prins cu mâinile de vărful umbrelei!
Este o lume ciudată pentru noi, europenii. Eu nu m-aș încumeta să merg ala un asemena festival și să mai și plătesc pentru asta!
E bine că te avem coleg AFA, așa mai aflăm și noi ce-i cu tradițiile astea străvechi, din lumea africană pe unde ai umblat!
Felicitări pentru tot: text, filmulețe și poze!
@doinafil: mulțumesc frumos pentru vorbele frumoase! Într-adevăr este o lume diferită, o lume ce pe mine personal mă fascinează. pentru mine personal oamenii, cultura și tradițiile locale predomină în momentul în care aleg o destinație deosebită.
Sincer sunt si un pic trist, deoarece observ că nu foarte multă rezonează cu locurile pe unde ajung! Mie chiar dacă stiu că probabil nu voi ajunge vreodată într-un anume loc, tot îmi place să citesc despre el, să aflu cât mai multe amanunte. În fine asta contează mai putin! Sănătoși să fim!
Și la mulți tuturor celor cu nume de floare!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jan.2023 Ultima zi din Africa de vest — scris în 10.04.23 de robert din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jan.2023 Un loc special. Ganvie sau Veneția Africii — scris în 22.03.23 de robert din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jan.2023 O zi în orășelul istoric Abomey — scris în 19.03.23 de robert din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jan.2023 Primii pași prin Benin — scris în 01.03.23 de robert din BUCURESTI - RECOMANDĂ