Un obiectiv de excepţie: Complexul Memorial Octavian Goga de la Ciucea

TIPĂREȘTE

Plecând din Cluj spre Oradea am oprit la Ciucea pentru a vizita Complexul Memorial Octavian Goga. Ciucea este la jumătatea drumului dintre Cluj şi Oradea, mai precis la cca 80 km de cele două municipii, respectiv N 46.94885; E22.81354. Mai fusesem la Ciucea prin anii ´65 pe când făceam excursii în circuit cu trenul. Oferta CFR era foarte avantajoasă pecuniar, ea incluzand trei opriri obligatorii de una la trei zile şi condiţia să reiei traseul de acolo de unde l-ai întrerupt. Aşa am străbătut aproape toată ţara înainte de a ne lua Dacia 1100 în 1967. La Ciucea am cunoscut-o pe dna Veturia Goga, văduva poetului şi politicianului Octavian Goga. Era o femeie foarte în vârstă cu o mare prestanţă şi prin modul în care ne-a vorbit şi ne-a primit ne-a insuflat foarte mult respect.

Veturia Goga (1883-1979) -viaţa bate filmul.

S-a născut în casa unui preot român din Sebeşul săsesc. Preotul s-a ocupat de educaţia muzicală a celor trei copii, dintre care Veturia avea o voce foarte frumoasă. Dotată cu o ureche muzicală de excepţie a învăţat de mică limbile germană, franceză şi maghiară. Dovedind mult talent a fost trimisă la Paris şi apoi la Berlin pentru lecţii de canto cu profesoare célèbre care i-au stilizat vocea. S-a căsătorit cu un consilier Episcopal în 1903 şi şi-a început cariera de cântăreaţă în diverse ansambluri de muzică de cameră din Bucureşti şi Budapesta. În 1909 George Enescu a prezentat-o reginei Elisabeta căreia i-a devenit doamnă de onoare. Tot în 1909 a susţinut un concert la Ateneul Român, acompaniată la pian de George Enescu, apoi de Cella Delavrancea. A repurtat mari succese pe scenele teatrelor de operă din Europa în urma cărora a fost numită ˝Privighetoarea Ardealului˝. Regele Carol al II-lea a decorat-o cu Ordinul Bene Merenti cl. I pentru artă şi cultură. A cântat în faţa fiului lui Richard Wagner la Cotroceni care a angajat-o pentru zece concerte la Festivalul de la Bayreuth şi apoi a susţinut recitaluri la opera regală din Berlin. Cariera ei muzicală a durat numai până în 1919 când, după căsătoria cu Octavian Goga, a renunţat la activitatea muzicală pentru a rămâne împreună cu soţul la Ciucea. Veturia era prietenă cu Maria Antonescu soţia mareşalului şi devenise singurul translator român la convorbirile dintre Adolf Hitler şi conducătorul Ion Antonescu. Nepotul lui Octavian Goga, Mircea Goga profesor la universitatea Sorbona din Paris a susţinut în cartea sa Privighetoarea lui Hitler că Veturia a fost racolată de serviciile secrete germane. În această calitate dădea informaţii despre activitatea regelui Carol al II-lea şi chiar a soţului ei Octavian Goga, prim ministru în 1937. Dezvăluirile lui Mircea Goga sunt contrazise de alt cercetător Dan Brudaşcu care în lucrarea sa de doctorat susţine că da, Veturia era agentă dar spiona în interes naţional iar pentru soţ avea o dragoste şi atenţie ieşite din comun. Legionarii erau de părere ca Veturia era agentă a Intelligence Service britanic şi prin faptul că era prietenă cu Maria Antonescu şi fiind în anturajul mareşalului a contribuit la conflictul dintre Garda de Fier şi Conducător. Din 1946 in 1957 în urma unei condamnări a Tribunalului Poporului a avut domiciliul forţat la Ciucea unde avea reşedinţa. În rechizitoriu a fost acuzată că împreună cu Maria Antonescu au furat în 1941 bunuri din legaţia sovietică- acuzaţie nedovedită. Prin actul de donaţie nr.863/1966 a dat statului întregul domeniu Ciucea A fost acuzată că a pactizat cu puterea comunistă pentru că a obţinut de la aceasta tot ce a cerut. Condiţiile pe care le-a pus au fost înfiinţarea unui complex muzeal care să poarte numele poetului, să obţină o pensie de merit, fonduri de administrare şi un salariu în calitate de director al acestui complex în care a locuit până la decesul ei în 1979. Ultimii 20 de ani din viaţă a lucrat pentru desavârşirea Mausolului iubirii la care cu mâna ei a bătut plăcuţele de mozaic. A avut o înmormântare simplă fără canoane bisericeşti şi a fost aşezată în Mausoleu lângă Octavian Goga, după 40 de ani de la plecarea acestuia. L-a iubit şi pentru el şi-a sacrificat o mare carieră de cântăreaţă de operă. Iată cum o caracteriza criticul Mircea Zaciu în 1998: Inspiratoare şi muza lui (Octavian Goga), incitatoarea deloc fastă a unor combinaţii politice, o femeie voluntară, tenace de mari ambiţii şi orgolii, figura wagneriană… Veturia Goga a fost rând pe rând castelana de la Ciucea, văduva naţiunii, personajul ocult nici până azi descifrat din timpul dictaturii lui Antonescu, apoi în ultimele decenii de viaţă apărând cu dinţii Ciucea şi memoria lui Goga şi reuşind. Fantastică performanţă într-o vreme a inechităţilor şi temiţelor şi a lichidării elitelor

Puţină istorie a domeniului

Domeniul Ciucea a fost cumpărat de Octavian Goga de la Boncza Berta văduva poetului Ady Endre. Intenţionând să plece definitiv din ţară şi să renunţe la cetăţenia româna, ea i l-a oferit lui Goga pentru a nu intra în incidenţa Legii Optanţilor care ar fi expropriat-o. Goga a ajutat văduva fostului său prieten şi-i plăteşte în 1920 280000 de coroane, bani de care s-a împrumutat de la o bancă. Veturia a fost contra acestei tranzacţii din cauză că imobilele erau în ruină dar Goga s-a arătat intransigent fiind vorba de soţia marelui poet, prietenul său Ady Endre. În momentul cumpărării, domeniul cuprindea castelul aflat într-o avansată stare de degradare, Casa Albă, casa lui Ady Endre şi anexele. Refacerea complexului s-a făcut între anii 1921-1926. A renovat, mărit şi etajat castelul dându-i un aspect în stil brâncovenesc, a reparat celelalte locuinţe şi a construit un gard de piatră de un km lungime şi 2m lăţime care se păstrează şi azi. A deschis în deal o carieră de piatră pentru materialele de construcţie. A construit aşa numita casă de pe stâncă, de fapt un pavilion de vânătoare care oferea o splendidă vedere asupra Crişului. Din 1923 familia Goga s-a mutat definitiv la Ciucea făcând naveta la Bucureşti când îndatoririle politice şi sociale îi solicitau. După moartea poetului în 1939, Veturia a adus la Ciucea un superb monument de arhitectură ţărănească din sec. XVI, o bisericuţă de lemn din Gălpaia, jud. Sălaj, alături de care Veturia înfiinţează o mănăstire de maici în care se ţeseau covoare, cergi, costume populare. Desfiinţată de comunişti în 1947, manăstirea şi-a reluat activitatea în 1994.

Câteva cuvinte despre Octavian Goga (1881-1938)

Goga a fost o mare personalitate în domeniu literar şi politic. Încă de la primul volum de poezii publicat în 1905 a primit premiul Academiei Române la recomandarea lui Titu Maiorescu. În anii primului război mondial a militat cu carismă pentru unirea Ardealului cu România. Lirica sa era profund patriotică fiind primul poet care prin versurile sale a contribuit la realizarea unităţii naţionale. G. Călinescu l-a considerat ˝un poet national la fel de pur ca şi Eminescu˝A făcut parte din trei guverne şi în 1937 a fost numit prim ministru pentru o perioadă scurtă de timp. În urma demiterii sale din funcţie în febr. 1938 a suportat greu această decizie şi în mai a suferit un accident cerebral la Ciucea. După trei zile de comă a decedat. După unii cercetători a fost otrăvit din motive politice de camarila regelui Carol al II-lea. Corpul neînsufleţit a fost transportat la Bucureşti şi după expunerea la Ateneul Român a fost înmormântat la cimitirul Belu. După 2 luni a fost readus la Ciucea într-un mormant al cărei cruce a fost lucrată de Miliţa Pătraşcu. După 20 de ani, în 1958 rămăşiţele au fost reînhumate în Mausoleul iubirii, locul dfinitiv de odihna în care ulterior în 1979 a fost îngropată şi marea sa iubire, Veturia.

Ce am vizitat

Castelul a fost locuinţa familiei Goga. Sunt expuse un număr mare de documente, fotografii şi obiecte care au aparţinut poetului. Salonul de primire era locul în care poetul se întâlnea cu vizitatorii de seamă. Sunt expuse piese de mobilier Bidermayer, jilţuri cu piele de Cordoba din sec. XVII, tablouri renascentiste. Deasupra unui şemineu de marmoră de Ruschiţa se află portretul Veturiei realizat de Camil Ressu. Sufrageria şi-a păstrat tapetul original. De mare valoare este o masă florentină cu opt scaune îmbracate în piele de Cordoba cât şi colecţiile de artă decorativă. Aici este expusă o sofa pe care a stat N. Titulescu. În Salonul Galben sunt picturi de Corneliu Medrea, Nic. Dărăscu. La etaj în Salonul de Muzică am văzut picturi de N. Grigorescu, N. Tonitza şi St. Luchian dar şi pianul Veturiei la care au cântat G. Enescu şi Dinu Lipatti. Cea mai interesantă piesă este un scrin de lemn primit de Avram Iancu de la Ecaterina Varga. În Camera de lucru a poetului deasupra biroului Biedermayer sunt tablouri de Iser, Rodica Maniu. Biblioteca are cca 6000 volume în limbile română, maghiară, germană, engleză, franceză, italiană cuprinzând beletristică, literatură religioasă, dicţionare. Tot la etaj se află Dormitorul familiei Goga, deasupra patului fiind expuse portretele celor doi realizate de pictorul clujean Nagy Istvan.

Casa Ady Endre nu mai deţine obiecte ale poetului şi a fost transformată într-o expoziţie cu obiecte de ceramică, mobilier românesc şi maghiar vechi pictat în culori naturale. În prima cameră se află bustul poetului maghiar.

Casa Albă este vechea casă de oaspeţi transformată după înfiinţarea muzeului într-o expoziţie etnografică cu icoane pe sticlă, covoare din toate regiunile, costume populare şi un semineu din cahle de Corund inscripţionat 1864.

Mausoleul iubirii este cea mai incitantă piesă din domeniul de la Ciucea. Cu câteva luni înainte de moartea poetului cei doi soţi au desemnat locul unde vor avea mormântul. Acesta s-a ridicat prin extraordinarul efort al Veturiei. Ea s-a adresat iniţial lui Constantin Brâncuşi dar acesta nu putea onora oferta în acel an. A apelat apoi la cel mai mare architect al vremii G. M. Cantacuzino care a făcut planul mausoleului. Decoraţiile au fost proiectate de Nora Steriade. Monumenul este din marmoră placată cu mozaic de Murano. Mozaicul a fost montat piesă cu piesă manu propria de Veturia Goga care a lucrat la el 20 de ani. Din cauza posibilelor alunecări de teren ale dealului, fundaţia mausoleului are 8m adâncime iar înălţimea lui de la sol este de 12m. Veturia a transcris ca epitaf pe mausoleu, versuri ale lui Octavian Goga care se termină astfel:˝Fiorul păcii-n suflet mi se lasă/ Eternităţi îmi flutură veşmântul/ Simt Dumnezeu cum mă primeste-n casă˝

Retrocedarea

Cu câteva luni în urmă descendenţii fratelui Veturiei Goga în urma unui certificat de moştenitor suplimentar din nov. 2017 şi a înscrierii în Cartea Funciară au somat Consiliul Judeţean Cluj să evacueze domeniul de la Ciucea care cuprinde Complexul Muzeal Octavian Goga. Consiliul Judeţean nu a reacţionat şi nu a opus actul prin care Veturia Goga dona întregul domeniu statului roman şi ca atare nu mai putea fi considerat masă succesorală. În urma acestui demers mă aştept ca această bijuterie inegalabilă de patrimoniu pe care am vizitat-o, să fie transformată într-un hotel cu discotecă, piscină şi manele. Vai de noi!

---

VIZUALIZĂRI: 949 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI