Palatul Vulturul Negru cea mai importantă clădire Secession din Transilvania

TIPĂREȘTE

Centrul istoric al oraşului Oradea abundă în clădiri stil Secession construite de la începutul secolului trecut şi până în pragul primului război mondial. Perioada de timp amintită a coincis cu înlocuirea stilului eclectic reprezentat de monumente cu caracter laic sau religios cu un alt stil răspândit în întreaga Europa sub diverse denumiri:Art Nouveau în Franţa, Jugendstill în Germania, Modern Style în Anglia şi Secession în Austria. Aceste stiluri se caracterizează prin linii arcuite, mişcări curbilinii sau ondulatorii, altele geometrice, în contradicţie cu stilul dogmatic şi riguros de la sfârşitul sec. XVIII. Numărul mare al clădirilor în stil Secession restaurate din Oradea fac ca centrul istoric al oraşului de pe malurile Crişului Repede să fie cel mai frumos din ţară.

Palatul Vulturul Negru se află în piaţa Unirii şi este cea mai interesantă şi reprezentativă clădire Secession din întreaga Transilvanie. Format din două corpuri inegale cu ieşire în Piaţa Unirii legate de un al treilea mai retras, având forma de Y este caracterizat de asimetria construcţiei, amestec de forme ornamentale de la floral la geometric, preluate din stilurile rococo şi baroc. Palatul Vulturul Negru, în afară de ieşirea principală spre Piaţa Unirii mai are două, diferite între ele, spre str. Independenţei şi str. V. Alecsandri. La mijlocul construcţiei este o galerie inspirată de galeriile Vittorio Emanuele din Milano, acoperită de un vitraliu pe care este încrustat un Vultur Negru. Vitraliul a fost executat în 1909 în atelierele orădene Neumann

Mai demult.

Înainte de construcţia palatului, în Piaţa Mică, astăzi a Unirii, se găsea o berărie veche de prin anii1700 cu numele Vulturul Negru. Aceasta a dezvoltat mai multe activităţi cum ar fi spectacole, baluri, întruniri politice. Construcţia a ars în 1836 şi a fost refăcută sub numele de Hanul Vulturul în 1837. Localul aparţinea primăriei Oraşului Nou. În 1903 primăria a iniţiat un concurs pentru transformarea hanului într-un hotel de lux. Concursul a fost câştigat de doi arhitecţi maghiari Komor Marcell şi Jakab Deszo din Budapesta, reprezentanţi de seamă al stilului secession. Cum costurile realizării edificiului depăşeau cele 600000 de coroane puse la dispoziţie de primărie, aceasta a renunţat la proiect şi s-a hotărât să vândă terenul cu construcţiile vechi existente

Realizarea Palatului Vulturul Negru

Terenul cu construcţiile existente cât şi alte terenuri au fost cumpărate în 1906 de doi avocaţi bogaţi, renumiţii Ede Kurlander şi Emil Adorjan cărora li s-a pus condiţia să respecte proiectul arhitecţilor care au câştigat concursul. Proprietarii au făcut călătorii de documentare la Viena, Milano, Paris, SUA pentru a-şi face o idee de cum trebuie să arate un hotel de lux. Au angajat ca şef constructor pe Ferencz Sztarill, cel care a construit şi deţinut palatul cu acelaşi nume din piaţa Traian, clădire devenită hotel Astoria. Auzind de amploarea proiectului, furnizorii de cărămidă au dublat preţurile iar băncile din Budapesta au ridicat dobânzile la credite. Ca ripostă, proprietarii şi-au făcut propria fabrică de cărămizi Vesta care le-a livrat cele 4 mil cărămizi necesare construcţiei. De asemeni au înfiinţat o bancă proprie, Banca Maghiară cu sediul în Oradea care le acorda credite preferenţiale. Pentru ridicarea Palatului Vulturul Negru s-au folosit 60 de vagoane de ciment, 47 vagoane de fier, 52 de var, 6 de piatră şi 26 vagoane de lemn. În aprilie 1907 a început ridicarea Complexului şi în decembrie 1908 a fost inaugurat cu mare fast.

Cum arăta şi ce conţinea Palatul Vulturul Negru

Imobilul are un pasaj interior cu două galerii care se intersectează sub o cupolă de sticlă acoperită de un vitraliu cu un vultur negru. Clădirea avea parter înalt şi patru etaje. La vremea inaugurării cuprindea cazinou, hotel cu 75 de camere, birouri, restaurant, două săli de întruniri sau spectacole, două cinematografe, 35 magazine de lux la parter, cofetărie, cafenea, sediul băncii maghiare, atelier fotografic, cabaret în fostul local Arborele Verde înglobat în Vulturul Negru şi la etajele superioare apartamente de închiriat. Era un fel de mall din zilele noastre care se adresa elitei oraşului şi nu numai.

Restaurarea

În 2013 Palatul Vulturul Negru a intrat în restaurare. În decurs de 3 ani, pâna la recepţia lucrărilor din sept. 2017 s-au cheltuit 8 mil lei din care 550mii fonduri proprii, restul provenind din fonduri europene. S-a refăcut faţada, acoperişul, canalizare, pavajul galeriilor, iluminatul exterior dar în interior s-au reabilitat până acum numai 1/3 din spaţii. Clădirea a fost consolidată şi în interior s-au înlăturat cca 12000mp rigips cu care în anii comunismului s-a recompartimentat clădirea deschizându-se Aprozaruri, Alimentare, etc. Pe baza unor fotografii de epocă s-au refăcut piesele de ceramică lipsă iar celor găsite li s-a redat strălucirea, vulturii negri de pe faţadă au fost decapaţi ieşind la iveală smalţul gălbui-auriu, a fost refăcut acoperişul cu ţiglă smălţuită ca acum 100 de ani şi s-au repus ornamentele secession. Pentru 2018 au fost prevăzute fonduri de 4 mil lei pentru refacerea sălilor de cinema. Întrucât interiorul Palatului Vulturul Negru nu a fost decât parţial refăcut, în prezent funcţionează câteva cafenele, birouri şi restaurante

˝Palatul Vulturul Negru reprezintă spiritul unei lumi, este simbolul prosperităţii, a unui mod de viaţă îndestulător şi a unui stil arhitectonic care individualizează Oradea˝ a declarat Aurel Chiriac, directorul Muzeului Tării Crişurilor.

.

---

VIZUALIZĂRI: 1657 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI