O zi la Targoviste

TIPĂREȘTE

La Targul de Turism ROMEXPO din noiembrie 2011 am intrat in posesia unei brosuri despre Curtea Domneasca de la Targoviste, un loc apreciat ca fiind "intre lumini si umbre". Prezentarea in detaliu a sitului arheologic si istoricul asezarii m-au facut sa-mi doresc o vizita pe indelete la Curtea Domneasca.

La Targoviste am fost de nenumarate ori in grup sau numai cu familia, in scop de relaxare sau nu doar atat, am fost in trecere sau am ramas mai mult in oras. Am trecut pe Calea Domneasca de multe ori si am privit dincolo de ziduri turlele Bisericii Domnesti si Turnul Chindiei, dar niciodata n-am avut timp suficient pentru o vizita asa cum o vreau eu. Recunosc, fiind destul de aproape de Bucuresti (aprox. 80 km) am pastrat acest obiectiv pe lista celor de vizitat atunci cand timpul sau vremea nu ne permit o deplasare mai lunga.

Asadar, iata-ma in prima duminica a lunii septembrie, impreuna cu sotul meu, ruland pe Soseaua Chitilei spre iesirea din Bucuresti, apoi pe DN 71, spre Targoviste.

Drumetul care intra in oras pe Calea Bucurestilor este intampinat de un turn medieval - Poarta Bucuresti, una dintre portile care facilitau intrarea in cetatea Targoviste, resedinta celor 33 de voievozi munteni. In evul mediu orasul era inconjurat de ziduri prevazute cu cinci porti (Buzau, Arges, Dealu, Campulung, Bucuresti) si sant de aparare. In prezent Poarta Bucuresti, cu subsol, parter si doua etaje, este doar un turn singuratic, in discordanta cu arhitectura inconjuratoare, care-i face pe multi sa se intrebe ce este si cum de a mai dainuit.

Continuand pe Calea Domneasca, merita o oprire la Manastirea Stelea ale carei turle decorate cu bumbi de ceramica - unice in arhitectura vremii - sunt remarcate de la distanta. Despre Stelea - "Manastirea impacarii" am scris aici asa incat nu voi intra in amanunte. Specific doar ca in incinta merita vizitat si Muzeul de icoana si carte veche romaneasca vezi impresii), precum si ruinele unei biserici si ale unor locuinte datand din sec. XIV-XV, vestigii aflate in afara zidurilor de incinta, vizibile chiar din centrul orasului.

Am observat ca pe AFA nu s-a scris de doi ani despre Complexul muzeal Curtea Domneasca - Targoviste. Pe atunci se vorbea frecvent despre schele si santiere cu lucrari de restaurare-renovare. In prezent nu mai sunt lucrari decat la iconostasul din Biserica Mare. Asadar, o vizita aici este nu doar instructiva, ci si recreativa. Biletele de intrare (9 lei/persoana si 4,5 lei/elev, student, pensionar) se obtin de la magazinul cu suveniruri aflat in curtea interioara si nu de la chioscul vizibil din strada. Pentru fotografie se plateste suplimentar o taxa de 15 lei pentru amatori si ceva mai mult (regret ca nu am retinut) pentru profesionisti. Tot de aici se pot procura ilustrate, pliante, carti cu istoricul locului, precum si alte obiecte. Complexul muzeal este inchis luni, iar in celelalte zile accesul vizitatorilor este permis in intervalul orar 8.00 - 18.30. Pentru automobilisti mentionez ca nu exista o parcare speciala, masinile ramanand de-a lungul strazii sau in parcarea restaurantului de vis-à-vis.

In gangul de sub turnul de la intrarea in incinta, montata intr-o nisa arcuita in zidul de caramida, o placa de marmura mentioneaza pe toti cei 33 de voievozi ai Tarii Romanesti care au rezidat la Curtea Domneasca din Targoviste. Incepand cu Mircea cel Batran si terminand cu Constantin Brancoveanu, pe trei coloane, lista prezinta - cu anii de domnie - intreg sirul de voievozi pe care i-a avut Tara Romaneasca in decursul a peste 300 de ani.

Prima casa domneasca la Targoviste, imprejmuita cu zid de piatra prevazut cu turnuri, dateaza din timpul domniei lui Mircea cel Batran. Vlad Tepes a adaugat asezarii noi constructii intre care Turnul Chindiei, emblematic si in zilele noastre. Perioadei de domnie a lui Petru Cercel i se atribuie ample lucrari de constructie, vechiului palat adaugandu-i-se unul nou, cu gradini si fantani. Constantin Brancoveanu a transformat cele doua case domnesti intr-un palat maret, in stilul propriu ramas in istoria arhitecturii cu numele de "stil brancovenesc". In timpul luptelor turco-austriece din 1737 Curtea Domneasca a fost incendiata intrand apoi intr-o lunga perioada de declin. Ceea ce vedem astazi este rezultatul multor etape de reparatii, restaurari si renovari, unele inca in curs de desfasurare.

Desi Turnul Chindiei - impunator chiar privit din gangul portii - este cel care atrage cel mai mult, la sugestia celor de la intrare, ne-am inceput vizita cu Muzeul tiparului si al cartii romanesti vechi. Aflat la parterul unei case inaltate de Constantin Brancoveanu la inceputul sec. XVII, muzeul prezinta istoria scrisului romanesc, manuscrise vechi si tiparituri valoroase. Am vazut aici lucrari care mi-au amintit de scoala si de orele de istorie a literaturii romane: "Scrisoarea lui Neacsu din Campulung" adresata lui Hans Benkner, judele Brasovului, in 1521, primul text romanesc scris care s-a pastrat, precum si "Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie" important text de literatura romana veche scris in limba slavona. Interesante sunt si ornamentele tipografice utilizate in acea vreme, calimarile de brau, inelele cu sigiliu, legaturile de carte si un model de tiparnita datand din anul 1778. Recomand in special celor care vin in vizita cu copiii sa nu rateze acest muzeu cu atat mai mult cu cat accesul se face in baza aceluiasi bilet de intrare.

In imediata apropiere se afla Biserica Sfanta Vineri ctitorita de Vlad Calugarul si sotia sa Smaranda, singurul monument cunoscut pana in prezent in arhitectura Tarii Romanesti datand de la mijlocul sec. XV care s-a pastrat in forma originala. Aflata langa cele doua randuri de ziduri ale fortificatiei, biserica adaposteste in pronaos mormantul Doamnei Balasa - sotia voievodului Constantin Serban.

Casa doamnei Balasa situata langa Biserica Sfanta Vineri este o constructie simpla, cu patru incaperi, ridicata la jumatatea sec. XVII de doamna Balasa "sa fie de odihna crestinilor care cad in nevoie" - conform inscriptiei incastrata in peretele dinspre curte. Nu am intrat in acest edificiu, pe una dintre cele doua usi incuiate cu lacat mentionandu-se ca in prezent aici se afla sediul arheologilor.

Strabatand o alee pe langa ramasitele anexelor gospodaresti si caselor slujitorilor, am ajuns la Biserica Domneasca sau Biserica Mare. Impunatoare, cu exterior in caramida aparenta, ctitoria lui Petru Cercel infatiseaza la intrare, in stanga, chipurile lui Neagoe Basarab si Matei Basarab, iar in dreapta, chipurile lui Mihai Viteazu, Radu Serban, Constantin Serban, Serban Cantacuzino si Radu Mihnea. In partea de vest a pronaosului sunt infatisati Petru Cercel si Constantin Brancoveanu.

Deoarece iconostasul este inca in restaurare, acoperit cu schele in partea centrala, n-am putut admira cea mai valoroasa parte a Bisericii Domnesti, realizata din lemn sculptat si poleit cu aur. In schimb am analizat in liniste (biserica fiind goala) piatra funerara minutios executata de pe mormantul doamnei Elina - sotia domnitorului Matei Basarab si un clopot expus in pridvor.

Turnul Chindiei este fara doar si poate edificiul care atrage cei mai multi vizitatori. Aflat la capatul aleii pietruite care porneste de la intrare, turnul inaltat in jurul anului 1440 de Vlad Dracul, tatal lui Vlad Tepes, gazduieste in prezent expozitia "Vlad Tepes - Dracula. Legenda si adevar istoric". La inceput turn clopotnita, apoi turn de straja, turn cu ceas, foisor de foc, in prezent Turnul Chindiei este muzeu. Am urcat cele 122 de trepte pana pe terasa superioara de unde am admirat si fotografiat panorama orasului Targoviste, turlele cu bumbi de ceramica ale Manastirii Stelea si ruinele Curtii Domnesti. De la balconul celui de-al doilea nivel, in stanga, se pot vedea foarte bine ramasitele primei biserici a Curtii Domnesti, turnul fiind inaltat peste o parte a pronaosului vechiului lacas. Scara in spirala care sfarseste pe platforma superioara poate fi dificila pentru persoanele mai sensibile la ameteli sau cu rau de inaltime, dar daca este urcata pe indelete, cu pauze pentru a admira panourile cu fotografii de la fiecare din cele trei etaje, se poate ajunge sus fara probleme.

O placa de marmura incastrata in zid reproduce cateva cuvinte ale lui Nicolae Balcescu: "Turnul Chindiei a vazut, unul dupa altul, pe Mircea cel Batran, Dracula Voda, Vlad Tepes, Radu cel Mare, Radu de la Afumati, Mihai Viteazul si Matei Basarab, toti voievozii nostri cei mari si vestiti in pace si in razboi".

Palatul Domnesc este poate locul cel mai greu de descris din tot complexul Curtii Domnesti de la Targoviste. Panourile amplasate peste tot in incinta prezinta vizitatorului curios informatii istorice si caracteristici arhitecturale foarte amanuntite. Nu vreau sa insist pe o prezentare prea tehnicista pentru ca ar fi obositoare.

Din prima casa domneasca inaltata in timpul lui Mircea cel Batran nu a mai ramas decat beciul. Intre Palatul domnesc din sec. XV si Biserica Mare, Petru Cercel a construit in sec. XVI un nou palat cu beci, parter si etaj. Pe latura de sud, langa biserica, inca se pot vedea bazele stalpilor pe care se sprijinea coridorul de acces in biserica, prin peretele nordic, pana la balconul domnesc. Pe scari de piatra sau de lemn, cu acoperisuri semicilindrice din plastic - protectoare, dar care fac aerul cam greu de respirat in zi de vara - am coborat in beciurile domnesti, bine conservate, care adapostesc in prezent expozitia Lapidarium. Aici am vazut o impresionanta colectie de pietre tombale, cruci foarte vechi, fragmente de lespezi funerare, decoratiuni de stalpi, coloane si tot felul de fragmente de constructii descoperite in timpul cercetarilor arheologice.

Pe exterior, beciurile Palatului Domnesc si toate celelalte ruine pot fi admirate de la inaltimea unor podete metalice de protectie. Sa mentionez si faptul ca ruinele Curtii Domnesti de la Targoviste constituie un excelent fundal pentru fotografii de nunta? In ziua vizitei noastre am asistat la o astfel de sedinta foto.

Aici am incheiat incursiunea in istoria Curtii Domnesti de la Targoviste - cetatea de scaun a 33 de voievozi ai Tarii Romanesti. Cei care doresc se pot odihni in Parcul Chindia, fostele gradini domnesti sau pot continua la dreapta, pe Aleea Manastirea Dealu, spre iesirea din oras, pentru a vizita Manastirea Viforata si Manastirea Dealu.

---

VIZUALIZĂRI: 6328 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI