Curtea Domnească Târgoviste, parte din istoria românilor

TIPĂREȘTE

Oraşul Târgovişte este un oraş încărcat de istorie, fiind capitală a Tării Româneşti mai bine de trei secole. Prima înscriere documentară a fost în anul 1396 care ne confirmă de localitatea Târgovişte ca reşedintă domnească într-un memorial de călătorie.

Incep descrierea Târgoviştei cu cel mai reprezentativ obiectiv turistic – Curtea Domnească cu tot ce înseamnă: Turnul Chindia, Palatul Domnesc, Biserica Mare Domnească, Biserica Sfânta Vineri, Casa Balaşa, Grădinile domnesti.

Programul de intrare la acest obiectiv turistic este zilnic între orele 9-18, mai puţin marţi când este închis, iar preţul este de 6 lei / adult şi 3 lei / copil sau student. Taxa de fotografiere este de 15 lei / ora pentru amatori şi 25 lei / ora pentru profesionisti. Există taxe şi pentru filmat sau pentru închiriere spaţii in interiorul Curţii Domneşti. De la magazinul de la intrare am cumparat o broşura cu istoricul Complexului Muzeal “Curtea Domnească” (2.5 lei) şi o harta a principalelor obiective turistice ale Târgoviştei (2.5 lei). Deasemenea, de acolo puteţi cumpăra suveniruri, vederi, cărţi cu şi despre Vlad Tepeş şi Turnul Chindia.

Curtea Domnească este concepută de voievodul Mircea cel Bătrân pe malul drept al râului Ialomiţa şi conţine o biserică şi mai multe clădiri pentru curtenii şi familia sa. Pe timpul domniei lui Vlad Tepeş se construieşte turnul de aparare – Turnul Chindiei – cu rol de observare şi pază a cetăţii. In perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu Curtea Domnească cunoaşte cea mai înfloritoare perioadă, se construiesc şi se renovează clădiri, se termină lucrările la biserica Vineri de la Cetate.

Poarta de sud

Intrarea în Curtea Domnescă se face pe această poartă, pe sub bolta cu clopotniţă, construită deasupra porţii deoarece turnurile Bisericii Mari Domnesti nu puteau să susţină clopotul. Aceasta poartă este folosită şi azi, ea fiind construită în anul 1584 şi refacută pe timpul domniilor lui Matei Basarab si Constantin Brâncoveanu.

Biserica Mare Domnească

Această biserică a fost construită între anii 1583-1585 pe timpul domniei lui Petru Cercel după modelul bisericilor de tip cruce greacă înscrisă si poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. Biserica se remarcă faţă de bisericile contemporane prin proporţiile mari, necunoscute până atunci, conturul exterior fiind de 14 x 30 m. Petru Cercel s-a inspirat din arhitectura otomană şi a construit deasupra naosului un balcon pentru familia domnească.

Pictura din interiorul bisericii este realizată integral de pictorul domnitorului Constantin Brancoveanu. Pe partea de vest a bisericii întâlnim portretele domnitorilor: Matei Basarab, Neagoe Basarab, Constantin Brâncoveanu, Petre Cercel, iar pe partea opusă intrarii sunt portretele lui Mihai Viteazul, Radu Serban, Serban Cantacuzino şi Radu Mihnea.

Se remarcă balustrada din piatră a scării care duce la balcon iar în pridvorul bisericii observăm două pietre de mormânt: ale doamnei Elina, soţia domnitorului Matei Basarab şi ale fiului său adoptiv Mateiaş.

Lângă mormântul doamnei Elina se află o groapă protejată de gratii din fier în care turiştii aruncă monezi. Există o legendă care spune că cei care aruncă bani acolo vor avea parte de o nevastă înţeleaptă şi darnică la fel ca soţia domnitorului Matei Basarab.

In interiorul bisericii încă se lucrează la restaurare, zona cu catapeteasma şi altarul fiind acoperite cu placaje şi schele de lemn, accesul fiind interzis.

Fortificaţiile Curţii Domneşti

Cetatea de scaun este protejată de o centură dublă de fortificaţii. Spre oraş a existat un şanţ de apărare, lat de 22 m şi lung de 250 m, fiind dublat la interior de un zid din piatră. Zidul care există astăzi este refăcut, fiind construit iniţial pe timpul domniei lui Petru Cercel, în anul 1584, din cărămidă. Pe timpul domniei lui Matei Basarab se dublează zidul la exterior, ridicând şi cinci turnuri de intrare.

Zidul interior are grosimea de 1.2-1.4 m şi este construit din piatră şi cărămidă, iar pe partea din sud este construit din lespede de râu.

Palatul Domnesc

Prima casă domnească este construită pe timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, pentru fiul domnitorului. Din această casă nu a rămas decat beciul, pereţii acestuia fiind construiţi din bolovani de râu.

In anul 1585, voievodul Petru Cercel construieşte între palatul vechi şi Biserica Mare Domnească un palat cu pivniţe, parter şi etaj.

In încăperile pivniţei, păstrate până astazi în forma iniţială, este realizată expoziţia “Lapidarium”, care era închisă în momentul vizitei mele acolo.

Parterul palatului este compus din zece încăperi, dintre care cea mai mare, asezată în partea sudică, avea rol de cancelarie domnească.

Accesul la etaj se efectuează pe o scară exterioară prin partea de vest. Camerele de la etaj au fost exclusiv ale familiei voievodale. De la etaj, un coridor unea Palatul Domnesc cu Biserica Mare.

Astăzi, accesul la ruinele vechiului Palat Domnesc se face pe podeţe metalice, putând admira zidurile fără să se urce nimeni pe ele, iar descrierea fiecărui loc vizitat este explicată pe panouri în limba română şi engleză.

Turnul Chindia

Turnul a fost construit de către domnitorul Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Tepeş, în jurul anului 1440. Initial a fost construit ca turn – clopotniţa, ca mai târziu să fie turn de apărare, de supraveghere şi de refugiu.

Numele actual se spune că vine de la cuvantul « chindie », care pe vremuri era momentul înserării când în cetate trebuia să fie linişte şi atunci străjerii anunţau închiderea porţilor şi stingerea focului pe timpul nopţii, astfel localitatea să nu fie văzută de la mare distanţă.

Turnul este înalt de 27 de metri fiind alcătuit dintr-o bază de forma unui trunchi de piramidă din care se ridică un turn cilindric construit din cărămidă, cu diametrul de 9 metri. In interior, construcţia are trei etaje, accesul la terasa superioară făcându-se printr-o scară în spirală, situată pe axul vertical al turnului.

In prezent, turnul găzduieşte o expoziţie de documente şi obiecte ce au aparţinut familiei lui Vlad Tepeş.

Nicolae Bălcescu a scris în anul 1848 despre Turnul Chindiei:

"Un singur turn, rămăşiţă din vestita curte domnească se înalţă trist şi singuratic pe deasupra acestor grămezi de ruine. Acest turn e scump românilor ca un monument care le vorbeşte de timpul lor de glorie şi mărire.

Biserica Sfânta Vineri

Este cunoscută sub numele de Biserica Mică Domnească, fiind construită în anul 1517. In anul 1712 un incendiu a distrus biserica, dar a fost refăcută în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu.

Biserica are turla construită pe naos, iar pridvorul este alcătuit din trei arcade de zidărie din cărămidă. In pronaos se găseşte piatra de mormânt a doamnei Balaşa, soţia voievodului Constantin Serban.

In această biserică au loc slujbe zilnice, programul lor fiind afişat pe uşa.

Casa Balaşa

Este casa construită în incinta Curţii Domneşti, lângă Biserica Sf. Vineri. A aparţinut doamnei Bălaşa, soţia voievodului Constantin Serban.

Este alcatuită din patru camere dispuse în şir având rol de azil: “să fie de odihnă creştinilor care cad în nevoie”

In locul parcului actual al oraşului Târgovişte au fost grădinile domneşti, care se întindeau până la râul Ialomiţa şi de pe malul opus al râului Ialomiţa până la poalele dealului Mânăstirii.

Vă recomand să veniţi la Târgovişte, să luaţi contact cu un pic din istoria noastră, vizitând Curtea Domnească şi simbolul oraşului – Turnul Chindiei –, să admiraţi de la înalţime localitatea şi împrejurimile.

Datele şi faptele istorice au fost luate din broşura cumpărată de la intrarea în Cetate şi de pe panourile explicative din faţa fiecărui obiectiv în parte.

Site: muzee-dambovitene

---

VIZUALIZĂRI: 5904 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI