Rotonda Goleştilor

TIPĂREȘTE

Am terminat vizita în Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii (vezi impresii) cu jumătate de oră înainte de ora de întâlnire cu restul grupului. Niciunul din cei cinci nu l-am străbătut în întregime (are o suprafaţă de 10 ha) iar eu impresionată de satul autentic de la începutul sec. XX mi-am adus aminte cu emoţie de casa bunicilor la care îmi petreceam acum peste 80 de ani, vacanţele de vară. Ne-am aşezat trei foste graţii pe o bancă aşteptându-i pe ceilalţi.

Ce mi-am zis? Anul trecut când am fost la Complexul Goleşti în luna septembrie cu fiul, nora şi nepoţii vezi impresii am trecut destul de repede prin rotonda Goleştilor aflată în curtea conacului în partea dreaptă. Venise momentul s-o văd în linişte, să fac poze si prin documentare suplimentară, să reiau pe scurt dar să şi completez informaţiile despre familia cea mai importantă din sec XIX, Golestii, făuritori de ţară şi neam.

Cine au fost fraţii Goleşti de care am auzit cu toţii?

- Familia de boieri Golescu atestată documentar în 1573 are rădăcini care coboară până la domnitorii Basarab

- În 1640 Vişa Golescu şi soţul său cu care au avut 12 copii au ridicat conacul din Stefăneşti- Argeş.

- Dinicu Golescu, (1777-1830) mare cărturar şi ban al Tării Româneşti era strănepotul lor. Cu soţia sa Zoe Farfara au avut o fată a cărei fiică Ana a fost căsătorită cu dr. Carol Davila (întemeietorul şcolii de medicină româneşti) şi patru băieţi, numiţi ˝fraţii Golesti˝. Bustul lui Dinicu Golescu, este amplasat în faţa conacului iar în Bucureşti se află pe bul. cu acelas nume o statuie a lui, înconjurat de cei patru fraţi. Dinicu Golescu a scos primul ziar tipărit în limba română ˝Curierul românesc˝, a scris numeroase cărţi, l-a adăpostit în conac în 1821 pe Tudor Vladimirescu înainte de afi prins. A înfiinţat la conac prima şcoală mixtă cu predare în limba română în care au învăţat copii din toate clasele sociale. A pus bazele Societăţii Literare din Bucureşti. A înfiinţat o lojă masonică în Bucureşti dar această activitate nu l-a împiedicat să dezvolte împreună cu Ion Heliade Rădulescu învăţământul în limba română şi să încerce în urma călătoriilor făcute în străinătate sa modernizete ţările româneşti.

- Stefan, Nicolae, Radu şi Alexandru fiii lui Dinicu Golescu după ce şi-au făcut studiile la Paris şi Munchen s-au întors acasă, au participat activ alături de Nicolae Bălcescu la revoluţia din 1848 şi au contribuit la modernizarea după model occidental a principatelor române aflate încă în Evul Mediu. Rămân în istorie ca cea mai importantă familie din ţară care a susţinut unirea principatelor din 1859 şi a determinat aducerea în ţară a principelui german Carol pentru a pune capăt luptelor interne dintre familiile de boieri.

- Rotonda Goleştilor aflată în curtea conacului conţine înafară de busturile revoluţionarului Nicolae Bălcescu şi al dr. Carol Davila (membru al familiei prin alianţă), busturile membrilor familiei Golescu încă de dinaintea celor patru fraţi.

Banul Radu Golescu (1746-1818) a înfiinţat o bolniţă şi prima şcoală cu predare în limba română.

Iordache Golescu (1768-1848), prieten cu Gh. Lazăr, scriitor, promotor al introducerii limbii române la Scoala de la Sf. Sava; a scris piese de teatru şi poezii în limba română.

Fraţii Golesti:

· Ștefan Golescu (1809-1874), a făcut parte din comitetul de organizare a revoluției de la 1848, iar după abdicarea domnitorului Gh. Bibescu a ocupat funcția de Ministru al Treburilor Interne.

· Nicolae Golescu (1810-1877), a participat în 1866 la conspirația pentru detronarea domnitorului Al. I. Cuza și aducerea unui principe străin. Prinţul Carol, la venirea în ţară, a făcut un popas în conacul Goleștilor. Nicolae Golescu a fost prim-ministru al României în două mandate, în 1860 și 1868 conducând un govern radical compus din mulţi ministri din familia Brătianu. A organizat armata şi cu toate protestele opoziţiei a concesionat prin obligaţiuni de stat construcţia a 914 km de căi ferate firmei Strousberg

· Radu Golescu (1814-1882) a fost colonel al armatei române, mare revoluționar pașoptist. S-a înscris în societatea secretă Frăţia, înfiinţată de Nicolae Bălcescu, Ion Ghica şi Christian Tel. Locotenenţa Domnească instaurată de trupele intervenţioniste a dat ordin ca trupele române să se predea forţelor otomane. Radu Golescu a organizat Bătălia din Dealul Spirii unde a fost înfrânt din cauza disproportiei numerice faţă de armata turcă. A fost luat prizonier de turci care l-au ţinut închis 5 ani. După eliberare, în Franţa în perioada 1853-1856, alături de Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Dumitru Brătianu, Ion Ghica, Ion Eliade Rădulescu au promovat idealul unirii principatelor române.

· Alexandru Constantin Golescu (1818-1873) a fost cel mai mic dintre fraţii Goleşti. I se spunea şi ˝Albul˝spre a fi deosebit de vărul său Alexandru G. Golescu. Alexandru C. Golescu a făcut parte din Comitetul de iniţiativă al Revoluţiei din 1848. După înăbuşirea revoluţiei a trăit un timp în exil până în 1856 când a revenit în ţară. Nu a avut funcţii politice ci a urmat profesia de bază de inginer. Alexandru G. Golescu (1819-1881) zis şi Arăpilă a fost fiul lui Iordache Golescu şi văr cu fraţii Goleşti. Acesta a fost prim ministru în 1870 şi membru fondator al PNL în 1875. A înfiinţat Monetăria Naţională).

Trei dintre fraţi sunt îngropaţi în cimitirul bisericii Sf. Treime din Goleşti, pe care am vizitat-vezi impresii

După ce nr-am întâlnit cu grupul ne-am îndreptat spre Curtea de Argeş unde Fundaţia care a oferit pentru socializare vârstnicilor această excursie pro bono, ne-a invitat la un restaurant.

-continuă aici-

.

---

VIZUALIZĂRI: 336 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI