Conacul din Muzeul National Goleşti, leagănul unei familii care a făcut istorie acum 150 de ani

TIPĂREȘTE

În dimineaţa aceea frumoasă de septembrie, graţie unui lobby performant făcut asupra copiilor, părinţii lor, adică noră-mea şi fiu-miu, m-au invitat să ieşim cu maşina în apropierea Bucureştiului ˝să mai vadă şi copiii câte ceva din ţară˝. Aşa s-a făcut că am vizitat Conacul brâncovenesc Potlogi şi vila Florica a Brătienilor (vezi impresii).

Se făcuse ora unu şi fiul meu a propus să mergem în Piteşti la doar 10 km. să mâncăm ceva ca să nu ajungem prea târziu în Bucureşti. Salvarea a venit de la nişte tarte cu vişine luate de mine de acasă special pentru caz de forţă majoră. După ce fiecare a mâncat câte două bucăţi mari, le-a trecut pofta şi cum eram la Stefăneşti la o distanţă de doar câţiva kilometri de Goleşti am oprit la poarta Muzeului Naţional Goleşti. Intenţia mea era să vedem conacul şi neapărat biserica (necropolă a familiei Golescu) situată peste drum de conac. Pentru Muzeul Viticulturii și Pomiculturii nu era timp. Eram destul de familiarizată cu istoria familiei Golescu graţie unei expoziţii temporare pe care am văzut-o doar cu câteva luni în urmă la Muzeul Municipiului Bucureşti.

Goleştii

Au fost o familie de boieri din Tara Românească cu rădăcini înainte de anii 1500. În 1495 este pomenit într-un hrisov pârcălabul Baldovin care stăpânea Goleştii. În alt document din 1573 al mănăstirii Vieroşi din Argeş se scrie că Boierii Goleşti sunt urmaşii Craioveştilor înrudiţi cu domnitorii Basarabi. Importanţa lor în politica ţării începe după ce în 1630 Vişa Golescu s-a căsătorit cu Stroe Leordeanu.

În 1640 au ridicat conacul pe care l-am vizitat şi unde s-au născut doisprezece copii. Unul din fii, Matei Golescu a ajuns în 1668 mare spătar iar fiul său Radu Golescu a fost tatăl lui Dinicu Golescu, mare cărturar şi ban al Tării Româneşti. Cu soţia sa Zoe Farfara a avut patru băieţi cunoscuţi sub numele de fraţii Goleşti şi o fiică. Aceasta a fost mama Anei căsătorită cu Carol Davila, medic de origine italiană, cu studii la Paris şi care a fost întemeietorul scolii de medicină româneşti.

Fraţii Goleşti (Stefan, Nicolae, Radu şi Alexandru) după ce şi-au încheiat studiile la Paris au revenit în ţară unde au avut un rol important în revoluţia din 1848 şi au pus bazele modernizării ţării după model occidental. În Bucureşti este o statuie importantă a lui Dinicu Golescu şi a fraţilor Goleşti. Dacă Brătienii au avut un rol determinant în toate evenimentele importante din a doua jumătate a sec. XIX, şi începutul sec XX, Goleştii au susţinut Unirea Principatelor în 1859 şi aducerea principelui Carol în România. Acesta a dormit prima noapte pe pământ românesc în conacul Goleşti. Alături de el, fraţii Goleşti au susţinut efortul de modernizare a ţării, Bucureştiul devenind în scurt timp micul Paris.

Fraţii Goleşti au avut funcţii importante ca miniştrii, prim miniştrii între anii 1860-70 sau îmbrăţişând cariere militare. Golestii rămân în istorie ca cea mai importantă familie dîn prima jumătate a sec. XIX în privinţa constituirii şi modernizării statului roman.

Ca şi în viaţa familiilor simple, Goleştii nu au fost ocoliţi de tragedii. Dinicu Golescu a murit de holeră, o nepoată de numai 20 de ani de ciumă iar Anei, soţia lui Carol Davila i s-a administrat din greşeală stircnină în loc de chinină pentru o simplă durere de cap, murind în câteva minute Trei dintre fraţi sunt îngropaţi în cimitirul bisericii Sf. Treime din Goleşti, pe care am vizitat-o

Adresa şi program

Oraşul Stefăneşti jud. Argeş, str Radu Golescu nr 34. Program de vară: orele 9-18, de la 1 nov. orele 8-16. Taxa de intrare pentru toate obiectivele ansamblului Goleşti 10 lei/ persoană cu reducere la 5 lei pentru elevi, studenţi, pensinari. Se poate fotografia gratuit ca amator, fără blitz.

Vizita

Ansamblul Goleşti se întinde pe 14 ha şi cuprinde: intrarea cu foişorul de pază, zidurile de incintă, şcoala lui Dinicu Golescu, bolniţa, parcul, rotunda cu statui, baia turcească, turnurile de apărare, anexe de serviciu şi piesa cea mai importantă conacul. La acestea se adaugă biserica Sf. Treime, necropolă a familiei Golescu.

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii, unicat în ţară, nu am avut timp să-l vizităm mai ales că era destul de târziu şi în plus ar fi fost o distanţă mare de parcurs. Eu după al treilea conac vizitat în aceeaşi zi, mă simteam destul de obosită.

Conacul, construit în 1640 de Vişa Golescu şi Stroe Leordeanu a fost reşedinţa boierească permanentă a boierilor Goleşti (ca şi vila Florica a Brătienilor). Este singura construcţie civilă fortificată din ţară pentru a face faţă invaziilor turco-tătare care l-au şi devastat în în sec XVIII. A fost reconstruit de Radu Golescu care ca precauţie a prevăzut accesul la etaj printr-o scară interioară. Zidurile de apărare înalte de cărămidă înconjoară curtea conacului iar în cele patru turnuri de apărare erau instalate tunuri. Din punct de vedere arhitectural- constructiv conacul este un amalgam al stilurilor de epocă: tradiţia românească cu influenţe occidentale dar şi orientale. A fost construit de meşterul Stoica al cărui nume se găseşte încrustat pe ancadramentele unor ferestre ale conacului.

În parcul din faţa conacului se află o statuie înconjurată de flori cu bustul lui Dinicu Golescu În pridvorul conacului este un tablou cu arborele genealogic al familiei Golescu.

La subsol este un beci mare şi răcoros în care se păstrau butoaie cu vin şi alimente peste iarnă. Peste acest beci a fost ridicat parterul cu ziduri groase ca de cetate.

La etajul din structură de lemn se urcă prin interior pe o scară spiralată care porneşte din holul central. Din holul central de la parter se pot vizita principalele camere ale conacului: biroul de lucru al fraţilor Golescu unde s-au perfectat amănuntele revoluţiei de la 1848, camera Zincăi Golescu în care a fost găzduit domnitorul Carol în seara zilei de 9 mai 1866 în prima noapte petrecută în ţară, camera în care a locuit doctorul Carol Davila cu soţia Ana, camera orientală cu canapele, covoare turceşti şi măsuţă cu narghilea. În salonul de iarnă în care erau primiţi invitaţii sunt expuse două piese de valoare: tronul celor patru regi ai României şi biroul de lucru al regelui Carol I. Sala de bal era la etaj şi nu se vizitează. Tablourile, mobilierul de epocă, sobele de un format deosebit, toate te introduceau în atmosfera unei familii boiereşti care a făcut istorie. Printre personalităţile care au poposit la domeniul de la Goleşti, se numără: Constantin Brâncoveanu, Nicolae Bălcescu şi Carol I.

La începutul secolului trecut conacul Goleşti ajunsese o ruină. În 1939 prin decret regal, regele Carol al II-lea căruia nu i se poate contesta încurajarea culturii, l-a expropriat şi l-a declarat de utilitate public înfiinţând Muzeul Dinicu Golescu. În perioada 1942-1944 a avut loc o primă restaurare a conacului Goleşti. Conacul a fost restaurat complet în 2016 din fonduri europene, arătând astăzi ca o bijuterie.

Muzeul şi-a schimbat denumirea în Muzeul Golescu în 1966 odată cu înfiinţarea unei secţii în aer liber, un muzeu etnografic cu aspectul unui sat autentic cu gospodării rurale, han, scoală, biserică, uliţe, fântâni care reflectă două ocupaţii de bază ale ţăranilor români: pomicultura şi viticultura.

Ce am mai vizitat?

-Foişorul lui Tudor Vladimirescu Poarta de intrare în curtea conacului este din lemn masiv amplasată într-o arcadă a zidului de incintă fortificat. Deasupra porţii este Foişorul lui Tudor Vladimirescu care, datorită înălţimii servea la supravegherea împrejurimilor. Aici s-a refugiat Tudor Vladimirescu între 18-21 mai 1821 când a fost trădat şi prins. A fost ucis câteva zile mai târziu pe 27 mai de eterişti în drum spre Târgovişte.

-Scoala slobodă obştească a fost înfiinţată de Dinicu Golescu care era un mare cărturar. Ideile practicate în această şcoală erau cu totul reformatoare pentru începutul sec XIX. Învăţământul şi manualele erau gratuite, limba de predare era româna, fetele învăţau alături de băieţi, cei săraci chiar şi copiii de ţigani stăteau în bănci alături de copiii bogaţi şi se practica un soi de meditaţii al copiilor mai puţin dotaţi. Scoala a funcţionat numai 4 ani până la moartea lui Dinicu Golescu în 1830. Scoala se află în partea dreaptă a intrării.

-Bolniţa se află în partea stângă a intrării. A fost înfiinţată de Radu Golescu tatăl lui Dinicu Golescu în jurul anului 1800. Este o clădire cu două camere (saloane) cu mai multe paturi în care un doctor care era chemat din Piteşti îngrijea gratuit bolnavii indiferent de statutul lor social.

-Baia turcească de la Goleşti se aflăîn partea de nord-est a conacului. Este singura baie turcească cu abur păstrată destul de bine din sec XVIII. Are pereţi groşi de cărămidă în care sunt practicate găuri căptuşite cu ceramică, rolul lor fiind de a permite circulaţia aburului cât şi în cupolă guri de aerisire.

-Rotonda Goleştilor este un spaţiu circular în parcul conacului în dreapta acestuia. Sunt prezentate busturile principalilor reprezentanţi ai familiei Golescu: banul Radu Golescu (1746-1818) care a înfiinţat o bolniţă şi o primă şcoală în limba română; Iordache Golescu (1768-1848), prieten cu Gh. Lazăr, scriitor, promotor al introducerii limbii române la Scoala de la Sf. Sava; Dinicu Golescu (1777-1830), cărturar, ziarist, scriitor, a redeschis scoala Slobodă Obstească în limba română; fraţii Golesti care au contribuit la revoluţia rpmână din 1848, venirea domnitorului Carol în România şi modernizarea ţării: Ștefan Golescu (1809-1874), Nicolae Golescu (1810-1877), Radu Golescu (1814-1882) Alexandru Golescu (1818-1873) zis Albul; Vărul lor Alexandru – Arăpilă care a înfiinţat prima lojă masonică din ţară; dr. Carol Davila (1828-1884) căsătorit cu Ana nepoata lui Dinicu Golescu, organizator al serviciului sanitar militar, Scoala Veterinară şi Scoala de Medicină şi Farmacie în 1857.

Am terminat vizitarea domeniului conacului Golesti şi anexelor în cca două ore. Înainte de a pleca spre Piteşti unde urma să luăm masa la un restaurant cunoscut de copii, am traversat strada şi am intrat în biserica Sf. Treime ridicată în 1646, monument istoric, cunoscută ca necropolă a Goleştilor.

Înconjurat de ziduri fortificate, conacul Golescu este amplasat într-o grădină superbă şi este înconjurat de livezi şi vii

Vizitând acest conac am parcurs o lecţie de istorie care s-a întins pe trei secole şi graţie restaurării bune am putut intra în atmosfera de epocă.

---

VIZUALIZĂRI: 445 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI