GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Biserica Sf. Treime, necropolă a familiei Golescu
- urmare de aici-
După ce am vizitat conacul Golescu ne-am îndreptat spre maşină cu gândul de a merge până în Piteşti 10 km, unde ne gândeam să mâncăm. Chiar peste drum de intrarea în conac ne-au atras atenţia nişte ziduri fortificate şi un turn clopotnită în spatele căruia era o biserică de piatră de formă lunguiaţă. Apropiindu-ne am citit că e biserica Sf. Treime, monument istoric, construită în 1646 în aceeaşi perioadă cu conacul Goleşti. Nu puteam rata ocazia s-o vedem. Revenită acasă şi citind ce s-a scris despre Complexul Muzeal Goleşti, niciunul din cele 14 reviewuri postate nu ii este dedicat. Probabil că userii au fost absorbiţi atât de conac dar mai ales de Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii care le-a luat ceva timp să-l viziteze. Doar Aurici ar fi vrut s-o vadă dar după ce şi-a terminat vizita la conac, a găsit-o închisă. Noi am avut noroc. Mi-ar fi părut rău să nu vizitez necropola Goleştilor, un monument care s-a dovedit a fi de excepţie.
Istoric
A fost ridicată la ordinul vistiernicului lui Matei Basarab Stroe Leordeanu, soţul Vişei din Goleşti în anul 1646. Constructor a fost meşterul Stoica, acelaş care a ridicat şi conacul. Ca stil architectonic este o îmbinare a arhitecturii prebrâncoveneşti, cu stiluri munteneşti, moldoveneşti, turceşti, armeneşti dar se vede şi rafinamentul Renaşterii europene. Este o bijuterie a Evului Mediu în ţara noastră, fiind o capodoperă a arhitecturii prebrâncoveneşti. În perioada brâncovenească i s-a adaugat un foişor deasupra porţii de intrare. Având hramul Sf. Treime, destinaţia iniţială a fost de paraclis al conacului dar ulterior a devenit necropola familiei Golescu.
În pronaos sunt înmormântaţi:
-Iordache (d. 1848) frate a lui Dinicu Golescu, ctitor alături de Gh. Lazăr a Scolii de la Sf. Sava.
-Dinicu Golescu, (d. 1830) cărturar, iluminist, promotor al învăţământului în limba română, tată al fraţilor Goleşti. Dintre aceştia trei sunt înmormântaţi în pronaosul bisericii din Goleşti.
-Stefan, (d. 1874) lider al revoluţiei din 1848, unionist, ministru în mai multe guverne, prim ministru în 1867.
-Nicolae (d. 1877), activist în revoluţia din 1848, semnatar al Proclamaţiei de la Islaz, cofondator al PNL, prim ministru în 1868
-Radu (d. 1882) paşoptist, a fost militar şi a condus rezistenţa în faţa otomanilor pe Dealul Spirii. A căzut prizonier la turci 5 ani dar după eliberare a luptat pentru unirea ţărilor române alături de N. Bălcescu, D. Brătianu, I. Ghika
Al patrulea din fraţii Goleşti, Alexandru poreclit Albu (d. 1873) este înmormântat în parcul conacului Goleşti
Ansamblul bisericii Sf. Treime alături de zidul de incintă şi turnul clopotniţă fac parte din 2015 din Lista monumentelor istorice.
Descriere
Se intră în curtea bisericii printr-o poartă practicată în zidul gros al clopotniţei. Deasupra porţii a fost construit mai târziu un foişor de observaţie în stil brâncovenesc. În curte sunt câteva morminte ale unor eroi din primul Război Mondial. Tot în curte a fost construit mai recent un chioşc de lemn, decorat în interior cu picturi bisericeşti şi în care există o masă pe care se depun pomeni la parastase.
Exteriorul
De formă dreptunghiulară biserica este construită din piatră şi la exterior este decorată cu două rânduri de panouri (primele mai lungi sunt dreptunghiulare iar cele din rândul al doilea sunt ovale de mai mici dimensiuni.) În aceste panouri de piatră se mai păstrează încă pictura care imită cărămizile de piatră, natural mai puţin descifrabilă din cauza trecerii secolelor peste ele. În câteva panouri sunt practicate ferestre mici, insuficiente însă pentru o iluminare a interiorului. În jurul ferestrelor şi a uşii de intrare sunt ancadramente în piatră făcute tot de meşterul Stoica. Semnătura lui se găseşte pe un contra fort al bisericii. Panourile sunt separate printr-un brâu împletit care înconjoară toată lungimea zidurilor. Atât zidul de incintă cât şi arhitectura bisericii ca o fortăreaţă închisă, cu ferestre mici şi patru contraforturi au fost construite astfel (ca şi conacul Goleşti) încât să reziste invaziilor turco-tătare destul de dese în epocă. La marele cutremur din 1802 turla bisericii de peste naos cât si copotniţa de deasupra pronaosului s-au prăbuşit, nu au fost refăcute iar acoperişul original a fost înlocuit cu unul simplu. În exteriorul bisericii figurează inscripţia care atestă ctitorii şi anul construcţiei "această sfâșntăț și dumnezeiască Biserică care iaște în Hramul Sfintei și începătoare de viață Troiță înalțată, făcutu-se-au cu toată cheltuiala robului lui Dumnezeu Jupân Stroe Marele Vistiar și al Jupânesei lui Vișa. Drept aceia, o, Cela ce ești în trei feațe Dumnezeu, osârdia lor primeaște și de munca cea vecinică izbăvește. În zilele lui Matei Voevod Basarab, mesița iunie 25, văleat 7154 (1646) ˝
Interiorul
Deasupra uşii de intrare este o frescă originală păstrată destul de bine, reprezentând Sfânta Treime. Interiorul bisericii are pronaos, naos şi altar. Biserica nu are pridvor ci se intră direct în pronaos printr-o uşă masivă de stejar, bănuiesc că lipsa acestuia era o prevedere care îngreuna intrarea invadatorilor în lăcaş.
În pronaos, în partea stângă este o mică statuie de dată mai recentă pe care este inscripţionat textul ˝ Spre eterna memorie a familiilor Golescu şi Racovitză˝ aceştia din urmă fiind rude cu Goleştii. În spatele acestei statui sunt plăcile funerare ale mormintelor.
Pronaosul este separat de naos printr-un zid gros şi o uşă masivă, probabil tot din motive de siguranţă, impărţire care nu se regăseşte la alte lăcaşuri contemporane. În interior se mai păstrează destul de puţine picturi originale aşa că pe pereţii înegriţi de trecerea vremii şi fumul lumânărilor sunt expuse numai icoane. Iconostasul este făcut din lemn de tisă, decorat cu motive florale care separă între ele icoanele. Uşile împărăteşti sunt sculptate probabil mai târziu în stil brâncovenesc.
Nu sunt specialist în artă dar înafară poate de o consolidare a construcţiei (deşi biserica este solidă ca o cetate), cred că o restaurare în interior ar pierde farmecul acestei biserici. Vizitând-o faci un arc peste timp şi te întorci cu aproape patru secole în urmă, atunci când vremurile erau nesigure şi bisericile arătau ca adevărate cetăţi rezistente în faţa invadatorilor.
LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI
Amplasată peste drum de Muzeul Golescu (curtea şi conacul), biserica cu destinaţia iniţială de paraclis a devenit necropola familiei Golescu.
despre DISTRACȚIE & RELAXARE
Privind biserica la exterior dar şi intrând în ea, descoperi fără retuşuri şi restaurări, arhitectura şi înveşmântarea unei biserici din prima jumătate a sec. XVII
Trimis de Michi in 28.11.22 16:06:14
- A fost prima sa vizită/vacanță în PITEȘTI
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 44.83936900 N, 24.96371100 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@Michi: Biserica Goleștilor este un monument important prin funcțiunea de necropolă boierească, dar și prin vechime și detaliile arhitecturale păstrate (au avut loc transformări în timpul restaurărilor succesive). De câțiva ani parohia se străduiește să prindă un proiect de restaurare care să aducă monumentul la starea inițială, reușita ar aduce beneficii tuturor. Iconostasul e original, de la mijlocul secolului al XVII-lea.
Am văzut biserica de mai multe ori în timpul vizitei la conac și la muzeul satului în aer liber, dar într-adevăr niciodată nu am pătruns în interior. Prin 2012 am găsit poarta deschisă și am intrat în curte, apoi am urcat în clopotniță, dar am fost repede muștruluit de un îngrijitor de la biserică.
Acum am văzut interiorul în fotografiile atașate. Să auzim de bine!
@tata123 ????: Este prima oară câd am văzut conacul de la Potlogi, vila Florica şi Muzeul Golescu inclusiv biserica. Până în 1990 am circulat mult în ţară, circuite în concedii şi în timpul anului câteodată la două săptămâni după cum aveam număr par sau impar la maşină. Impresia mea că am străbătut în lung şi lat România este falsă comparativ cu ce ai văzut tu şi alţi câţiva. După 90, deşi numărul reviewurilor este aproximativ egal împărţit între ţară şi străinătate nu am putut acoperi lacunele şi acum ar fi o utopie. Îmi pare bine că te-ai uitat la pozele din interior deşi aparatul foto nu e prea performant şi a trebuit să fac o poză cu blitz pentru iconostas. Mie nu mi-ar plăcea să se restaureze interiorul bisericii cu picturi în culori stridente ci aşi lăsa pereţii afumaţi şi înegriţi de trecerea timpului. Practic aşi umbla la structura de rezistenţă dar cum gustul meu e unul personal şi ştiu că nu am să mai vizitez biserica, prefer să rămân cu impresia de vechime autentică. Mulţumesc că ai citit, votat şi discutat.
Bisericile din epoca lui Matei Basarab si Constantin Brancoveanu sunt simple, elegante, zvelte. Aceasta, cu imbinarea de stiluri de care ati pomenit, este tip prebrancovenesc, adica pornita pe tipul bisericilor lui Matei Basarab. Scara ascunsa intre ziduri arata ca a avut la origini turla peste pronaos. Nu am fost acolo, dar sper sa fie restaurata cu dragoste si pricepere. Frumoasa prezentare!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2023 Rotonda Goleştilor — scris în 16.10.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2023 Complexul muzeal Goleşti — Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii (Retour a la nature, Jean- Jaques Rousseau) — scris în 10.10.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2022 Conacul din Muzeul National Goleşti, leagănul unei familii care a făcut istorie acum 150 de ani — scris în 24.11.22 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2022 Muzeul satului din... Golești - 2022 — scris în 27.08.22 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- May.2021 Muzeul Golești - Paradisul de la marginea orașului Pitești — scris în 30.05.21 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Apr.2021 Conacul Goleștilor – o escapadă perfectă pentru o zi — scris în 19.05.21 de Aurici din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Muzeul Golestilor – un obiectiv mare! — scris în 30.09.20 de Dan&Ema din BUCURESTI - RECOMANDĂ