GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Sejur Balcani - o experienta obositoare
Am fost si noi in acest circuit, si pentru ca ileanaxperta l-a descris atat de bine initial nu vroiam sa mai scriu nimic, insa au fost cateva modificari fata de ce a relatat ea, drept pentru care o sa fac un mic review, un fel de update cu completari la al ei.
Cu toate ca noi l-am achizitionat de la firma X (detalii in clar despre agentii doar pe privat), spre marea noastra supriza, dimineata la imbarcare am constatat ca de fapt excursia este organizata de firma Y, si de fapt firma X era doar colaboratoare pentru acest circuit. Asadar prima dezamagire a fost dis-de-dimineata in prima zi a sejurului. Nu de alta, dar noi mai fusesem inainte cu X si stiam ca este OK, in plus mai stiam si ca Y este furnizor de servicii aproape exclusiv pentru sectorul seniori, asadar nu tineam neaparat sa stam cateva zile intr-un autocar in care din 48 persoane, cel putin 40 erau de peste 65 ani. Dar asta e, am mers inainte. A doua dezamagire: cu toate ca contractasem sejurul inca din martie, deci ne asteptam sa avem niste locuri bune in autocar, am fost pusi fix pe penultimul loc, adica inainte acelui rand care este chiar ultimul in autocar. Pe langa noi era imprastiat un grup de vreo 4-5 doamne, trecute de prima tinerete (sa nu zic a doua) care se cunosteau dinainte. Doua in fatza, una in dreapta, alta in spate. Asadar tot statul nostru in autocar a fost sub semnul chicotelilor, discutiilor interminabile, bancurilor din anii 80, cantecelor anii 70, transmiterii de alimente si sticle cu apa de la una la alta, peste noi, si altele din aceasta categorie.
Dar sa revenim la subiect. Programul a fost urmatorul:
Ziua 1: Plecare din Bucuresti la 06:30 de la Gara de Nord. Traseul obisnuit spre iesirea din tara de la Drobeta Tr. Severin, prin Pitesti-Craiova. La 13:00 eram deja in vama la Portile de Fier, iar la 13:40 terminam formalitatile vamale la sarbi si ne incepeam drumul pe pamant fost-iugoslav. Am avut ocazia sa vedem malul romanesc al Dunarii de pe cealalta parte. Orsova, Eselnita, Dubova, intrarea in pitorescul golf Mraconia, si desigur, atractia principala, statuia lui Decebal, despre care ghidul ne-a furnizat o gramada de informatii interesante.
Pentru pranz s-a oprit intre orele 15:00-16:00 in zona cetatii Golubac, la un restasurant mult spus, de fapt era o mica bodega pe malul Dunarii. Ni s-a spus ca au ciorba de peste si peste. Nici un meniu din care sa ne alegem sau macar sa vedem si noi preturile. Oricum, fiind prima zi noi aveam in bagaje ceva de-ale gurii, asa ca nu am luat pranzul la ei, doar ce-am baut doua beri. Si desigur, fiind cu turma, a trebuit sa asteptam o ora pana au mancat cei care si-au comandat peste. Sa nu mai zic ca unii nu s-au putut abtine si au bagat si o tona de usturoi pe langa, iar la revenirea in autocar, dupa 5 minute de la pornire ne-am trezit ca inotam intr-o mare de aburi de usturoi. Cineva din spatele nostru era putin balonat cred, râgâia din 10 in 10 minute, usturoi pur. O placere! Si eu sunt innebunit dupa usturoi, dar totusi, cand suntem in public sau cand stim ca urmeaza sa impartim un spatiu inchis cu alte 47 de persoane, cred ca ar trebui sa ne abtinem pe cat posibil.
La 18:30 deja intram in Belgrad. Autocarul ne-a lasat intr-o zona centrala asa ca am inceput un tur pietonal destul de relaxat si de lung. Am vizitat imensul parc al orasului, o superbitate. Mai pe seara am revenit in zona centrala si pentru ca mai aveam vreo 40 min la dispozitie pana la intalnirea cu ghidul si cu grupul, la autocar, am avut timp si sa mancam ceva cald. Preturi foarte mici, la un fast food din centru (nu a fost timp de mai multe) shaworma+1 suc – 320 dinari. Deci practic pentru doua shaworme si doua sucuri am platit undeva la 5,80 EURO. Foarte bune preturile, comparabile cu cele din Timisoara. Belgradul a fost una dintre cele mai placute surprize, oras curat, oameni relaxati, multa buna dispozitie se simtea in aer, cu siguranta o sa revenim, mai ales ca este atat de aproape. Pe la 22:00 eram deja la Nacional Hotel unde ne-am cazat pentru noaptea respectiva (urmeaza detalii intr-un review despre hotel).
Ziua 2 In jurul orei 07:45 am plecat din Belgrad, spre sud, urmand ca in aceasta zi sa strabatem toata Serbia de la nord la sud, la fel si Muntenegru. La 13:50 eram deja in vama, iar la 14:10 formalitatile erau facute, am luat-o la drum spre canionul raului Tara. Pe la 15:30 eram deja la intrarea in canion, la celebrul pod imens peste rau. Aici am oprit si pentru pranz, la o mica terasa de langa pod. Preturi foarte OK, o portie de fel principal (carne+cartofi+salata) fiind doar 3 euro. Cu beri si sucuri am cheltuit doua persoane vreo 11 euro. Decent. A urmat apoi un drum nu tocmai usor, canionul. Carosabil foarte ingust, pe alocuri nici nu incapeau doua masini care sa treaca una pe langa cealalata. Raul Tara de un albastru-turcoaz greu de imaginat, am mai vazut asa culoare doar la Navagio in Zakynthos. Soferii s-au descurcat de minune si in doua ore si ceva eram deja in capitala Muntenegrului, Podgorica. Aici, dupa spusele ghidului nu prea sunt multe de vizitat. Podgorica a fost un oras ras de pe fata pamantului in timpul celui de-al doilea razboi, deci in prezent este ocupat in principal de blocuri de locuinte, cladiri care chiar merita vazute sau monumente aproape deloc. Asadar pe la 20:00 am fost lasati la un mall din oras vreo ora de unde am cumparat una-alta, iar dupa aia am plecat spre hotelul nostru din Ulcinj. Si iata ca dupa mai mult de 36h de la plecarea din Bucuresti am ajuns la hotel unde gazdele ne-au asteptat pana pe la 21:30 cu masa intinsa pentru a putea lua cina. Am uitat sa specific, la hotel aveam demipensiune, si aici ne-am petrecut urmatoarele 7 nopti. Ziua am mai misunat incoace-ncolo, in excursii organizate sau pe cont propriu. In continuarea sejurului, ziua 3 a fost alocata odihnei, plaja binemeritata dupa atata drum.
In ziua 4 am avut programata o prima excursie: Cetinje-Kotor-Budva (detalii intr-un review viitor).
Ziua 5 a fost din nou alocata odihnei la plaja si piscina, iar in ziua 6 am avut multasteptata excursie la Dubrovnic despre care de asemenea o sa scriu un review separat. Zilele 7 si 8 la fel le-am petrecut in statiune, iar din ziua 9 a inceput din nou ritmul de comando – drumul de intoarcere. In aceasta zi urma sa parcurgem traseul Ulcinj-Tirana-Durres-Skopje, aprox 500 km, un traseu care chiar daca nu pare lung, in conditiile date de drum cu serpentine si autostrada aproape deloc (au fost langa Tirata doar cativa km) se parcurge destul de greu. Din Ulcinj pana la vama cu Albania este destul de putin, asa ca pe la 08:30 eram deja in vama. Aici am stat cam 45 minute dupa care ne-au dat drumu, astfel ca pe la 12:00 eram deja in Tirana. La intrare in oras e jale. Exact ca in ghetourile saracacioase de prin Africa sau America de Sud, ce le vedem prin filme. Lume multa, saraca, trotuarele sunt transformate in talciocuri, boarfe multe de vanzare, majoritatea caselor sunt demolate, toata lumea construieste intr-un ritm nebun. Nu am stat prea mult in Tirana, doar vreo jumate de ora, timp in care am mers pana in piata centrala unde am vizitat o moschee si am vazut statuia lui Skandenberg. Sotia a vazut ca foarte multa lume poarta niste mici umbrelute pentru caldura asa ca am lasat grupul si am plecat in cautarea acestor umbrele. Am gasit pana la urma un mic bazar cu tot felu de magazinase si tarabe, am gasit si umbrelele care costau 400 LEK (echivalentul a vreo 3 euro). Am schimbat la o casa de schimb valutar 10 EURO. Apropo, la ei sunt si bisnitari pe strada care vand aur si schimba valuta, cam ca la noi in anii 90, dar nu am apelat la ei pt ca am gasit acea casa de schimb. Asa ca am rezolvat problema cu umbrela si in cateva minute eram la autocar la ora stabilita.
Urmatoarea noastra destinatie a fost Durres. Cu toate ca in programul excursiei se spunea ca aici o sa avem timp sa vizitam amfiteatrul roman si apoi vreo doua ore de plaja... da’ de unde, la fata locului nu a mai fost valabil. Acelasi ritm de comando, pentru ca se pare ca eram in criza de timp. Cei care au vrut au mers si si-au cumparat renumitul coniac Skandenberg, restul la o terasa pentru toaleta. Si a mai fost timp de o bere, asa mai pe fuga. O bere destul de buna, autohtona (Korca), 1,50 EURO/330 ml. Probabil pret special pentru turisti. Si atata tot, dusi am fost. Pe la 17:00 deja ieseam din Albania iar la 17:30 terminam formalitatile in vama Macedoniana. Odata intrati in Mecedonia parca lucrurile au revenit oarecum la normal. Curtile caselor mai aranjate, spatiile publice mai ingrijite, etc. In Albania insa era totul pe dos, cam ca in zonele defavorizate din Romania. La 21:00 eram deja in Skopje, la Hotel Ambasador unde ne-am cazat in noaptea respectiva si despre care la un moment dat o sa scriu separat, cum se cuvine. Dupa cazare am gasit o terasa destul de aproape de hotel, unde am luat o masa calda foarte buna si unde am ramas uimiti de cat de mici sunt preturile. O masa pentru doua persoane: o pizza, o portie de paste (ceva reteta interesanta, i-a placut sotiei), un suc, o bere si o sticla de vin – total echivalentul a 18 euro. Nu aveam dinari macedoneeni la noi asa ca am achitat cu cardul, n-a fost nicio problema. S-ar fi putut achita si cu euro, insa am fi primit restul in dinari de-ai lor si nu am fi avut ce face cu ei. Cina a incheiat o zi nebuna, si mai ramanea inca una din circuit-sejurul nostru. Asadar iata-ne ajunsi in ultima zi:
Ziua 10: Imediat dupa micul dejun am inceput un tur pietonal prin Skopje. Nu stiu daca sunteti in tema cu acest oras, insa Macedonia, avand o istorie foarte scurta, nu prea are ce sa arate turistilor. Si s-au gandit la o solutie: hai sa umplem orasul de statui si monumente. Asa ca au facut un proiect ce se va termina in 2014 si care se investeste a enorma suma de 500 milioane EURO, pentru constructia de statui si monumente istorice. Astfel ca sa nu va mirati daca la tot pasul o sa vedeti statui de toate marimile, culorile, pe toate temele, atat clasice cat si neoavangardiste. Si desigur, cea mai impunatoare, in piata centrala statuia ecvestra a lui Alexandru Macedon, de dimensiuni enorme (cat un bloc cu opt etaje). Controversat peisaj, cladiri noi, futuriste care alterneaza cu cladiri vechi, si tot tabloul presarat cu aceste statui omniprezente. Din pacate nu e totul terminat, inca se construieste, deci senzatia pe care noi, romanii, deja o stim foarte bine, acea de santier, am reintalnit-o si acolo. Cred ca ar fi foarte interesat de vazut orasul peste vreo trei ani, cand acest proiect ar trebui sa fie finalizat. Ce ne-a deranjat foarte tare era ca in program scria clar ca se viziteaza Casa Memoriala a Maicii Tereza, la care vroiam sa participam si noi. Dar cum era duminica dimineata, inca nu era deschis, asa ca am vazut-o doar pe dinafara. Asta sa stim ca data viitoare sa ne abtinem de la a mai calatori cu autocarul, unde altcineva iti face programul. Pe la 10:00 eram deja inapoi la hotel unde ne astepta autocarul si de unde am plecat spre Bulgaria, ultima tara de vizitat in periplul nostru.
Pe la 13:00, ora locala, eram deja intrati in Bulgaria. Dar cu toate ca formalitatile de la vama Macedonia-Bulgaria au durat foarte putin, 15 min, imediat dupa vama autocarul a oprit pentru vesnica pauza de toaleta. Si cum romanul nu intelege ce inseamna o urgenta de toaleta, el coboara si daca nu are de mers acolo, ci doar sa fumeze. Si dupa ce termina o tigara isi aminteste ca de fapt vrea sa mearga si la toaleta si apoi, daca vede ca autocarul inca nu e plecat, mai aprinde o tigara. Si asa se face ca degeaba ghidul spunea ca pauza e de 15 minute, aceasta dura 45. Cam asa a fost de fiecare data. Deci circuitul nostru a fost de fapt cam 50/50 – vizitat obiective turistice respectiv benzinarii cu toaleta. Dar asta e, sa ne fie invatatura de minte sa mai mergem cu autocarul. La 15:00 intram in Sofia. Desigur nu aveam cum sa incepem vizita decat cu o alta oprire la un Lukoil de la intrare in oras. Apoi am fost in centru unde am vazut Catedrala Alexander Nevski si Biserica Sf. Sofia, care de fapt sunt la distante de doar 2-300m. Nu mai era nimeni atent, toti se uitau la ceas, vroiau doar sa ajunga cat mai repede acasa. Si noi la fel, ne era gandul doar la catzel care saracul innebunea acasa de dorul nostru. Asa ca la ora 16:00 am incalecat din nou in autocar cu destinatia Bucuresti. Am facut o oprire de vreo ora la renumitul popas „La Steaguri” unde pentru o mana de cartofi prajiti si o ceafa la gratar, bulgarii ne-au facut sa ne bagam mana in buzunar pana la coate (7 EUR/pers), sa nu mai zic de bautura, o bere – 2 eur, o apa minerala – 2 eur. Preturi mai mari ca in statiune in Muntenegru. Dar ce sa mai, ne consolam cu ideea ca in cateva ore o sa fim acasa si-o sa scapam de statul in autocar si mai ales de bancurile si muzica optzecista de acolo si de fetzele companionilor de drum ale caror voci deja ne zgariau pe timpane. Stiti cum e...romanul daca e in grup mai mare de doua persoane trebuie sa-si dea in petec si nu ia in considerare faptul ca intr-un spatiu inchis cu 50 de persoane trebuie respectate niste reguli, altfel autocarul se poate transforma intr-un ospiciu. Chiar vorbeam cu sotia, ca o zi in plus daca ar mai fi fost de mers in conditiile alea eu as fi spus pas si-as fi inchiriat masina pentru revenirea acasa.
Ca sfat de final: ganditi-va foarte bine inainte de a achizitiona un astfel de circuit. Nu este acelasi lucru ca si cum ati merge intr-un sejur cu autocarul. Pentru sejur ai de stat 18-20 de ore in autocar dupa care, pana la intoarcere ai scapat. Insa in circuit, daca ai noroc de niste persoane mai putin civilizate si care troncanesc non stop, trebuie sa ai in vedere ca a doua zi o sa-i vezi din nou, a treia zi la fel, si tot asa pana la intoarcere. Ceea ce nu va dorim si Dvs!
Trimis de cristi_an3000 in 13.07.12 14:42:20
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în CIRCUITE MULTI-ȚARĂ.
8 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (cristi_an3000); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
8 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Am obosit numai citind! Acest gen de excursie nu poate fi reusita in compania a 48 de oameni! Indiferent ca sunt tineri sau oameni in varsta. Suntem diferiti si fiecare vrea altceva.
Pozele sunt minunate!
Un frumos sfarsit de saptamana!
Sincer nu stiu cum de te-ai gandit sa mergi cu autocarul intr-un astfel de circuit.
Care au fost motivele sa nu mergi cu masina?
Pai motivele au fost mai multe, in primul rand organizarea pe cont propriu a unui astfel de circuit ar fi implicat odata timp foarte mult pt cautari de hoteluri cu parcare, cautari de detalii despre fiecare oras/zona ce urmeaza a fi vizitat. Si la partea economica ne-am gandit, daca adunam costuri carburant, taxe drumuri, cazari si mese pe cont propriu, am fi iesit mult mai scump. Am zis ca e mai bine daca mergem cu o agentie si ni se dau toate mura-n gura. In plus, nu mai fusesem prin zona asta deloc si nu stiam la ce sa ma astept de la partea de securitate. Dar ce sa mai, data viitoare o sa fie cu siguranta cu masina. Sau cu avionul daca o sa vrem strict odihna. Never again autocar!
Cam un astfel de circuit am facut și eu cu aproximație si a cuprins la fel Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia și înapoi Serbia si acasa la Timișoara dar a fost pe cont propriu nu cu mașina a fost cu tren si doar in Albania a fost cu autocar fiincă acolo nu era tren cu toate ca aveam un bilet la tren valabil in Balkani.
Una e cu grup și alta pe cont propriu, vezi ce vrei și cînd vrei.
Am fost cu grup cu autocar doar Timisoara - Belgrad și nu mai vreau, prefer sa nu merg de loc, mai bine stau acasa.
@cristi_an3000:
In foto P09 sigur este un viaduct si nu o sosea suspendata, un pod peste o vale?
Impotriva alimentelor cu mirosuri puternice si persistente (peste, usuroi si mai stiu eu ce...) se recomanda mestecarea catorva frunze de patrunjel (se iau tot de la restaurantul unde s-a servit masa) sau mestecarea fara apa, doar cu propria saliva a unei lingurite de cafea cruda. Ambele remedii spala orice miros.
@diaura, uita-te pe dexonline.ro la cuvantul "viaduct" si-o sa ai o surpriza (inseamna exact ce ai spus tu)
Tocmai ne-am intors si noi dintr-un circuit, dar in tara. Am renuntat sa scriu un review pentru ca nu stiam cum sa-l descriu.
Am zambit citind aici, am trait intamplari asemanatoare, am trait sentimente contadictorii, de la agonie la extaz.
Valea Buzaului si Nordul Moldovei s-a numit, nota 10 doar la cadrul natural, la tot ce-am vazut. Dar atmosfera... in prima zi a fost dezastru. Majoritatea fiind in varsta le era frig de la aerul conditionat, asa ca l-a oprit si ne-am copt, afara fiind acele temperaturi extreme care tocmai s-au dus.
Am luat masa de pranz la ora 17 pentru ca ghidul nu stia pe traseu unde sa ne duca sa mancam, mesele de seara... voiai, nu voiai, trebuia sa mananci la masa cu persoane pe care nu le-ai vazut in viata ta. Nu trebuia sa ramana nici un loc liber la masa, ne aseza ghidul ca pe copii in tabara. Trebuia sa ramanem grupati in restaurant si de aceea, nu se punea problema sa mananci doua persoane la masa.
Ca ne-a alergat de ne-au iesit ochii, cu claxoane la autocar si strigaturi, asta deja ne obisnuisem. Sotul s-a dus in fata sa filmeze putin, dar nu s-a putut. Avem filmare cu comentarii de tot felul, rasete si asa mai departe. Erau doamne care mergeau in toate circuitele si se cunosteau.
Am luat si noi biletele pe 2 aprilie si-am stat pe randul 9, doamnele din fata se auzeau razand din spatele autocarului, altele se trezeu vorbind, altul a stat toata saptamana cu acelasi tricou, sau poate ca avea mai multe la fel.
Erau afara 40 de grade, iar inauntru persoane carora le era frig. Ghidul era un domn respectabil de vreo 66 de ani, care se straduia sa ne duca la hotel la ora 20, si chiar reusea, dar am vazut totul pe fuga.
Am trait fericirea de-a vedea multe lucruri pe care nu le-as fi vazut altfel. Toate intrarile le-am platit la jumatate fiind grup, dar nu pot sa spun ca mi-a placut atmosfera, ghidul care era cand nervos si stresat, cand spunea bancuri.
Aveam in plan sa luam anul viitor un alt circuit, dar nu cred ca vom mai merge in acest fel. Poate vom lua de la alta agentie un circuit de doua zile sau de o zi pe Transalpina, dar sa mai traiesc o saptamana in acelasi autocar cu oameni care rad in gura mare, care striga cum le vine si cand le vine, sa ma aseze la masa ca pe copil.
La un moment dat, intr-o dimineata, ghidul statea in restaurant in picioare cu mainile la spate si striga la cine intra, ''va asezati la mese ca aseara! ''. Asa mi-am mancat micul dejun.
Sa stai o saptamana in autocar cu straini, la masa la fel, e prea mult. Iar ghidul, are o varsta, cam uita ce spune. Intr-o seara a venit la noi la masa de doua ori sa ne spuna acelasi lucru.
Minunate locuri am vazut, cu bani relativ putini, tinand cont ca am vazut 13-14 manastiri, cateva case memoriale, doua baraje, si multe altele, dar nu cred ca voi mai repeta experienta.
Felicitari pentru rabdarea de-a descrie circuitul.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- May.2024 Traversare prin munti Serbia - Bosnia Hertegovina - Croatia — scris în 27.05.24 de Opelantara din FOCşANI - RECOMANDĂ
- Jun.2023 Circuit Bosnia Albania — 7 zile cu autocarul — scris în 07.11.23 de Yolanda din PITESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2018 Călătoria spre cele trei mări (II) — scris în 09.08.18 de ungureanica din REșIțA - RECOMANDĂ
- Jul.2018 Călătoria spre cele trei mări (I) — scris în 09.08.18 de ungureanica din REșIțA - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Amintiri dintr-o vacanță – puțină istorie românească, la munte în Bulgaria, două mări și o capitală — scris în 15.08.18 de sunflower din ALBA IULIA - RECOMANDĂ
- Aug.2017 If It's Tuesday, This Must Be Belgium! (in traducere Daca e Duminica, este Albania!) — scris în 27.09.17 de titus29 din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2017 De ce o vacanță în Macedonia și Albania... — scris în 27.09.17 de marnicpop din BUCURESTI - RECOMANDĂ