GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Cetatea Histria, primul leagan al civilizatiei dobrogene
Demult, inca din copilarie, cand am vazut la Teleenciclopedia un documentar despre Histria, mi-am dorit sa vizitez si eu ruinele cetatii. Intotdeauna m-au atras locurile vechi, unde odinioara se ridicau cetati, castele, deci locuri in care traisera cu mult, mult timp uitat in negura vremurilor inaintasii mei, fie de aici, de pe pamanturile natale, fie de departe…
Dar dorinta si marea curiozitate fata de aceasta cetate mi s-a accentuat mai mult cand am vazut acea secventa de exceptie din comedia romaneasca “Nea Marin miliardar”, cu acea urmarire “ca-n filme” printre ruinele cetatii de la Histria. Mi-au ramas bine de tot intiparite in memorie cateva locuri de acolo si mi-amintesc faptul ca atunci mi-am zis ca trebuie musai sa le vad “live”.
Si iata ca in aceasta vara, in luna lui Ciresar, cu ocazia unei aplicatii cu studentii prin insorita si infierbintata Dobrogea, la intoarcerea acasa, in Bucuresti, am dat o raita la ruinele cetatii Histria.
Intorcandu-ne din Costinesti, va scriu sincer ca nu prea stiu care/cum/ce ruta a ales soferul autocarului. Stiu doar ca am iesit pe E87, pana la un punct, dupa care am luat-o pe un drum auxiliar, printr-o “mare” de stuf si floarea-soarelui, cale destul de anevoioasa, pe o caldura de foc, de nici AC-ul din autocar nu mai facea fata… Si intr-un final am oprit intr-o parcare, in fata intrarii intr-un complex. Acesta cuprinde intrarea propriu-zisa la ruinele cetatii Histria si alaturi este o cladire moderna, ce reprezinta muzeul, cu multe exponate foarte interesante si multe dintre ele chiar foarte frumoase.
Am patruns in cetate, pe o poteca pietruita. La inceput va marturisesc ca am avut ceva emotii…Era de fapt un complex de stari de fericire, amestecata cu o curiozitate copilareasca, dar si cu o mare bucurie pe plan personal, cum nu mai simtisem de mult timp…
Caldura sacaitoare nu m-a mai deranjat cand am pornit fericita alaturi de studenti in cautarea miracolului pierdut al acestor locuri.
La intrarea in cetate este o placuta ce indica faptul ca cetatea Histria a fost infiintata undeva pe la jumatatea sec. VII a. Chr. si a fost parasita, culmea, tot in sec VII dar p. Chr. Cetatea s-a intins mult, la nord de actuala peninsula Istria, de-a lungul lacului Sinoe. Denumirea de Histria, de fapt Istria vine de la grecescul Istros, numele Dunarii in greaca.
Vestitul oras Histria a fost intemeiat de navigatorii si negustorii greci veniti din Millet, care, in drumurile lor, au intalnit aici acest pamant roditor si frumos, incadrat intr-un peisaj de poveste, ce a fost odata un golf la mare. Dorind sa se stabileasca aici pentru a face comert, au gasit totodata si ospitalitatea geto-daca. Histria este socotita prima colonie greaca de pe tarmul de vest al Marii Negre si cel mai vechi oras atestat de pe teritoriul tarii noastre.
De-a lungul vremurilor, Histria a cunoscut mari perioade de dezvoltare, atat in perioada greaca dar si cea romana, alternand cu perioade de declin, in urma atacurilor diverselor popoare migratoare. Nu vreau sa scriu aici istoria amanuntita a locului, o veti gasi pe net. Mai important este faptul ca, odata cu moartea lui Burebista, cetatea a trecut sub stapanirea romana, cand a cunoscut o inflorire maxima si s-au facut tot felul de modificari si extinderi ale zidurilor de aparare ca si in interiorul sau. Dar treptat, treptat, alte atacuri violente din afara, au dus la distrugerea totala a orasului, obligand locuitorii sai din epoca romana tarzie sa se restranga foarte mult, cetatea devenind ca suprafata cam cat se intind in prezent ruinele sale pe care si eu in acea zi le “cuceream” cu pasii dar mai ales cu gandul si cu inima. Apoi cetatea a fost parasita complet si data uitarii...
Astfel, am pasit la inceput timida dar mai apoi tare mandra, pentru ca stiam ca aici traisera o parte din stramosii mei; aici venisera oameni destoinici care contribuisera la prosperitatea si dezvoltarea acestor locuri; aici se luptasera atatea si atatea hoarde de cotropitori si murisera atatia oameni, in incercarea de a-si apara cetatea. Atunci eu calcam pe acele locuri si vedeam acele resturi ale unor mari civilizatii ale lumii, greaca si romana amestecata cu neamul geto-dac; treceam prin poarta principala a cetatii, acum doar niste pietre imbratisate si parca ocrotite de multa verdeata, cu postamentul la nivelul pamantului sau doar cu cateva pietre puse unele peste altele. M-am plimbat de-a lungul zidurilor ce inconjurau odinioara marele oras. Acolo pasii m-au urmat pe unul din drumurile principale ce strabateau orasul si acum era pavat doar cu cateva resturi de piatra. Iar pe o parte si pe alta stateau ordonate, la cheremul naturii si al timpului, diferite alte resturi de coloane, fie cilindrice cu diferite modele sau simple, dar si patratoase, dovezi inca vii ce atesta autenticitatea locului. Totusi, acest muzeu in aer liber este ingrijit, pentru ca pe aceasta “artera” principala a cetatii, aceste obiecte sunt aranjate in mod ordonat, pentru a fi vazute de turistii ce poposesc in cetate…Iar seara acestea sunt luminate de cateva spoturi. Trebuie sa fie o feerie noaptea in cetate. Chiar, cum o fi? !... In linistea noptii, sunt convinsa ca pietrele acelea isi incep in murmure abia auzite, depanarea vietii lor atat de zbuciumate, dar si pline de atatea evenimente importante. Cum o fi sa fi o piatra dintr-o cetate atat de straveche? !...
In plimbarea mea prin orasul antic, am redescoperit pe langa pietrele zidurilor de aparare cu resturile unor turnuri si bastioane, si locurile unde in acele timpuri aproape imemoriabile se intindeau templele grecesti din zona sacra, ale Afroditei si Zeus, acum doar ruine cu placute alaturi care imi prezentau ce semnifica fiecare. Am intalnit si resturile unor cartiere de locuinta, terme, ruine ale unor bazilici mai ales din epoca romana. Iar in centrul cetatii am dat de ruinele bine conservate ale uneia dintre cele mai mari bazilici crestine din aceasta regiune, datand din sec. VI d. Chr.
La un moment dat, privirea mea a intalnit o intindere nesfarsita de apa, intr-un orizont parca pierdut, undeva spre rasarit…o dunga verzuie de ape se dezlipea dintre pietrele maro si negre, printre buruienile ce invadasera in timp ruinele cetatii si se unea undeva mai sus, cu infinitul albastru al cerului. Ce superb peisaj! Am ramas cateva secunde nemiscata, privind acea fermecatoare zare amestecata cu o istorie trecuta, o natura mereu perfecta, intr-un timp prezent in care existam si eu acolo, atunci, in mijlocul acelui miracol pamantesc…
Ruinele cetatii Histria au fost “reinviate” si reaprinse in constiinta noastra datorita unor sapaturi arheologice incepute prin anii 1914, prin bunavointa lui Vasile Parvan, un mare istoric si arheolog roman. Totodata, atat acele sapaturi cat si cele ulterioare, au scos la lumina un adevarat si bogat material arheologic. Cea mai mare parte sunt fragmente arheologice remarcabile cu tot felul de sculpturi, fragmente de coloane, cu reliefuri, inscriptii, obiecte de ceramica, atat greceasca dar si romana, obiecte din sticla si multe altele. Toate acestea sunt pastrate cu sfintenie in muzeul de la Histria, pe care l-am vizitat si eu. Mi-a facut o deosebita placere sa vad acolo, de exemplu, tot felul de modele de amfore, de o valoare inestimabila, nu numai prin vechimea lor, dar cred eu, si prin unicitatea si frumusetea lor. Va spun sincer, ca priveam tacuta toate acele obiecte prin geamul protector si nu-mi venea sa cred cat de vechi pot fi iar eu stateam uimita in acele momente, gandindu-ma cum timpul poate apropia civilizatiile. Iar acestea lasa in urma lor atatea si atatea daruri celor ce vor sa vina. Ma gandesc, noi oare ce vom lasa in urma? !...
Cetatea Histria este inscrisa din 13 februarie 2007 pe lista Patrimoniului European. Oare cati europeni stiu asta? !... Oare cati dintre noi, romanii stim ce comori de nepretuit se gasesc la Histria si nu numai aici? !... Poate ca auzind sau citind chiar si pe acest site, vor afla…Eu sper in continuare…
Si v-am povestit si eu cate ceva despre cetatea Histria, doar pentru ca, precum multi altii, si eu AmFostAcolo!!! Va multumesc pentru ca m-ati citit,
Cu mult drag pentru voi, in speranta ca v-am fost de folos,
Ileana
Trimis de ileanaxperta* in 07.12.10 20:44:24
13 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (ileanaxperta*); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 44.54747100 N, 28.77289200 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
13 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Frumoasa povestire, pacat ca nu sunt poze. Nu am vizitat Histria pana acum, dar citind review-ul tare as mai merge...
Si am si aflat o multime de lucruri interesante pe care nu le stiam. Felicitari!
@luciaoradea, multumesc mult pt apreciere, dar pozele le voi incarca chiar acum. Deci, putintica rabdare si vei fi si tu acolo... chiar si virtual... deocamdata. Numai bine!
"Va spun sincer, ca priveam tacuta toate acele obiecte prin geamul protector si nu-mi venea sa cred cat de vechi pot fi iar eu stateam uimita in acele momente, gandindu-ma cum timpul poate apropia civilizatiile. Iar acestea lasa in urma lor atatea si atatea daruri celor ce vor sa vina. Ma gandesc, noi oare ce vom lasa in urma? !... "
Daca nu lasam in urma altceva, macar niste review-uri bine scrise tot raman... )
In urma cu cativa ani am vizitat si eu Cetatea Histria si mirarea mi-a fost extrem de mare, cand numarul masinilor romanesti din parcare erau cam un sfert din totalul celor existente acolo.
Deci mai mult ii intereseaza pe straini, decat pe noi...
Review foarte util!
Locuri frumoase, incarcate de istorie, pacat ca foarte putini ajungem sa le descoperim! Am facut aceasta excursie in primul week-end canicular al verii 2010, pe drumul de... costisa curgeau apele pe noi ca-n luna lui cuptor, mai tii minte? La radio spuneau sa ne adapostim la umbra, cele mai mari temperaturi se inregistrau in Dobrogea, iar noi invatam istorie de ne... topeam... O terasa amarata, care a facut vanzare cu noi pe toata luna cred, slab pregatita sa faca fata amaratilor de noi, care o vedeam ca o oaza in desert?
Am fi avut nevoie si de un ghid, am fi descifrat mai bine tainele ruinelor...
Ce bine ca te-ai gandit sa scrii despre acest loc, putini sunt cei care ajung aici, in drum sau la intoarcere din vacanta... !
Un alt loc plin de istorie pe care la-m omis, desi am fost de multe ori foarte aproape.
Felicitari si puncte de la mine!
E foarte foarte complex review-ul tau! Imi place felul in care ai descis. E stufos insa nu plictisitor! Un vot de la mine felicitari!
Am vizitat cetatea prin 87 cand ne intorceam de la mare de la banchetul de sfarsit al liceului, diriga a tinut sa ne mai si cultive. Si nu regret, tin minte si acum muzeul si intrarea cu doua sleauri in piatra de la carele romane ce intrau in cetate. Foarte frumos!
De mult n-am mai citit ceva atat de frumos, m-ai intors cu 14 secole in istorie...
Al 13 lea vot
Sper ca-i cu noroc, draga Ileana!
O lectie intr-adevar incarcata de multa istorie, cu amanunte bine exemplificate, un adevarat referat pentru orele de istorie ale scolarilor.
Citindu-ti aceste impresii, deloc plictisitoare si foarte folositoare, mi-am reamintit de anul trecut, cand am fost intr-un circuit in tara Hategului si am vizitat ruinele cetatii Ulpia Traiana Sarmizegetusa, ce se afla chiar in comuna cu acelasi nume Sarmisegetusa.
La fel am ramas si eu ,,fermecata'' de ce am vazut acolo, dar spre marea mea dezamagire, ulterior, documentandu-ma aici am aflat despre cea care impresioneaza cu adevarat este Sarmisegetusa Regia, un complex de sanctuare, situat in Muntii Orastiei, la altitudinea de 1200 m.
Oricum, avem o tara incarcata de istorie, cu care ar trebui sa ne mandrim si ale carei vestigii ar trebui valorificate... nu lasate uitarii...
Imi amintesc cand am fost la Kusadasi, turcii stiau sa-si puna in valoare toate ruinele si sa scoata bani din orice ,,piatra seaca'', exploatand la maxim ,,potentialul'' turistilor...
Oare noi de ce n-am putea face la fel?
O descriere deosebita a unei cetati deosebite, scrisa cu multa sensibilitate, felicitari! Citesc intotdeauna cu placere mai mare un review scris prin prisma trairilor personale, cum este si al tau. Pozele intregesc povestea.. amforele sunt speciale, intr-adevar..
@all, va multumesc mult pt. aprecierile voastre si ma bucur ca mai exista oameni sensibili, care iubesc si apreciaza Istoria cu ale sale "resturi" de cult si de civilizatie; din aceste locuri, asa, ramase poate in uitare pt. unii, dar respectate si pretuite de voi, ne tragem "radacinile" infipte bine de tot in aceste pamanturi strabune.
Intr-adevar, mare pacat ca nu stim sau nu vrem sa facem adevarat turism, caci avem atatea si atatea locuri, chiar ca si acesta de la Histria, care merita promovate, care pot aduce bani buni in tara, dar... Cred ca la noi este multa delasare, nepasare si se gandeste doar la interesul personal si imediat, nu pe termen lung si in folosul tuturor. Ei, problema aceasta este o intreaga "filozofeala" ce nu-si are locul si rostul aici...
Inca o data, va multumesc si va doresc numai bine tuturor!!!
Mutat în rubrica "Cetatea Histria, #EXCURSII şi CĂLĂTORII" (nou-creată pe sait)
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2024 Muzeul Histria – O fereastră spre lumea antică — scris în 05.09.24 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Aug.2024 Reflecții în timp: lecțiile uitate ale Cetății Histria” — scris în 29.08.24 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Jul.2021 Istria-Histria — scris în 18.07.21 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Aug.2016 Complexul Muzeal Histria – muzeul Ok, cetatea neîntreținută — scris în 27.09.16 de costy69* din TARGU-JIU - RECOMANDĂ
- Aug.2015 Cetatea Histria — scris în 27.08.15 de meronem din BRAILA - RECOMANDĂ
- Jul.2015 Prima oară a fost Histria — scris în 03.08.15 de irinad din TâRGOVIșTE - RECOMANDĂ
- Sep.2012 Histria. Primul Oras. Prima Democratie... — scris în 25.08.13 de costin1968 din BUCURESTI - RECOMANDĂ