La Feldioara s-a furat… o cetate!

TIPĂREȘTE

Mai tineti minte comedia “S-a furat o nava"?… Mai tineti minte cum, pe vremea comunistilor dispareau strunguri intregi pe poarta fabricii, desfacute bucata cu bucata si reasamblate apoi intr-u garaj sau o pivnita, pe undeva “prin mediul rural?”. Mai tineti minte malitioasa gluma recenta de la televiziunea franceza cum ca suntem “un popor de paduchiosi, cersetori si hoti”… si ca “daca arbitrul de fotbal arunca o meneda in aer la inceputul partidei Romania-Franta, s-ar putea ca moneda sa dispara, caci pe teren sunt… romani.”

Sa furi o moneda, un strung, ba chiar o nava, hai, mai treaca-mearga, dar sa furi o intreaga cetate…

Mai tineti minte cum bolovani de o tona din Colosseum-ul bimilenar, au fost furati noaptea de cetatenii Romei si au fost regasiti apoi la fundatiile unor case sau chiar vile de la periferia cetatii eterne? Sa aiba ginta latina, atat de laudata de intreaga lume prin vivacitate, inventivitate, exuberanta si optimism, si unele lacune morale? Sau verbul “a fura” nu e un apanaj doar al unei singure natii sau a situatiei materiale? Cu alte cuvinte, fura si bogatii si saracii.

Dar, hai sa pornim la drum si sa vedem ce s-a intamplat…

Cetatea din Feldioara, sau mai bine zis ce-a mai ramas din ea, se afla pe o frumoasa colina verde situata la 100 de metri in spatele Bisericii evanghelice fortificatea a localitatii. Colina e blanda la urcat, doar ultima sa portiune e mai abrupta. Ajung in cetate, dupa ce iau in brate un buchet de tufe de maracini cu multi tepi. Langa cetate, se afla albia raulu Homorod, care acum insa, in acest an, in care daca nu ploua in decurs de trei zile, vapoarele de pe Dunare vor pluti in namolul de pe fundul ei, nici raul Homorod n-o duce mai bine. A secat.

Cum intri in centrul Feldioarei, dai de Biserica fortificata, unde se afla pe vremuri demult apuse, sediul principal al Ordinului cavalerilor teutoni din Tara Barsei. Biserica fortificata e inchisa, precum stau inchise si multe alte biserici de prin Transilvania. Am inceput sa ma obisnuiesc cu astfel de imagini. ”A fost deschisa doar saptamana trecuta cand s-au aniversat 800 de ani de la sosirea pe-aceste meleaguri a cavalerilor teutoni. Ei au construit si cetatea”, imi spune o turista din Germania. “Sa fi vazut domnule, cata lume era pe-aici.”

Dar, cine sa afle de acest eveniment? Nici macar cetatea nu figureaza pe nici o harta, nu e trecuta in nici un dictionar istoric romanesc… Stiu de ea doar satenii si ”curiosii din fire”, asa ca mine.

Intreb prin sat de cetate. "E-acolo, in spate, nu e departe, dar e numai ruine. Nu merita sa mergeti, nu vedeti nimic. Un singur turn a mai ramas. Totul s-a furat de-acolo! Piatra cu piatra", mi se raspunde.

Putina istorie

Localitatea Feldioara este atestata documentar din anul 1240, sub numele de Castrum Sancte Maria, denumirea e preluata de la cavalerii teutoni. Acestia, sositi in Transilvania la indemnul regelui Ungariei, Andrei al II-lea, detineau tehnici de constructie revolutionare pentru acea data, secrete ale mestesugului ridicarii unei cetati, invatate in Asia Mica si in Tara Sfanta, si imbunatatite pe parcurs, cu ocazia construirii altor cetati, precum cele de la Ascalon, Tyr sau Krak des Chevaliers. Stim, de la orele de istorie, ca acesti temuti cavaleri teutoni, care au avut si parti bune si parti mai putin bune, au pornit sa crestineze intreaga Europa, trecand-o prin foc si sabie. Romanele laureatului la premiul Nobel pentru literatura, scriitorul polonez Henryk Sienkiewicz, autorul romanelor istorice „Prin foc si sabie”, ”Cavalerii teutoni”si ”Qvo vadis”, ne stau azi marturie.

Cetatea azi

Ce-am intalnit pe colina Feldioarei? Un morman de ruine imprastiate pe-un varf de deal. Din fosta “cetate a lui Petru Rares” sau a “cavalerilor teutoni”, spuneti-i cum doriti, ca oricum, nu mai conteza, intr-o incinta ovala de 50 de metri lungime si 30 m latime, s-au mai pastrat cateva ziduri. Ziduri triste as zice eu, stiti ca si piatra are tristetea ei? Aceste ziduri, doar printr-o minune au mai ramas in pozitie verticala. Doar turnul din nord, pe unde era si intrarea, mai aduce aminte de gloria acestei cetati unde Petru Rares l-a- infrant pe Ferdinand de Habsburg, in anul 1529, odata cu una din cele trei incursiuni ale sale in Transilvania... A fost un moment de cotitura, care a consfintit hegemonia domnitorilor Moldovei asupra unor cetati din Ardeal. Acest ultim turn singuratic, pe care-l zaresti inca din departare, asemenea unui far cautat de orice marinar, pe mare, este mai solid, fundatia sa e alcatuita din bolovani imensi care cu greu ar putea fi ridicati chiar si astazi cu vreo macara. Un asmenea bolovan, nu poate fi furat. Urmeaza intrebarea logica… oare cum au fost ei dusi acolo sus, pe culme, in urma cu 8 secole? Celelate turnuri ale cetatii, astazi disparute, au fost construite ulterior, in secolele XIV-XVI, de comunitatea saseasca a satului Feldioara.

E-o imagine dezolanta, sa vezi o cetate furata, piatra cu piatra, bucata cu bucata! Paza pe-aici e inexistenta Fiecare trecator poate intra printre ruinele cetatii si sa isi ia de-acolo tot ce doreste. E-o cetate “cu autoservire” in care marfa (piatra de constructie), e gratis. Printre mormanele de ruine, observ si cateva PET-uri de bere si doze de Cola. Semn ca vizitatori ai cetatii exista totusi. Peturile de plastic si dozele de aluminiu sunt si-un semn al civilizatiei la care-a ajuns omul secolului XXI. Pe-un zid de langa albia Homorodului, apare scris cu garfiti “BUG Mafia”. Sa fie oare sigla mafiei hotilor de cetati? Cetatea din Feldioara este inca o dovada ca nimanui nu-i pasa de trecutul istoric al tarii. Nici satenilor, nici primariei locale, nici guvernantilor de ieri si de azi din Ministerul Culturii si al Patrimoniului National. Vai, ce bani frumosi s-ar putea scoate din refacerea catatii si introducerea ei in circuitul turistic! Daca pentru Petru Rares cucerirea unei cetati si infrangerea armatelor unor straini ce-au ocupat vremelnic o provincie romaneasca a fost o mare victorie, pentru guvernantii nsotri de azi, locali si de la ”centru”, ruinele cetatii invadate de buruieni si deseuri, e o mare infrangere...

Situare

Localitatea si cetatea Feldioara sunt situate pe E 60 si DN 13 (Brasov-Sighisoara), la 20 km de Brasov si 100 km de Sighisoara

Turism

Zero! Gloria cetatii a trecut demult, ea e prea departe ca sa mai poat ajunge astazi cineva la ea… It’s far, far away… 800 de ani, imi pare ca-n viata au trecut, eu voi fi mai batran decat timpul, tu vei fi murit de mult…

Concluzie

Dupa ce-ai vizitat acea mare gramada de bolovani imprastiata peste tot in varful unei coline, unde odata, demult se inalta, impunatoare, o cetate, devii dintr-o data trist, dezolat, parca indiferenta semenilor te goleste si de ultima picatura de energie. Iti vine sa pleci de-acolo cat mai repede, sa ajungi acasa si sa deschizi televizorul si sa urmaresti o comedie sau orice alta emisiune de divertisment, si sa razi, sa razi in hohote, ca sa stergi cat mai repede amintirile negative.

Caci ziua in care n-ai ras macar odata, se spune ca ai pierdut-o.

Dorgo

---

VIZUALIZĂRI: 2689 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI