Muzeul Valer Literat din cetatea Făgăraş

TIPĂREȘTE

La întâlnirea AFA din 20-22 martie de la Sambăta de Sus, una din excursii va fi vizitarea Cetăţii Făgăraş şi a muzeului Ţării Făgăraşului Vasile Literat. S-au scris 27 de reviewuri despre cetate, majoritatea userilor vizitând şi scriind şi despre muzeu. L-am vizitat de două ori, la a doua vizită la care am fost şi cu nepoţii, muzeul era complet şi Sala Tronului restaurată. Cred că o serie de amănunte noi sau o rememorare ar putea să vă intereseze.

A urmat institutul teologic din Sibiu apoi cursurile de franceză la Universitatea din Cluj. Şi-a luat licenţa în 1929 la Grenoble. După ce 12 ani a fost paroh la Luta, a predat limba franceză între 1920-1942 la liceul Negru Vodă din Făgăraş. A fost preşedinte al Astrei- secţia Făgăraş şi a organizat în 1923 pe baza patrimoniului colecţionat de el, muzeul Ţării Oltului profilat pe etnografie. A scris multe lucrări despre bisericile din Transilvania. A fost închis de comunişti în anii 50. În anul 2007 i-a fost acordat post mortem titlul de cetăţean de onoare al municipiului Făgăraş.

În perioada 1923-1951, muzeul a funcţionat sub egida Astrei, după care a fost naţionalizat, i s-a atribuit un local propriu şi a devenit instituţie de stat cu numele de Muzeul Orăşenesc Făgăraş. În 1973 a fuzionat cu secţia muzeală din cetatea Făgăraşului, a mai avut şi alte denumiri până ce, după 2004 s-a recunoscut meritul celui care i-a pus bazele şi a devenit Muzeul Ţării Făgăraşului, Valer Literat cu sediul în cetate. Iniţial au fost deschise 12 săli iar în 2013 alte 12 ocupând etajele unu şi doi ale cetăţii.

Astăzi muzeul conţine peste 20000 de piese grupate în 20 de colecţii printre care: arheologie, numismatică, carte veche, artă religioasă inclusiv icoane pe sticlă şi lemn, ceramică, port popular şi interioare de case, colecţie de arme. O contribuţie importantă o au colecţiile particulare. Dintre cele mai valoroase piese aş putea aminti o mască romană de paradă din sec II-III, un tezaur monetar medieval, un lanţ de aur din sec. XII-XIII, altar triptic din sec XVII. Toate piesele expuse aparţin zonei Făgăraşului. Importante sunt şi colecţiile de arme, sticlăria, mobilierul de la cel săsesc până la cel de la începutul secolului trecut, instrumentele muzicale. În 2015 a fost amenajată şi deschisă pentru public Sala Tronului. În continuarea muzeului se află biblioteca Municipală Octavian Paler, aceasta conţinând peste 10000 cărţi din care unele fac parte din patrimoniul naţional

Taxa de intrare: 15 lei; elevi, studenţi, pensionari 7 lei.

Intrarea în muzeu se face prin curtea interioară a cetăţii din care se urcă la etajul 1.

Vizita a început cu sala de arheologie amplasată în turnul Thomori. Aici piesa de rezistenţă este o mască de paradă a unui luptător roman din sec. II. Mai sunt expuse bârne şi resturi de lemn de la prima cetate care a fost incendiată de tătari în 1291. Mozaicul roman descoperit la Cincişor datează din sec II. Urmează sălile de istorie medievală, urmate de sala de ceramică populară în care printre alte exponate se află o cană cu gură din 1641, pe care scrie în germană˝ Beţi, mâncaţi şi pe bunul Dumnezeu nu-l uitaţi, să trăiască sufletele bune. ˝ În sala de etnografie sunt prezentate porturi româneşti (femeile cu maramă, bărbaţii cu bundiţă de piele), săseşti şi maghiare şi un interior de locuinţă ţărănească. Arta religioasă este reprezentată de icoane vechi pe sticlă sau pictate pe lemn, piesa cea mai valoroasă fiind un altar triptic din sec. XVII din biserica evanghelică din Cincişor.

Vizita continuă în turnul donjon în care se află Tezaurul de arme. Sunt expuse săbii, arme de foc, ghiulele din sec. XV-XVII. Trecerea spre sălile nou deschise se face printr-o încăpere în care sculptorul făgărăşan V. Fulicea a expus bustul lui M Sadoveanu printre alte lucrări. Urmează cea mai mare sală din muzeu sala dietei menţionată documentar în 1580. Dieta era un parlament în care erau aleşi reprezentanţii celor trei stări: nobilii, saşii şi secuii. Aici s-a reconstituit mobilierul sculptat (din păcate complet fără patina vremii), o masă lungă, scaune şi în părţi doi oşteni îmbrăcaţi în zale. În sec. XVII, perioadă în care Făgăraşul a fost capitala Transilvaniei în această sală s-a ţinut de 11 ori dieta (parlament). La capetele mesei străjuiesc doi oşteni în armură. După ridicarea sălii tronului încăperea devine capelă fiind menționată în anul 1676 ca ”Biserica cu ușă neagră” În sala dietei se dădeau şi condamnările la moarte care erau executate cu un instrument numit Fecioara de fier. Condamnatului la moarte întemniţat aici i se spunea că este iertat de pedeapsă dacă va săruta icoana de la pieptul unei statui a Sfintei Fecioare. În momentul în care acela săruta icoana, se declanşa un mecanism prin care braţele statuii, cu nişte cuţite, străpungeau trupul condamnatului. Corpul cădea apoi într-un canal cu suliţe aşezate vertical, iar apa spăla orice urmă de sânge. Agonia condamnatului dura 2-3 zile. În pardoseala şi pereţii sălii dietei, săpăturile arheologice au scos la iveală schelete, semn că sentinţele date în acea epocă erau imediat executate fără termen de recurs.

După ridicarea sălii tronului sala dietei a devenit capelă fiind menționată în anul 1676 ca ”Biserica cu ușă neagră”.

Din sala dietei am trecut in sala de artă religioasă din Turnul Negru în care sunt expuse patru statuete catolice de lemn din sec. XVII. Sala de sticlărie este colecţia particulară a familieiSzocs Fulop Carol şi conţine vase, vitralii şi obiecte de artă fabricate în majoritatea lor la Porumbacu în sec. XVIII din sticlă innobilată cu mangan, cobalt sau alte metale. Icoanele pe sticlă aparţin tot colecţiei familiei Szocs. Urmează vitrine cu obiecte de faianţă englezească sau franceză din sec. XIX si apoi cu vase de argint sau argintate şi ceasuri.

Din încăperile rezervate colecţiei Szocs se intră în în turnul din nord. Mobilierul, începând de la cel de epocă şi până la cel urban din anii 1930-1940 este bine reprezentat. Dulapuri Biedermyer, lăzi de zestre săseşti, piane, gramofoane, saloane de epocă toate îţi sugerează modul de trai din secolele trecute. De mare valoare este colecţia de cărţi vechi, ceasloave, biblii, coborând ca vechime până în sec. XII. Foarte interesant mi s-a părut un registru din 1700 care conţinea parităţile valutelor europene, mărturie a unui sistem bancar puternic care funcţiona şi în Transilvania.

Am mai parcurs o sală cu mobilier săsesc şi am ajuns de unde am plecat, turul muzeului luând sfârşit. Sala tronului numită şi Marele palat se află la etajul doi al cetăţii şi a fost inaugurată în sec. XV în stil renascentist. A avut un rol foarte important în politica Transilvaniei. Aici au fost primite solii din partea regilor polonezi, a domnitorilor munteni şi moldoveni, soli ai Înaltei Porţi. Un timp aici s-au ţinut lucrările Dietei şi s-a aprobat Diploma Leopoldină, cu rol de Constituţie până în 1848. Pentru amenajarea sălii a fost necesar să se comande 67 de jilţuri, candelabre şi mobilier, totul în stil renascentist.Sala Tronului şi încăperile alăturate au fost transformate în închisoare comunistă în anii 50-60, regimul de detenţie fiind atât de dur încât aici au murit peste 160 de deţinuţi. În memoria celor care au murit sau au fost deţinuţi aici, în faţa cetăţii a fost ridicată o cruce de piatră.

---

VIZUALIZĂRI: 685 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI