ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 11.08.2013
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 15.04.10
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
AUG-2013
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 8 MIN

Cetatea Făgăraşului în economia de piaţă şi muzeul extins şi renovat

TIPĂREȘTE

De Făgăraş mă leagă multe amintiri. Studentă fiind am făcut practică la Nitramonia, combinatul care producea explozibil şi îngrăşaminte. Pe atunci cetatea nu se vizita pentru că era o temută închisoare pentru deţinuţii politici închişi între anii 1948 şi 1962. Cu ochii de atunci, oraşul mi se părea prosper pentru că la Combinat lucrau 10000 de salariaţi care câştigau bine cu sporurile de pericol, toxicitate şi de noapte plus că aveau drept la antidot zilnic: 1/2 l lapte, 1/4 de pită de cartofi şi o cutie de 400 gr. carne în suc propriu. Ne-au dat şi nouă antidot aşa că am adus acasă vreo zece cutii de carne care au fost mană cerească pentru familiein postul festivalului (de tineret, 1953). Azi au rămas câteva sute de salariaţi şi lipsa locurilor de muncă şi-a pus amprenta pe casele în paragină şi îmbrăcămintea oamenilor de pe stradă. Un pic de centru cu o catedrală ortodoxă imensă la care se mai lucrează interioarele, câteva blocuri termoizolate şi vopsite în culori pastel cum e moda acum, şi în rest un mare sat-oraş adormit.

Cetatea Făgăraşului este transformată în exponent al economiei de piaţă.

Nu ştiu ce s-ar putea scrie în plus despre Cetatea Făgăraşului faţă de review-ul lui Urjanclaudiu v aici şi ale celorlalţi useri care au vizitat-o. Poate doar o actualizare faţă de ce au văzut ei în 2010-2011. Mi-au sărit în ochi şi mi-au zgâriat retina multe aşchii de prost gust care aduc prejudicii valorii istorice a monumentului medieval.

1. pe superbul lac, lat de câţiva zeci de metri care înconjoară cetatea, plutesc printre sălcii, înafară de elegantele lebede albe şi negre, nişte ambarcaţiuni viu colorate pline cu turişti gălăgioşi; natural, la marginea apei este improvizată o casă de bilete, adică o baracă din scândură.

2. în curtea interioară a cetătii au fost amplasate multe căsuţe de lemn dispuse în careu care cu siguranţă nu vor vinde numai albume de artă ci probabil suveniruri, floricele, eşarfe şi iarna vin fiert.

3. chiar proptită la 20-30 m de intrarea în cetate, pe promenada care înconjoară şanţul cu apă, funcţionează o terasă cu mici, bere şi fum de grătar. După cum bate vântul poţi intra afumat în cetate.

4. pe o latură a cetăţii este amplasat un bazar cu turcisme.

5. am văzut şi nişte umbrele cu dungi într-o curte interioară dar era deja prea mult să înghit atâta lipsă de respect şi bun gust.

6. acum două cireşe de pe tort: în faţa intrării în cetate, pe promenadă este un arc de carton pe care scrie˝ Bere Ciucaş, distrează-te pe gustul tău˝ şi mai departe chiar pe bolta intrării în cetate este un baner pe care era afişat˝ Bike´s week´.

Cine nu crede, să privească pozele care vă asigur că nu sunt trucate. Am scris asta doar, doar, s-o sesiza cineva din primărie sau de la urbanism şi ar găsi alte locuri pentru toate aceste activităţi comerciale care aduc un mare prejudiciu imaginii cetăţii proprizise. Cu această ambianţă, cum să intri în atmosfera medievală? Faţă de ce au scris ceilalţi useri despre cetatea Făgăraşului, şantier mai era numai la intrare, curtea interioară şi zidurile aferente fiind curate şi renovate. Cu această ocazie reproşez că a dispărut din curte spânzurătoarea, fântâna şi monumentul ridicat de Parohia greco- catolică dedicat adevăraţilor martiri. Nu ştiu dacă se referea la preoţii greco- catolici care au sfârşit în închisoare sau/ şi la partizanii din munţi. Oricum este o impietate demolarea acestui mic monument.

Erau încă multe uşi închise dar am putut coborî câteva trepte într-un subsol în care era amenajată o masă lungă şi bănci pentru ospăţul de seară la care urmau să participe motocicliştii veniţi la Bike´s week. Prin grosimea zidurilor şi dimensiunile zidurilor subsolul era foarte impresionant.

Vă voi scrie mai mult despre muzeul Tarii Fagăraşului recent renovat şi dezvoltat despre care am numai cuvinte de apreciere.

Muzeul Valer Literat este extins şi renovat cu profesionalism.

Muzeul a fost înfiinţat în 1923 sub egida societăţii Astra de Valer Literat, preot şi istoric. S-a deschis cu o colectie etnografica la care s-au adaugat piese noi până în 1950 când a fost naţionalizat. Din 1968 şi până în acest an a început să funcţioneze în cetatea Făgăraşului în 12 săli cuprinzând secţiile de arheologie, istorie medie, ceramică, port ţărănesc, artă religioasă şi tezaur de arme în turnul donjon. Circuitul extins a fost inaugurat în luna martie anul acesta (2013) şi cuprinde înafara de reorganizarea si completarea sălilor existente încă 12 săli. Muzeul deţine acum 17000 piese grupate în 20 de colecţii. Considerând exponatele foarte interesante, după parcurgerea a două săli am revenit la casierie şi am plătit taxa de fotografiere (20 lei) pentru că˝ scripta manent˝ chiar şi ca fotografie digitală. Încerc să redau ce am văzut în succesiunea pozelor pe care le voi posta. Chiar la intrare este prezentat planul cetăţii cu dezvoltarea sa în diverse etape şi planul muzeului cu denumirea sălilor care se vizitează. Într-un panou alăturat apare lista stăpânilor cetăţii. Este interesant de ştiut că intre1368 şi 1478 cetatea a aparţinut diverşilor voevozi ai Ţării Româneşti. În 1504 îl găsim pe Ioan Corvin tatăl lui Matei Corvin. Stefan Mailat (1528-1591) voevodul Transilvaniei, fiu de boier român, a transformat cetatea militară intr-un castel fortificat. Mihai Viteazu ia în stăpânire cetatea şi în 1600 o donează împreună cu averile sale, doamnei Stanca, soţia sa. Statuia doamnei Stanca se află în faţa cetăţii în partea de est, spre catedrală. Doamna Stanca a avut un destin tragic. Sechestrată în cetate după moartea lui Mihai Viteazul, i se confiscă averea şi moare răpusă de ciumă în 1603. Pe soclul statuii scrie: " Aici a suferit toate umilintele si amenintarile pentru care a cerut dreptate neamului sau, chinuita si apoi vesnic nemangaiata sotia lui Mihai Viteazul, Doamna Stanca".

Revin la stăpânitorii cetăţii. Urmează o serie de domnitori maghiari pentru ca din jurul anilor 1700 să aparţină Coroanei Habsburgice. Din 1918 devine proprietate a statului român.

Vizita a început cu sala de arheologie amplasată în turnul Thomori. Aici piesa de rezistenţă este o mască de paradă a unui luptător roman din sec. II. Mai sunt expuse bârne şi resturi de lemn de la prima cetate care a fost incendiată de tătari în 1291. Mozaicul roman descoperit la Cincişor datează din sec II. În sala de ceramică populară este o cană cu gură din 1641, pe care scrie în germană˝ Beţi, mâncaţi şi pe bunul Dumnezeu nu-l uitaţi, să trăiască sufletele bune. ˝ În altă sală sunt prezentate porturi româneşti (femeile cu maramă, bărbaţii cu bundiţă de piele), săseşti şi maghiare şi un interior de locuinţă ţărănească. Arta religioasă este reprezentată de icoane vechi pictate pe lemn, piesa cea mai valoroasă fiind un altar triptic din sec. XVII din biserica evanghelică din Cincişor. Tezaurul de arme din turnul donjon expune săbii, arme de foc, ghiulele din sec. XV-XVII. Trecerea spre sălile nou deschise se face printr-o încăpere în care sunt expuse lucrările sculptorului făgărăşan V. Fulicea. Acesta a redat foarte bine chipul lui M. Sadoveanu (la una din conferinţele sale de prin anii ´50 în care a încheiat cu˝ Lumina vine de la răsărit˝ am asistat şi eu ca elevă dusă cu şcoala la îndoctrinare). De aici începând, vizitatorii trebuie să încalţe papuci de plastic pentru a nu deteriora pardoseala şi covoarele din salile de expoziţie. Cea mai mare sală din muzeu este sala dietei menţionată documentar în 1580. Dieta era un parlament în care erau aleşi reprezentanţii celor trei stări: nobilii, saşii şi secuii. Aici s-a reconstituit mobilierul sculptat (din păcate complet fără patina vremii), o masă lungă, scaune şi în părţi doi oşteni îmbrăcaţi în zale. În sec. XVII, perioadă în care Făgăraşul a fost capitala Transilvaniei în această sală s-a ţinut de 11 ori dieta (parlament). Aici se dădeau şi condamnările la moarte care erau executate cu un instrument numit Fecioara de fier. ˝Condamnatului la moarte întemniţat aici i se spunea că este iertat de pedeapsă dacă va săruta icoana de la pieptul unei statui a Sfintei Fecioare. În momentul în care acela săruta icoana, se declanşa un mecanism prin care braţele statuii, cu nişte cuţite, străpungeau trupul condamnatului. Corpul cădea apoi într-un canal cu suliţe aşezate vertical, iar apa spăla orice urmă de sânge. ˝ În pardoseala şi pereţii sălii dietei, săpăturile arheologice au scos la iveală câteva sicrie şi schelete, semn că sentinţele date în acea epocă erau imediat executate fără termen de recurs. Din sala dietei am trecut in sala de artă religioasă din Turnul Negru în care sunt expuse patru statuete catolice de lemn din sec. XVII. Sala de sticlărie este colecţia particulară a familiei Szocs Fulop Carol şi conţine vase, vitralii şi obiecte de artă fabricate în majoritatea lor la Porumbacu în sec. XVIII din sticlă innobilată cu mangan, cobalt sau alte metale. Icoanele pe sticlă aparţin tot colecţiei familiei Szocs. Urmează vitrine cu obiecte de faianţă englezească sau franceză din sec. XIX si apoi cu vase de argint sau argintate şi ceasuri. Mobilierul, începând de la cel de epocă şi până la cel urban din anii 1930-1940 este bine reprezentat. Dulapuri Biedermyer, lăzi de zestre săseşti, piane, gramofoane, saloane de epocă toate îţi sugerează modul de trai din secolele trecute. De mare valoare este colecţia de cărţi vechi, ceasloave, biblii, coborând ca vechime până în sec. XII. Foarte interesant mi s-a părut un registru din 1700 care conţinea parităţile valutelor europene, mărturie a unui sistem bancar puternic. Am mai parcurs o sală cu mobilier săsesc şi am ajuns de unde am plecat, turul muzeului luând sfârşit.

Este un muzeu îngrijit şi bine sistematizat, demn de ceeace a însemnat Cetatea Făgăraşului în istoria Transilvaniei.


[fb]
---
Trimis de Michi in 11.08.13 10:21:32
Validat / Publicat: 11.08.13 12:53:11

VIZUALIZĂRI: 1753 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

2 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P01 Prezentarea cetăţii
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 21800 PMA (din 23 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

2 ecouri scrise, până acum

webmaster
[11.08.13 11:00:42]
»

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

webmaster
[19.08.13 14:39:30]
»

Mutat, la reorganizare, în rubrica «Cetatea Făgăraș» (nou-creată, între timp, pe sait)

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
  • Niciun abonat la acest review, încă...
  • Alte impresii din această RUBRICĂCetatea Făgăraș:


      SOCIALs
    Alătură-te comunității noastre

    AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
    SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

     
    [C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
    AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.57330298423767 sec
    ecranul dvs: 1 x 1