Cetatea Deva - merită mai mult!

TIPĂREȘTE

Coordonatele GPS Cetate : N 45.888485º / E 22.897475º

Coordonatele GPS parcare telecabină : N 45.888633º / E 22.901023º

Adresa poştală cetate : Deva, Dealul Cetăţii

Adresa poştală parcare telecabină : Deva, str. Stadionului

Pagina web oficială : cetateadeva.ro.

Alte informaţii pot fi găsite pe saitul primăriei (despre cetate şi despre telecabină) sau pe wikipedia.

La Cetatea Deva, este musai să ajungi dacă eşti prin zonă, cu atât mai mult cu cât, în afara cetăţii, a AquaLand-ului (despre care am scris aici) şi a Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane nu prea ai ce face în Deva. Poate să tragi o fugă la Castelul Huniazilor de la Hunedoara.

Şi, de altfel, peste oraş, cetatea tronează impozant, parcă-ţi face cu ochiul şi te atrage irezistibil spre a o vizita.

La cetate se poate ajunge în 2 moduri. Pe jos, după ce urci 113 trepte, sau mai nou (din 2005) cu telecabina.

Eu am fost de două ori. O dată în Septembrie 2012 şi a doua oară în Decembrie 2014. De fiecare dată, am legat vizita la cetate cu altceva. Prima dată, am văzut-o în aceeaşi zi în care am văzut Castelul Huniazilor (Hunedoarei, Corvinilor, Corvineştilor, ştiu că poartă o mie de nume, dar mie ăsta-mi place), iar a doua oară, înainte de bălăceala de la AquaLand.

Sigur că, precum îi şade bine unui vizitator modern, cu timp puţin la dispoziţie (şi cu comoditatea-i deja instalată), am ajuns la cetate, de fiecare dată, cu telecabina.

Să vă spun câteva lucruri despre ea. Odată lăsată maşina în parcarea suficient de încăpătoare, de pe str. Sportului (punct de reper ar fi chiar Stadionul Cetate şi nu departe AquaLand-ul), ajungi imediat în staţia de plecare a telecabinei, unde se află casieria şi uşa de acces în telecabină (deschiderea ei este asistată de un angajat).

Preţurile (în Decembrie 2014) erau pentru un drum dus-întors : Adulţi - 10 lei; Copii, elevi, studenţi şi pensionari - 5 lei (trebuie făcută dovada cu un act); Veteranii de război - gratuit (este necesară dovedirea acestei calităţi); la grupuri de peste 20 persoane, una urcă gratuit.

Orarul de funcţionare este: 1 Mai - 30 Septembrie 09.00-21.00 (ultima urcare 20.45), iar între 1 Octombrie - 30 Aprilie 08.00-20.00 (ultima urcare 19.45).

Telecabina, de fapt este un lift (are o cabină închisă, care ar duce 16 persoane, dar are o greutate limită - mi-a spus-o băiatul care operează uşa, însă am uitat-o), care urcă pe un plan înclinat iar din punct de vedere al lungimii traseului - 278 metri și a diferenţei de nivel - 158 metri este primul din Europa. Instalaţia asigura legătura mecanica de la staţia de plecare, situată la cota 180,0 metri până la platforma intermediară a Cetăţii Deva situată la cota 342,65 metri, respectiv o diferenţă de nivel de circa 160,00 metri. Capacitatea telecabinei este de 16 persoane. Viteza de deplasare este de 2m/s, având o durata medie a unei curse de cca 2,5 min. (am citat din saitul primăriei, cel indicat mai sus).

Foarte, foarte interesant mi s-a părut mie faptul că, pe la jumătatea cursei, şinele pe care se mişcă telecabina îşi schimbă unghiul de atac, iar senzaţia pe care o ai în lift, când se întâmplă asta, după mine face toţi banii :))

Odată ajunşi la staţia de sosire a telecabinei, amplasată pe platforma a doua a cetăţii, intre al doilea si al treilea zid, poţi găsi acolo un mic magazin cu suveniruri, apă, gustări (de acolo mi-am luat şi un magnet de frigider cu cetatea), dar…prima impresie este una de cruntă deziluzie! Mai ales dacă vezi cetatea, după Castelul Huniazilor (aşa ca mine) şi poţi face comparaţie.

Din păcate acest sentiment nu s-a estompat pe toată perioada vizitei, iar cu prilejul celei de-a doua vizite, din decembrie, m-a cuprins deznădezdea :(În peste 2 ani, nimic bun nu s-a întâmplat în ce priveşte reabilitarea acestei frumuseţi din vremurile de glorie…

Drept îi că, am văzut acolo un panou în care erau informaţii despre procesul de refacere al cetăţii, pe care tronează următoarele anunţuri : ”Reabilitarea zonei urbane Dealul Cetăţii - Monument al Naturii şi Istoric, cu Valoare Turistică Ridicată, din Municipiul Deva”…”Beneficiarul Investiţiei - Primăria Municipiului Deva”…”Data finalizării lucrărilor 2.12.2014”. Chiar aşa? Când am fost eu, termenul era deja depăşit, şi cum în 2 ani cât au trecut între vizitele mele, mai nimic nu se întâmplase, sunt absolut convins că mai trebuie vreo 5-6 ani ca să fie vizibile progresele. :(

Nu trebuie trecut cu vederea nici faptul că, lemnul din care sunt confecţionate schelele ridicate lângă zidurile cetăţii la începutul procesului de reabilitare, în opinia mea, este deja afectat de vânt/ploi/soare, aşa că, trebuie chiar şi schelele schimbate dacă reîncepe lucrul…

Dar, să revin. Din marea şi frumoasa cetate construită pe vârful Dealului Cetăţii (nu am de gând să vă dau nici un fel de date istorice, le găsiţi pe toate în link-urile de mai sus, deoarece vreau să vă prezint strict impresiile mele, de turist avid de informaţie şi nu o compilaţie de date de pe net), se vizitează o mică, mult prea mică porţiune, respectiv prima incintă (cea de pe coama dealului), cred eu, după ce se urcă pe nişte scări destul de greu accesibile persoanelor cu o mobilitate redusă, scări deosebit de alunecoase pe timp de iarnă, când sunt pline cu zăpadă, cum le-am găsit eu, luna trecută.

Spuneam mai sus că, eu cred că se vizitează din cetate doar prima incintă, deoarece NU există posibilitatea efectuării unui tur, cu un ghid, care să-ţi explice ce şi cum, iar panourile explicative sunt inexistente, cel puţin la ultima vizită. Ba, erau câteva, care ne informau că suntem în fieful viperei cu corn, deci aveţi grijă! Dar nimic turistic şi istoric despre cetate, sens în care, nu aveţi ce face decât să vă aprofundaţi acasă cunoştinţele, din paginile indicate de mine mai sus.

În 2012 era un panou, care azi nu mai există. Noroc că l-am fotografiat atunci şi vă pot reda şi vouă ce scria (o mică trecere în revistă a zbuciumatei istorii a cetăţii. ):

”Cetatea Deva este considerată una din cele mai importante fortificaţii medievale din Transilvania. Poziţia strategică deosebită a înălţimii ce domină Deva a făcut ca aceasta să fie locuită încă din preistorie. Astfel aici s-au descoperit urme de locuire din neolitic şi epoca bronzului. Cetatea medievală, numită pe drept cuvânt ”cheia Mureşului”, a păzit secole de-a rândul ieşirea şi intrarea în Transilvania, pe valea Mureşului, a uneia dintre cele mai importante artere de circulaţie spre centrul şi vestul Europei. Cetatea a fost ridicată, probabil, în perioada dintre anii 1250 şi 1260, ea existând la 1264. Ea a devenit o fortificaţie puternică în secolul al XV-lea suferind transformări succesive mai ales prin lucrările realizate de Habsburgi în secolul al XVIII-lea. La sfârşitul secolului al XIII-lea cetatea a devenit reşedinţa voievozilor Roland Borşa şi Ladislau Kan, de unde aceştia îşi exercitau autoritatea asupra voievodatului, care nu mai depindea decât formal, de regatul Ungariei. Din anul 1385 cetatea devine reşedinţa voievozilor transilvăneni, şi figura ca proprietate a trezoreriei statului. În 1444, Ladislau al V-lea donează cetatea, cu 56 sate aparţinătoare, lui Ioan de Hunedoara, voievodul Transilvaniei, prin donaţie regală, ca răsplată pentru victoria lui împotriva turcilor şi rămâne în proprietatea familiei până în 1504. În 1581, Cetatea Deva a ajuns în mâinile lui Ferenc Geszthy, guvernatorul Transilvaniei, care a efectuat lucrări de construcţie mai ales în partea de sud. În 1607, dieta Transilvaniei declară cetatea Devei proprietate perpetuă a Voievodatului Transilvaniei. La sfârşitul secolului al XVII-lea cetatea intră în posesia casei de Habsburg, împreună cu proprietăţile fiscale ale principatului. Din 1713 noul guvernator, Johann Steinville începe lucrări de transformare a cetăţii într-o fortificaţie bastionară, cuprinzând terenul de la bazele cetăţii. O ultimă fază de restaurare are loc la începutul secolului al XVIII-lea, dar este definitiv distrusă în timpul revoluţiei din 1848-1849. În această perioadă cetatea Deva a fost ocupată de o unitate austriacă. În anul 1849, generalul Czecz ia cu asalt cetatea şi după 8 săptămâni de asediu aceasta se predă la 27 mai. Doar un soldat a rămas în cetate. Acesta la 13 august 1849 a aruncat în aer depozitul de muniţie aflat în partea răsăriteană a cetăţii.”

Şi vizitarea primei incinte, este cam pretenţios spus, deoarece, de fapt, la capătul chinuitoarei scări din lemn, ajungi pe un podim, la intrarea în incintă, de unde poţi observa incinta, fără să ai permisiunea de a te apropia de ziduri sau de construcţiile din interior. După mine, nu este vizibil ( darămite vizitabil ) nici măcar 25 % din cetate. :(

Astfel, în lipsa unui traseu printre ruinele cetăţii, în lipsa unui ghid şi a panourilor explicative, azi (şi în următorii 5-6 ani), Cetatea Deva merită vizitată pentru extraordinara panoramă a oraşului pe care o oferă, pentru drumul cu telecabina (care mie îmi place :) ) şi pentru a fi mai aproape de cer…dar nu pentru importanţa sa istorică sau turistică!

Eu, chiar şi aşa am savurat fiecare vizită acolo, m-am chiar încărcat cu energiile pe care locurile astea pline de istorie le au şi trag speranţa la vremuri mai bune pentru cetate, dar turistic şi istoric, o vizită acolo nu merită - azi, dacă nu sunteţi în zonă cu treabă şi nu legaţi vizita de alte obiective.

Păcat, mare păcat!!! Indolenţa autorităţilor lasă un alt vestigiu excepţional într-o stare pe care nu o merită :(

Concluzie: AmFostAcolo, o să mai merg, când o să fie reabilitată şi adusă la adevărata ei valoare şi v-o recomand şi vouă, dacă o să porniţi la drum cu aşteptări… realiste (după ce-mi veţi citi rândurile :) ). Dacă nu, aşteptaţi finalizarea lucrărilor de reabilitare!

---

VIZUALIZĂRI: 6669 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI