Casa Domneasca de la Brebu

TIPĂREȘTE

In curtea Vilei Nina din Campina unde ne-am petrecut ultimul weekend (click aici) - langa un gard, era montat un panou cu harta turistica a zonei. Veniseram la Campina cu intentia clara de a ne odihni si de a vizita Castelul Iulia Hasdeu si Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu. Stiam ca in imprejurimile Campinei sunt inca multe alte atractii turistice, dar existenta Casei Domnesti a lui Matei Basarab de la Brebu abia acum o descopeream. Panoul ne informa ca pana la Brebu sunt doar 7 km asa incat la intoarcere, o mica abatere pentru vizitarea unui lacas istoric nu putea fi decat un castig.

Pe drumul asfaltat, pe alocuri sinuos si in panta, am ajuns curand in comuna Brebu. De aici si pana la complexul muzeal al Casei Domnesti nu mai este mult. Panouri indicatoare, dar si bunavointa localnicilor, nu te lasa sa te ratacesti.

Cand am zarit turnul inalt deasupra unei porti deschise si zidurile vechi de caramida si piatra, am stiut ca am ajuns la destinatie. Aici, intr-un cadru natural deosebit, Matei Basarab a hotarat sa ridice o casa domneasca. Varsta inaintata, experienta si vremurile tulburi de la sfarsitul domniei, l-au determinat sa gandeasca asezamantul de la Brebu nu doar ca loc de odihna ci si de aparare. De aceea zidurile exterioare, rezistente, au fost inzestrate cu metereze si drum de straja. Din pacate lui Matei Basarab nu i-a fost dat sa vada terminata constructia de la Brebu. Constantin Brancoveanu este cel care a finalizat ansamblul arhitectonic alcatuit din casele domnesti, zidul de incinta cu turnul de acces, biserica, chiliile si cladirile anexa.

Desigur, timpul si-a pus nemilos amprenta si pe aceasta ctitorie. Cu toate acestea, am gasit un ansamblu surprinzator de bine conservat si intretinut. In afara de chiliile care nu s-au pastrat, ale caror urme inca se mai pot ghici pe zidul vestic, celelalte cladiri impresioneaza si astazi prin maretie, sobrietate si mai ales prin robustete.

In incinta lacasului, trecand pe sub turnul-clopotnita, privirea se opreste asupra caselor domnesti in fata carora troneaza statuile celor doi domnitori ctitori: Matei Basarab si Constantin Brancoveanu. In forma dreptunghiulara, cu ziduri foarte groase, proiectate special pentru a face fata oricarui asediu, casele domnesti isi primesc astazi vizitatorii incarcate cu flori rosii si cu multa liniste. Pridvorul larg, cu arcade, domina intrarea - cu usi masive, de stejar - in beciurile domnesti. Am coborat in aceste beciuri remarcand nu numai racoarea binefacatoare care ne-a intampinat, dar si grosimea zidurilor din caramida cu nise arcuite si mici ferestre inalte si inguste. Bolta este de asemenea inalta si arcuita.

Incaperile caselor domnesti in care am patruns din pridvor, dupa ce am urcat scara marginita de flori, comunica intre ele. Aici s-a amenajat o expozitie de istorie si arta feudala. Trebuie sa mentionez ca programul de vizitare este zilnic (exceptie luni) in intervalul orar 9.00 - 17.00 si ca elevii, studentii si pensionarii beneficiaza de reduceri.

Prima sala impresioneaza prin multitudinea de arme de epoca aranjate pe panoplii: sabii de diferite tipuri si dimensiuni (inclusiv o sabie de parada, foarte eleganta, provenind din Toledo), iatagane, platose si tot ceea ce tine de inzestrarea luptatorilor din sec. XVII si XVIII.

Alte doua sali prezinta exponate legate de cultura si in special de activitatea tipografica foarte infloritoare in timpul celor doi domnitori ctitori. O tiparnita (copie), numeroase carti bisericesti, fragmente de tiparitura veche reproduse si foarte bine puse in valoare prin expunerea pe perete, iluminate din spate, sunt doar cateva dintre exponate. De o deosebita valoare sunt cateva carti vechi romanesti pe care le putem vedea aici: Pravila de la Govora - 1640, Indreptarea legii - 1652, Biblia de la Bucuresti - 1688, precum si carti tiparite de mitropolitul Dosoftei si Antim Ivireanul.

Pe langa acestea, colectia de patrimoniu a muzeului mai include icoane valoroase datand din sec. XVII - XVIII, vesminte domnesti lucrate in catifea cu fir de aur si argint, podoabe si bijuterii de epoca.

La iesirea din muzeu, supraveghetorul ne-a atentionat sa nu uitam sa trecem dincolo de mica poarta de la capatul unei alei care duce in spatele asezamantului. I-am ascultat sfatul si nu am regretat. In afara faptului ca am vazut si latura mai putin vizibila a casei domnesti, cu acareturile sale, un peisaj parca rupt din rai se desfasura vederii noastre. Cararea lata ducea prin iarba inflorita pana la malul umbrit al unui lac. Mese si banci de lemn fusesera amenajate aici pentru petrecerea in tihna a unei dupa amieze de vara. Din pacate unii vizitatori inca nu au invatat ca resturile menajere nu trebuie lasate la voia intamplarii. In apa erau peturi, iar pe malul lacului ambalaje din plastic si hartie, urme de focuri de gratar.

Nu puteam parasi ansamblul arhitectonic de la Brebu fara a intra in biserica.

Impunatoare, cu trei turle, biserica are exteriorul sobru, realizat in caramida aparenta, decorat doar cu mici firide si un brau in relief, tot de caramida.

Pisania aflata in biserica, pe zidul dintre naos si pronaos, mentioneaza ca inaltarea lacasului a fost inceputa la 27 iunie 1650 in timpul domniei lui Matei Basarab si apoi continuata de Constantin Brancoveanu in anul 1689.

Originalitatea monumentului consta in separarea pronaosului in doua parti inegale prin arcade cu cate doua registre de goluri suprapuse. Recunosc, am vazut sumedenie de lacasuri religioase datand din epoci diferite, in zone diferite, dar acest aspect m-a frapat inca de la intrare. N-am stiut daca nu cumva este un pridvor inchis, dar la o analiza mai atenta am realizat ca pronaosul este cel despartit prin cele trei arcade. Absidele naosului si altarului sunt poligonale in interior si semicirculare in exterior.

Din pacate nu am putut analiza in amanunt pictura interioara refacuta de Sava Hentia la inceputul secolului trecut deoarece era in desfasurare o slujba de inmormantare.

Am parasit ansamblul arhitectonic de la Brebu trecand din nou pe sub impunatorul turn clopotnita, candva punct de observatie si aparare. Ca si intreg complexul, turnul este realizat in caramida aparenta. Avand patru nivele, cu arcade, minutios decorat, turnul clopotnita de la Brebu poate fi considerat un monument de arhitectura de secol XVII.

P. S. Am scris acest review deoarece am observat ca despre Casa Domneasca a lui Matei Basarab sunt informatii mult prea succinte pe Am FostAcolo. Complexul de la Brebu merita vizitat si popularizat pentru originalitatea lui, pentru autenticitatea si valoarea pieselor de patrimoniu expuse in muzeu, precum si pentru o clipa de liniste petrecuta in decorul verde si paduricea de la malul lacului.

---

VIZUALIZĂRI: 4536 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI