Simbolul orașului Cluj Napoca – Biserica Romano-Catolică „Sf. Mihail”

TIPĂREȘTE

8 noiembrie 2018 – calendarul ortodox ne informează că azi este sărbătoarea „Soborul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri”. Scriptele oficiale înregistrează peste 1,3 milioane de români care își serbează onomastica – La mulți ani!

M-am întors recent dintr-o călătorie în Transilvania, orașul Cluj Napoca fiind ținta principală. Întrucât locul de cazare ales (Hotel Alexis) se afla la câteva minute depărtare de monumentul istoric menționat în titlu pot spune că l-am văzut de câteva ori în decursul celor patru zile petrecute în oraș. Profit și de ziua de azi pentru a asocia articolul despre acest lăcaș de cult cu sărbătoarea Sfântului Mihail.

Amplasare. Monumentul religios este bine pus în valoare de amplasarea în centrul unui spațiu deschis – Piața Unirii. Accesul este facil, atât cu autoturismul, cât și cu transportul în comun, întrucât două mari bulevarde cu sens unic flanchează cele două laturi ale pieței. Există numeroase spații de parcare cu plată, tariful de staționare se poate achita și prin sms (tpark.ro/cluj-napoca).

Scurte considerații istorice. Așezarea rurală a Clujului capătă valențe urbane abia după anul 1316 atunci când Carol Robert de Anjou scoate localitatea de sub tutela episcopului de Alba Iulia oferindu-i autonomie comunală. Imediat după acest lucru a apărut necesitatea unui edificiu religios corespunzător noului statut al orășelului în plină dezvoltare. Începuturile exacte ale lucrărilor nu se cunosc, în schimb s-a descoperit anul încheierii zidirii: 1442 (în perioada lui Sigismund de Luxemburg).

Inițial biserica se afla într-o mică așezare în afara orașului propriu-zis; extinderea urbei a dus în final la poziția de astăzi (Piața Unirii este cea mai mare piață medievală din Europa Centrală și de Sud-Est; curățirea zonei din jurul bisericii s-a încheiat la sfârșitul secolului al XIX-lea). Între secolele al XVI-XVII-lea biserica revine reformaților, apoi unitarienilor, după care catolicii își reiau dreptul de proprietate asupra lăcașului de cult. Incendii și cutremure afectează clădirea religioasă, care în timpul restaurării din anii 1600 și ceva capătă la interior aspect baroc. Ultimele consolidări au loc între 1956-1963, iar acum măreața biserică a intrat într-un amplu proces de restaurare.

Legende și povestiri. Este și normal ca în jurul unei construcții care are în spate o istorie de peste 700 de ani să se răspândească o serie întreagă de legende, care au sau nu un sâmbure de adevăr. Multe din ele au legătură cu simetria arhitectonică a bisericii, defectele estetice fiind vizibile în mai multe locuri. Poarta principală de acces, situată pe latura de apus, nu este simetrică în spațiul dintre contraforți, inițial dorindu-se construirea a trei uși. Blazonul împăratului Sigismund de Luxemburg a fost tăiat pentru ca statuia „Sf. Mihail”, protectorul bisericii, să poată avea loc sub acolada portalului.

Pe fațada de sud se găsește o statuie fără cap a cărui legendă se învârte în jurul temei „Meșterul Manole”. Un copil al unui meșter care lucra la edificiu vine pe șantier și se accidentează grav, tatăl fiind nevoit să îi taie capul care se rostogolește printre pietre la temelia bisericii. Alte povestiri vorbesc despre apartenența statuii fără cap lui Sf. Sebastian sau Sf. Rohus (protector împotriva ciumei).

Tot pe latura sudică se pot observa câteva ghiulele în zidul bisericii, dovezi ale asediului turcesc din 1603. Nu lipsesc din peisaj legendele cu tuneluri și catacombe care ar porni de sub masiva biserică clujeană și ar ajunge la Cetățuie. Recentele descoperiri arheologice au confirmat „sâmburele de adevăr”: sub lăcașul de cult există o criptă. Mai mult, în jurul bisericii se găsește un adevărat „oraș al oaselor”, arheologii estimând 100.000 de schelete, cele mai vechi datând din secolul al XV-lea. Pentru oamenii epocii medievale era mai important să fie îngropați cât mai aproape de biserică pentru a-și salva sufletul decât să rămână în memorie prin cruci, plăci comemorative ori alt fel de semne.

Ce admirăm la biserica romano-catolică „Sf. Mihail”?

Zeci și zeci de metri lungime și lățime, 20 m înălțime, 80 m spre cer săgetează turnul – edificiul de cult aflat în Top5 din România (în această categorie de biserici) impresionează orice vizitator al urbei clujene. Așa cum catedralele apusene atrag turiștii ca un magnet, și biserica „Sf. Mihail” reprezintă un valoros punct de atracție turistică.

Ne oprim mai întâi în fața porții de apus, principala cale de acces în biserică și admirăm portalul – turnulețe ornamentate, inscripții latine cu litere gotice, steme și blazoane (dreapta: stema Regatului Ungar, stânga: stema Regatului Ceh, central: stema Imperiului Roman de Națiune Germană și blazonul tăiat al lui Sigismund de Luxemburg). Statuia „Sf. Mihail omorând balaurul” ocupă restul spațiului de deasupra ușilor de acces în interior.

Interiorul se împarte în trei nave având aceeași înălțime (20 m), imediat ce intrăm privirea ne este atrasă de stâlpii zvelți îmbrăcați cu nervuri care urcă spre bolțile susținute de ogive. E multă istorie ascunsă în pereții bisericii, de la botezul regelui Matei Corvin (1443) la ceremoniile de investire a principilor Transilvaniei Gabriel Bethlen, Sigismund Rakoczi, Sigismund Bathory și Gabriel Bathory. De asemenea, arta așezată la interior și exterior produce semne de exclamare și murmure. Sunt multe date istorice, denumiri ciudate din domeniul arhitecturii sau numeroase nume de meșteri, ingineri, artiști. Nu le putem reține pe toate, ne bucurăm de ceea ce putem vedea și admira în acel moment în Biserica Romano-Catolică „Sf. Mihail”.

Lumina se colorează atunci când pătrunde prin vitraliile aduse din Budapesta, Munchen ori Viena. Deși nu sunt cele originale, scenele religioase formate din sticlă colorată, instalate la sfârștul secolului al XIX-lea – începutul veacului al XX-lea sunt reușite. Amvonul în stil baroc, bogat ornamentat, ne captează atenția pentru câteva minute. Peste vechiul amvon gotic au fost montate ornamente și statui de lemn pe la 1750. Se detașează statuia Sf. Mihail și cei patru evangheliști. Ușa sacristiei datează de la 1528 și este o bijuterie a artei sculpturale transilvane: îngerași, motive vegetale, păsări, stema veche a orașului, figura unui preot. Altarul central realizat mai recent (secolul al XIX-lea) în stil neogotic ne prezintă pe Fecioara Maria și doi regi maghiari ridicați la rangul de sfinți: Sf. Ștefan și Sf. Ladislau.

Concluzii. Biserica Romano-Catolică „Sf. Mihail” este un monument istoric de importanță națională, obligatoriu de vizitat pe agenda unui turist conștiincios. „Problema” (în sens pozitiv, totuși) îndeplinirii acestui punct ar fi închiderea bisericii pentru restaurare în următorii trei ani. Un proiect de 5 milioane de Euro va asigura reabilitarea acoperișului, curățarea pereților de piatră, instalarea unui sistem de iluminat arhitectural și schimbarea rețelei electrice, introducerea unui sistem de încălzire. Acum în octombrie se lucra la acoperiș și erau montate schele în jurul fațadelor și lucrătorii erau la datorie. Presa scria despre posibilitatea vizitării lunare a interiorului, rămâne de văzut dacă acest lucru se va întâmpla (fotografiile din interior sunt efectuate la vizita din 2014).

Călătorii frumoase!

---

VIZUALIZĂRI: 1210 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI