Primaverii 50 - Casa Ceausescu

TIPĂREȘTE

Palatul Primaverii a fost resedinta familiei presedintelui Republicii Socialiste Romania, Nicolae Ceausescu, pana in decembrie 1989. Ullterior a fost transformata in casa de protocol, iar incepand cu anul 2016, Casa Ceausescu a fost deschisa publicului larg.

Daca iti propui s-o vizitezi, primul pas pe care trebuie sa-l faci este rezervarea cu 24 de ore inainte, conform site-ului Casa Ceausescu. Eu am facut rezervarea cu 8 ore inainte, insa exista riscul sa nu mai gasesti locuri disponibile daca iti doresti o anumita ora. Poate fi vizitata de marti pana duminica, intre orele 10-17, cu tururi ghidate din ora in ora, pretul unui bilet de adult fiind 35 ron, cu posibilitatea de a fotografia, dar nu si filma.

Exteriorul casei nu impresioneaza, avand un singur etaj, fiind bine integrata in peisajul zonei, cartierul linistit, verde, in care se gasesc sedii ale diferitelor ambasade, zona 0 a celor mai bogati romani.

Suprafata palatului este de 5000 de metri pătrați, impartita in circa 80 incaperi aflate la parter si etaj, din care vizitam 40, turul ghidat durand 45 minute.

Vila s-a dorit a fi resedinta lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care nu a stat insa niciodata aici, constructia fiind terminata la cateva luni dupa moartea lui. Nicolae Ceausescu, sef de stat al Republicii Socialiste Romania, a ales ca palatul sa devina resedinta familiei lui si a cerut arhitectilor sa modifice cladirea, astfel incat sa fie pe placul lui si al sotiei, suprafata acesteia dublandu-se.

In decembrie 1989, cand regimul Ceausescu a fost inlaturat de la putere, s-a intrat cu forta in palat, insa acesta nu a fost vandalizat, de aici furandu-se mancarea, electronicele si o parte din haine, bunuri care la vremea aceea lipseau romanilor, cel mai probabil nerealizand importanta pieselor din interior.

Palatul Primaverii nu a fost niciodata proprietatea familiei Ceausescu, acesta fiind in proprietatea statului si administrat prin Comitetul Central al Partidului Comunist Roman, iar obiectele pe care le cumparau din vizitele lor in diverse tari, erau inregistrate in inventar.

In amenajarea palatului, 80% din obiecte sunt realizate in Romania, cu resurse romanesti: marmura de Ruschita, covoare de Cisnadie, perdele de Pascani, candelabre de Medias, mobila sculptata in esente de lemn autohton (nuc, cires, stejar, paltin), dar si exotic, realizata la Arta Mobilei, Intreprinderea Heliade, exceptie facand obiectele primite cadou de la omologii sai.

La parter, in holul central in forma de patrat, se gasesc cateva obiecte decorative primite cadou, o tapiserie si un pian cu rol decorativ (nimeni nu a cântat la el). Scarile care urca la etaj si fantana situata la baza acestora sunt decorate cu mozaic de Murano si marmura de Ruschita.

La parter se afla apartamentul lui Valentin, living-roomul, sufrageria cu camera de mic dejun a familiei si biroul de lucru al lui Nicolae Ceausescu, toate decorate in stil renascentist.

Vizita noastra incepe in apartamentul lui Valentin Ceausescu, fiul cel mare, singurul membru in viata al familiei, fost fizician la Institutul de Fizica Atomica de la Magurele, care locuieste in Bucuresti.

Apartamentul este alcatuit din camera de zi, dormitor si baie. Mobilierul din lemn de nuc este fabricat la Heliade, peretii sunt tapetati cu matase produsa la Buzau, candelabrele sunt din cristal de Medias, arcada in stil greco-roman e din marmura de Ruschita, iar covoarele sunt fabricate la Cisnadie. Portelanul si tapiseria de secol XVI sunt cadou de la Charlles de Gaulle si unul din covoare este dar de la sahul Iranului, Pahlavi.

Living room-ul familiei este una din cele mai spatioase incaperi, cu deschidere spre terasa gradinii interioare. Semineul este doar decorativ, sotii Ceausescu traind cu teama de a nu fi otraviti cu gaze care puteau fi introduse pe cos. Oglinda şi candelabrele sunt din cristal de Murano, mobilierul fiind realizat la Heliade, unde lucrau peste 800 din cei mai buni sculptori romani, iar picturile sunt ale lui Camil Ressu.

In sufrageria familiei si camera de mic dejun, cu mobilier din lemn de nuc realizat la fabrica Heliade, familia obisnuia sa ia cina. In 1969, aici a fost oaspete Richard Nixon, Romania fiind una dintre primele tari socialiste care se deschidea colaborarii cu exteriorul. Vizita presedintelui american a marcat o schimbare semnificativa a situatiei din tara, ulterior Romaniei acordandu-i-se clauza natiunii celei mai favorizate.

Una din tapiseriile incaperii, realizată la Cooperativa fondului plastic, reprezinta doi pauni, pasarile preferate ale familiei, ei adoptand chiar o pereche, dupa ce s-au intors din vizita in Japonia. Urmasi ai acestora, in curtea interioara a palatului se plimba si zboara nestingheriti o pereche de pauni, care fac deliciul vizitatorilor.

Urmeaza Biroul de lucru al lui Nicolae Ceausescu, locul in care, constient ca nu are decat 4 clase primare, lua meditatii la matematica, chimie, istorie, romana, politica si economie, limba franceza, cu profesorii alesi pe spranceana. El nu obisnuia sa lucreze aici, ci la sediul Comitetului central.

Pe peretii acoperiti cu lambriuri din lemn sunt tablouri ale unor pictori romani, in special cu scene reprezentand tarani, satul romanesc, teme preferate ale lui Ceausescu, semnate de Gheorghe Patrascu, Octav Bancila, Camil Ressu.

Mobilierul este din lemn de nuc, realizat la fabrica Heliade, in vitrina se gasesc portelanuri oferite cadou de regina Elisabeta a Marii Britanii, obiecte din fildes african de la Mobutu Sese Seko, liderul Zairului (azi Congo), portelanuri de la Kim Ir Sen.

Iubitor de sah, Nicolae Ceausescu a comandat special piese de sah, lucrate in lemn, avand ca model: taranii pentru pioni, regele fiind Mircea cel Batran, iar regina, Regina Maria.

Un alt sah, electronic, a fost primit in dar de la presedintele URSS, Leonid Brejnev.

Ne-am intors in holul principal, pentru a urca la etaj si am descoperit alte obiecte primite cadou, printre care un covor de rugaciune, din partea lui Mmohammad Reza Pahlavi, fostul lider al Iranului.

La etaj am vizitat mai intai Apartamentul lui Nicu Ceausescu, alcatuit din camera de lucru, dormitor si baie, construit in stil clasicism englez. El este mezinul si rebelul familiei, singurul care a avut curajul sa isi contrazica parintii, spunandu-le ca poporul nu o duce asa bine, cum credeau ei.

Nicu trebuia sa fie urmatorul presedinte al Romaniei, poporul era multumit de ceea ce facuse ca prim secretar al Sibiului, avand o mentalitate mai deschisa, urmare a contactului avut cu lumea exterioara. La Congresul PCR din 1989 este ales insa tot Ceausescu presedinte, iar la scurt timp se declanseaza revolutia sangeroasa de la Timisoara. Nicu a fost incarcerat si eliberat atunci cand starea sanatatii sale s-a inrautatit. A murit la Viena in 1996, bolnav de ciroza, in incercarea de a face un transplant de ficat.

Apartamentul Zoei Ceausescu, in stil Ludovic al XVI-lea este alcatuit din salon, birou si dormitor, replica a apartamentelor Mariei Antoaneta de la palatul Versailles.

In salon se afla o tapiserie de secol al XIX-lea in stil baroc, cadou de la Charles de Gaulle. Pe fiecare noptiera exista cate un vas oriental decorat cu scene de la curtea imperiala din Japonia, cadou de la Kim Ir-Sen, fost presedinte al Coreei de nord.

In apartamentul de zi al Elenei Ceausescu, alcatuit din dormitor si camera de zi, in stil Ludovic al XV-lea, cu mobilier conceput la aceeasi fabrica Heliade, se odihnea ziua sotia presedintelui Ceausescu. Peretii sunt acoperiti cu matase si motive florale, baia cu mozaic din Italia. Dormitorul are un pat cu baldachin, noptiere, fotolii, masute, comode aurite. Cele doua fantani, care fac legatura intre camera si terasa sunt decorate cu mozaic venetian.

Elena si-a inceput cariera ca tanara activista in Uniunea tineretului muncitoresc, devenind a treia putere neoficiala in stat dupa Constantin Dascalescu, primul ministru din perioada de atunci. Toate titlurile stiintifice primite, doctor in chimie, membru al Academiei Romane, erau acordate pe nedrept de cei care incercau astfel sa se dea bine pe langa presedinte, in realitate ea avand 3 clase primare, in clasa a IV-a fiind declarata repetenta. In ultima perioada a vietii, se afla in spatele lui nicolae ceausescu, caruia ii dirija fiecare pas, transformandu-l astfel intr-un tiran.

Salonul de zi „Louis XIV” este o copie dupa una din camerele de la Versailles si era folosit numai la vizite ale liderilor straini. După vizita lui Ceausescu la palatul din Franta, acesta si-a dorit ca o parte din el sa fie reprodusa in propria locuinta.

Toate elementele de decor sunt romanesti: matasea ce imbraca peretii este de Buzau, candelabrul de Medias, covorul de Cisnadie, semineul din marmura de Ruschita, perdeaua este de Pascani.

Apartamentul comun al lui Nicolae si al Elenei Ceausescu are peretii acoperiti cu tapet cu flori, candelabrul si cele sase aplice sunt din cristal iar oglinda de Murano. Aici se gasesc patul dublu, o canapea cu doua fotolii si doua scaune, un fotoliu, o masuta rotunda si doua comode, canapeaua pe care stateau cei doi labradori ai familiei, care erau hraniti doar de Elena Ceusescu.

In interiorul palatului nu aveau acces prea multe persoane, in afara de cei cinci membri ai familiei, mai lucrau aici 10 angajati, cate 5/zi.

Prin dressing-ul dublu se face accesul spre baia apartamentului, dar si spre gradina de iarna, printr-un hol lateral. Baia mare are elemente suflate cu pulbere aurie comerciala, contrar celor speculate si fabulate de presa, nimic nu este din aur.

Gradina de iarna, care pastreaza inca plantele exotice originale, mentinute foarte bine de-a lungul timpului, era locul preferat de Nicolae Ceausescu. Pe pereti, mozaicul venetian, realizat de Olga Porumbaru si Florin Parvulescu infatiseaza zeitatile belsugului si cele patru anotimpuri sub forma unor tinere gratioase, purtand ofrande, inconjurate de pomi ai vietii si de cate o pereche de pauni.

Dressing-ul principal este compus din salon, dressing si camera de proba, numindu-se „la cuci” datorita desenelor cu pasari de pe usile sifonierului. Toate sifonierele sunt pline cu haine apartinand familiei, fiecare piesa fiind produsa in Romania, inspirandu-se din modele ale marilor creatori, Elenei placandu-i culorile pastelate. O parte din haine s-au vandut la diverse licitatii, dar majoritatea sunt acum inchise in dulap, pentru protectie. Se spunea ca cei doi purtau hainele o singura data, dupa care le aruncau, realitatea era insa alta, daca le placeau o haina, o purtau pana se rupea.

Costumul gri este cel original purtat de Nicolae in vizitele oficial de lucru, pantofii sunt facuti la fabricile Antilopa din Bucuresti, Guban din Timisoara sau Clujeana, iar hainele la Brainconf – Braila, Barlad, Tulcea, Sighisoara si Apaca.

Am coborat apoi in Salonul de SPA si wellness, prevăzut cu sauna, jacuzzi, aromaterapie, camera de bronzat (care nu a fost folosita niciodata), frizerie si coafor, cu aparatura adusa din Germania. In fiecare week-end, doi doctori veneau special de la Institutul Ana Aslan pentru tratamentul Elenei.

Piscina interioara, era folosita de sotii Ceausescu care stiau sa inoate si se relaxau in fiecare saptamana. Peretii sunt tapetati, pe toata suprafata lor cu un mozaic monumental ce reprezinta apa, Soarele si Luna, zodiacul si Pamantul, la care au lucrat timp de doi ani, aceeasi Olga Porumbaru si Florin Parvulescu, montat bucatica cu bucatica. Aici exista si o terasa exterioara, copie fidela a celei pe care a vazut-o la casa liderului Fidel Castro.

Turul casei Ceausescu se incheie aici, iesind prin gradina de vara, care cuprinde pavilionul, unde familia servea masa pe timpul verii, pergola de lemn sculptat si gradina propriu-zisa, cu o fantana ce combina elemente de arhitectura mediteraneeana cu cele romanesti. Tot aici se plimba in voie si zboara pana pe acoperis cei doi urmasi ai paunilor familiei Ceausescu. De aici, se trece printr-o cafenea, apoi printr-un portic si se ajunge din nou in curtea principala a Palatului Primaverii.

In concluzie, interiorul nu e cu nimic mai extravagant in comparatie cu interiorul altor palate, conace sau castele, desi vorbim de resedinta unui conducator de tara. Remarcabil este faptul ca aproape toate obiectele sunt lucrate in Romania, de la mobilier, parchet, faianta, pana la decoratiuni, portelanuri, covoare, haine, cu mult bun-gust si rafinament.

---

VIZUALIZĂRI: 4780 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI