Unicat în România? Biserica rotundă de la Lețcani (Iași)

TIPĂREȘTE

Dacă vă întrebați ce obiective interesante mai puteți vizita în împrejurimile Iașului vă pot oferi un răspuns. L-am descoperit în această toamnă, așa cum am găsit alt obiectiv istoric/religios despre care v-am povestit în alt articol: biserica de lemn a cronicarului Ion Neculce (vezi impresii). Analizând hărțile și scotocind pe Internet am identificat la doar câțiva pași de municipiul Iași un monument considerat unicat în România (oare?): Biserica rotundă de la Lețcani.

Acces. Localitatea Lețcani e situată pe DN 28/E58 la doar 15 km distanță de orașul moldav Iași. Fiți atenți la DJ 248B care se desprinde la un moment dat (indicator spre Horlești), pe acest drum trebuie să vă încadrați – există pe ambele sensuri de mers indicatoare către monumentul istoric. Pe drumul județean nu sunt decât 300 de metri de parcurs până la poarta bisericii. Nu există locuri de parcare amenajate.

Scurt istoric. Deși nu există documente clare privind vechimea lăcașului de cult, informațiile din pisanie și caracteristicile arhitectonice amplasează construcția undeva prin anii 1790. Stilul neoclasic al bisericii de la Lețcani a pătruns în Moldova pe filiera rusească, prin arhitecți italieni la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Ctitor al bisericii rotunde este marele logofăt Constantin Balș („Ciuntul”) și soția sa Ana Catargi, care stabilesc drept hram sărbătoarea „Sfinților Împărați Constantin și Elena”. La 1830 un incendiu distruge parțial lăcașul, Primul Război Mondial contribuie la degradarea bisericii care va fi restaurată și reparată în mod repetat începând din perioada interbelică.

Unicat? De ce? Am pătruns în curtea lăcașului de cult ortodox și am descoperit de ce oamenii de cultură consideră această construcție unicat în peisajul arhitectonic religios românesc: biserica are formă rotundă. Naosul, corpul central al bisericii, are un plan circular, iar altarul, de dimensiuni mai mici, este atașat ca un semicerc naosului. Privită de la distanță biserica chiar surprinde prin forma sa rotundă, curtea liberă facilitând observațiile vizuale de pe toate laturile. Din păcate se pot vedea și degradările prin care trece construcția religioasă.

Hramul inițial al bisericii, „Sf. Împărați Constantin și Elena”, pe lângă legătura onomastică cu ctitorul, îl putem asocia și cu forma circulară a lăcașului de cult. Să nu uităm că împărăteasa Elena este cea care efectuează cercetări la Ierusalim, descoperă Sfântul Mormânt și construiește acolo o biserică circulară, Biserica Învierii. Planul rotund al edificiului religios a fost ales în cunoștință de cauză de Constantin Balș dacă ne gândim că prin testamentul din 1822 acesta lăsa o sumă mare de bani drept danie Bisericii Sfântului Mormânt de la Ierusalim (în anul 1808 un cutremur distrusese o parte din Biserica Învierii – probabil boierul moldovean avea cunoștință de lucrările de refacere din Țara Sfântă).

Incendiul din 1830 și refacerea bisericii din Lețcani au condus la schimbarea vechiului hram prin atribuirea celui al „Sf. Spiridon”, prăznuit pe 12 decembrie – aici s-a produs ruptura între înțelegerea planului arhitectonic circular și hramul lăcașului de cult. Ulterior a fost adăugat și hramul „Sf. Mare Mucenic Dimitrie”.

Pisania redactată în limba greacă constituie alt element de legătură cu Creștinătatea orientală de factură greacă. Considerată pierdută, pisania a fost descoperită la începutul secolului al XX-lea sub pardoseala bisericii, în timpul unor lucrări de restaurare.

Vizita. Am pătruns în curtea lăcașului de cult pe lângă o troiță închisă, poarta era deschisă, în curte nu se zărea țipenie de om, ușa bisericii era încuiată. Construcția circulară are o culoare roz pal, pe fațade se observă tencuiala căzută și infiltrațiile de apă. Ajunși pe latura vestică observăm cele 4 coloane cu capitele în stil ionic care decorează porticul de intrare; deasupra se află clopotnița. Singurele ornamente exterioare sunt un șir de console chiar sub acoperiș.

Eram în zilele de sfârșit de octombrie, zile de hram – sub pridvorul prăznicarului încă erau băncile acoperite cu scoarțe utilizate la agapa frățească. În curte mai e un leagăn, o fântână și un monument decorat cu un mozaic cu sfinți.

Concluzie. Am admirat acest monument istoric considerat unicat în România, dar în același timp mi-am adus aminte că mai există două asemenea edificii religioase la noi în țară. Este vorba despre Biserica „Teiul Doamnei Ghika” din București (ctitor: Grigore Dimitrie al IV-lea Ghika, 1833 – protopopiatul2capitala.ro ... l-doamnei-ghika) și Capela romanică din Geoagiu (cniptgeoagiubai.ro/capela ... ica-sau-rotonda). În final consider că orice obiectiv/loc inedit într-un anumit fel din România este demn de a fi vizitat atunci când drumurile noastre se intersectează cu poziția respectivului loc. Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 1734 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI