Abatia Cisterciana Carta

TIPĂREȘTE

Cu gustul amar lasat de imaginea Resedintei de vara de la Avrig, a baronului Brukenthal (vezi impresii), ne-am urcat in masina, parca mai tacuti, plecand din Avrig, mai departe, spre casa.

A doua oprire am facut-o la Carta, pentru a vizita Manastirea Carta, sau cum se numeste: „Abatia Cisterciana Carta”.

Numele de abatie cisterciana vine de la localitatea in care a luat fiinta, in 1908, prima abatie Citeux (in latina Cistercium), principiile de baza ale acestui ordin fiind a se trai simplu, dupa 3 concepte: feciorie, saracie, ascultare, principii stabilite pe la 540 de Sf. Benedict, care stabilea atunci cateva reguli: celibatul, interzicerea consumului de carne de animale, limitarea consumului de vin, rugaciune, post si munca.

Cistercienii se hraneau numai din roadele muncii lor carnea fiind interzisa, cu exceptia pestelui.

Se imbracau si echipau numai cu haine si echipamente produse de ei.

Ei erau si iscusiti ingineri constructori avand drepturi unice şi exclusive în Transilvania de:

- morarit si fierarit avand mori de piatra performante si forja mecanica de ciocan cu 80 kg, constructii de biserici cu fortificatii de piatra cum este cea de la Prejmer, diferite constructii hidrografice si piscicole (desecari, iazuri, canale, etc)

In Romania au existat doua manastiri cisterciene. Prima la Igriș (jud. Timiș), a fost construita de Agnes de Chatillon, soția regelui maghiar, Bela al III-lea. A fost distrusa de invazia tatara de la 1241 si nu a mai fost refacuta. Cea de-a doua, de la Carta a fost construita de la calugarii de la Igris în jurul anului 1205.

Noi am ajuns la Carta, undeva in jurul orei 14,00 am gasit-o usor, virand stanga, din drumul european E68, ce leaga Talmaciu de Brasov, imediat ce treci de intersectia cu DN7C spre Cartisoara, Transfagarasan. Pana in Carta, intrand pe DJ105D sunt vreo 3,5km. Manastirea o gasesti usor, tinand drumul principal.

Abatia era incuiata, dar la intrare era afisat un numar de telefon la care puteai suna.

Am sunat si a venit cineva, ne-a dat cheia, am platit biletele de intrare (parca 5lei), rugandu-ne ca dup ace vizitam manastirea, sa incuiem si sa aducem cheia la casa parohiala, care este practic in aceeasi curte doar separate printr-un mic gardulet.

Dupa terminarea constructiei manastirii, aceasta a devenit foarte puternica in zona.

A fondat localitațile Carta, Apos, populate de sasi. Pe la 1400, abatia era posesoarea a 10 sate.

Calugarii cistercieni au adus la abație vita de vie din Burgundia.

Atacata in mod repetat de turci, localnicii au facut o plangere la regele Matei Corvin, in care spuneau ca Abația era cauza pentru care erau calcați de turci atat de des. In 1474, regele a dispus desființarea manastirii, trecand-o cu totul în posesia Catedralei din Sibiu, motivand si abateri de la bunurile moravuri (se zice ca cistercienilor le placeau vinul, vanatoarea, …) dar si ca, fiind catolici, erau credinciosi şi supusi papei din Roma.

În 1495, Sfatul Orasenesc al Sibiului a dispus renovarea cladirilor manastirii, iar aripa sudica unde a functionatvechea bucatarie a manastirii a fost transformata în casa parohiala, unde functioneaza si azi. Din aripa estica care la parter adapostea biblioteca iar la etaj dormitoarele manastirii se pastreaza doar peretele spre curte.

S-au mai facut renovari in 1846, cand s-a construit galeria care adaposteste azi orga bisericii, construita în 1813 si apoi in 1913.

La intrare te intampina portalul in stilul gotic ramas in picioare, in timp, strajuit de un turnul clopotnita, in partea stanga.

Cum treci de aceasta usa, pe partea dreapta, practice in” interiorul” bisericii, in ruinele fostei nave principale, se gasesc mormintele de soldatilor germani cazuti in primul război mondial la Porumbacu, mutati în 1928 in biserica pentru a fi protejate.

Aceste morminte sunt vegheate de statuia lui Roland - erou germanic, simbol al libertatii şi dreptatii cazut în razboi cu necredinciosii.

Calugarii cistercieni au fost economic foarte puternici. Erau priceputi constructori avand drepturi unice si exclusive, in Transilvania de:

- morarit si fierarit

- construcţii de biserici cu fortificaţii de piatră cum este cea de la Prejmer, constructii hidro (desecari, canale, iazuri, etc)

In fata casei parohiale functioneaza pe un mic canal, o mica moara cu 3 ciocanele - simbol al trecutului.

Arhitectura este deosebita a acestei manastiri impletind stilul gotic cu cel romanic.

Am urcat si in turnul clopotnita, care avea in trecut si rol de observatie in caz de pericol, de unde ai o frumoasa belvedere peste sat.

Tot in curtea manastirii, in partea din spate se gaseste si „Casa invatotorului - o casa tipic saseasca, folosita de invatatorul satului, acum fiind muzeu si info-chiosc.

O vizita interesanta la acest obiectiv turistic.

---

VIZUALIZĂRI: 1869 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI