Poze La pas prin Fălticeni și împrejurimi / FĂLTICENI — by Lucien

P01 [JUL-2016] Biserica Albă din Baia văzută din parcarea de la intrarea în incinta bisericii. Este situată la merginea vestică a comunei Baia, veche capitală a Moldovei. În dreapta se văd sătenii care merg spre cimitir, la slujba de pomenire

P02 [JUL-2016] Biserica Albă din Baia. Conform tradiţiei, ea a fost construită de Ştefan cel Mare pentru a cinsti victoria din 1467 împotriva oştirii maghiare conduse de Matia Corvin.

P03 [JUL-2016] Latura nordică a Bisericii Albe din Baia. Se numește ”Albă” deorece, conform tradiției, nu a fost pictată, însă, de curând, ”problema” a fost remediată. În stânga se văd omenii pregătiți pentru slujba de pomenire în cimitirul bisericii.

P04 [JUL-2016] Partea sud-estică a Bisericii Albe din Baia. Este o construcţie dreptunghiulară cu pereţii groşi de 1,8 - 2,0 m, făcuţi din piatră brută şi cioplită. Bolţile şi turla au fost refăcute din cărămidă la începutul secolul XX. Sub cornişă se află un rând de adâncituri (ocniţe).

P05 [JUL-2016] Turnul-clopotniță și poarta de la intrarea în Biserica Albă din Baia.

P06 [JUL-2016] Detaliu din pronaos. Biserica și-a pierdut atributul de ”albă”, adică nepictată (la fel ca la Mănăstirea Putna), fiind pictată interior în perioada 2002-2009

P07 [JUL-2016] Porticul de trecere îngust, specific bisericilor vechi moldovenești, dintre pronaos și naos (camera următoare)

P08 [JUL-2016] Detaliu cu picturile de pe peretele vestic al pronaosului

P09 [JUL-2016] Detaliu din naos. Se vede și o porțiune din catapesteasma altarului.

P10 [JUL-2016] Turla Bisericii Albe din Baia, probabil ctitorie a lui Ştefan cel Mare pentru a cinsti victoria din 1467 împotriva oştirii maghiare conduse de Matia Corvin. Pictura este însă recentă, din perioada 2002-2009

P11 [JUL-2016] Detaliu cu picturile de pe peretele vestic al naosului

P12 [JUL-2016] Detaliu cu colțul nord-estic al naosului, în spate cu iconostasul (catapeteasma) altarului

P13 [JUL-2016] Vedere din naos spre altar.

P14 [JUL-2016] O altă imagine, ceva mai cuprinzătoare, cu porticul de trecere dintre pronaos și naos

P01 [JUL-2016] Ruina Catedralei catolice și parcul din față văzute din drumul principal (1). Catedrala a fost construită de Alexandru cel Bun la începutul sec. XV (probabil în 1410) dorind astfel să-și omagieze soția, prințesa Margareta, catolică de origine poloneză

P02 [JUL-2016] Ruina Catedralei catolice și parcul din față văzute din drumul principal (2). Catedrala a fost construită de Alexandru cel Bun la începutul sec. XV (probabil în 1410) dorind astfel să-și omagieze soția, prințesa Margareta, catolică de origine poloneză

P03 [JUL-2016] Partea vestică a Catedralei, văzută din parcul de la intrare.

P04 [JUL-2016] Detalii constructive din colțul nord-vestic al catedralei. Aici era turnul-clopotniță.

P05 [JUL-2016] Interiorul Catedralei văzut de la vest la est. Era formată dintr-o singură navă de mari dimensiuni (8,60 x 26,30 m - la interior), cândva acoperită cu bolţi pe ogive şi travee dreptunghiulare.

P06 [JUL-2016] În prim-plan este zidul vestic cu intrarea în catedrală, prelungită în sus cu turnul-clopotniță. În dreapta se vede tangențial zidul sudic.

P07 [JUL-2016] Peretele sudic al catedralei. Era construită integral din piatră făţuită şi brută, cu nervurile bolţilor şi chenarele ferestrelor din piatră cioplită, fiind asemănătoare edificiilor gotice din Transilvania. Zidurile sunt întărite cu contraforturi puternice.

P08 [JUL-2016] Peretele nordic al Catedralei văzut oblic dinspre nord-est. În partea dreaptă, în prim-plan, este rămășița transeptului nordic, iar în spate (peretele vestic) ruina turnului-clopotniță. La baza acestuia, în interior, sunt urmele unei scări în spirală

P09 [JUL-2016] Vedere de ansamblu dinspre nord-est, din parcul amenajat la intrare. Se remarcă nervurile bolţilor şi chenarele ferestrelor din piatră cioplită, fiind asemănătoare edificiilor gotice din Transilvania.

P10 [JUL-2016] Zona peretului estic al Catedralei, arcuit și formând altarul la interior. Zidul mai înalt din spate (peretele vestic, drept) este fostul turn-clopotniță

P11 [JUL-2016] Imagine de ansamblu a Catedralei văzută dinspre nord, din parcul de la intrare.

P01 [JUL-2016] Intrarea în Biserica ”Adormirea Maicii Domnului”. Biserica a fost înălțată în anul 1532 de către domnitorul Moldovei, Petru Rareș în centrul localității Baia.

P02 [JUL-2016] Vedere dinspre sud-vest a bisericii, cu pridvorul supraînălțat (în stânga, acoperit de copac)

P03 [JUL-2016] Pictura de pe peretele sudic (care s-a păstrat mai bine). Picturile murale au fost realizate tot în timpul lui Petru Rareş între anii 1535-1538, concomitent cu pictura de la Humor. Se mai pot recunoaște imagini palide din „Asediul Constantinopolului“ şi din "Arborele lui Iesei".

P04 [JUL-2016] Biserica văzută dinspre sud-est.

P05 [JUL-2016] Detaliu exterior (recent) de la baza zidului estic (în dreptul altarului)

P06 [JUL-2016] Pisania (în slavonă) de deasupra ușii de la intrare în biserică

P07 [JUL-2016] Peretele vestic al bisericii cu pridvorul supraînălțat, deschis, care adăpostește și clopotnița.

P08 [JUL-2016] Detaliu din clopotniță (pridvorul deschis)

P09 [JUL-2016] Clopotul mare al bisericii

P10 [JUL-2016] Detaliu cu clopotul mare al bisericii.

P11 [JUL-2016] Deschiderea îngustă de trecere dintre pronaos și naos, asemănătoare cu cea de la Biserica Albă construită de Ștefan cel Mare

P12 [JUL-2016] Turla bisericii (fotografie de interior în condiții de lumină foarte slabă)

P13 [JUL-2016] Imagine din naos cu vedere spre altar și cele două icoane împărătești

P14 [JUL-2016] Icoana Mântuitorului (în fața altarului)

P15 [JUL-2016] Icoana împărătească a Sfinei Fecioare cu Pruncul

P16 [JUL-2016] Detaliu cu pictura din naos. La stânga este tabloul votiv care îi înfăţişează pe ctitor (Petru Rareş), Doamna Elena şi un copil, probabil Iliaş, cei trei fiind îmbrăcaţi în haine festive.

P17 [JUL-2016] Intrarea în biserică văzută din naos prin deschiderea îngustă care o separă de pronaos

P18 [JUL-2016] Detaliu cu pictura din pronaos