Zborul cu balonul - un alt vis împlinit!

TIPĂREȘTE

Ziua 5 – Sejur Cappadocia-Antalya: zborul cu balonul

Pentru mine a fost cea mai frumoasă zi pentru că a fost ziua când am reușit să zbor cu balonul. Era și ultima noastră șansă de a zbura – pentru că era ziua în care plecam din Cappadocia.

Astfel am repetat procedura din urmă cu două zile când baloanele nu au zburat (trezit cu noapte-n cap, transport cu microbuz până pe platou), doar că acum, imediat cum am ajuns am observat că echipajele baloanelor începeu să despacheteze, să întindă baloanele pe jos (nu-mi imaginam câți de mulți metri poate să aibă un balon întins pe jos... este imeeeeens). „Gata, zburăm, mi-am zis! În sfârșit! ”

Ne-am îndreptat către balonul nostru și, începând cu ora 6.00, baloanele au început să se umfle. Este adus un ventilator imens care suflă aer în balon. Când este aproape umflat, dar încă jos - se dă cu flacăra în balon și el începe să se ridice. Și se umflă și se umflă baloanele... la un moment dat, cel de lângă noi era gata, doar al nostru nu se mai umfla... What??? Ce are? Am începu să disper! „E spart... ”, își dădea cu părearea o doamnă din grupul nostru... Cum să fie spart? Nu cred că se poate întâmpla așa ceva... Vă dați seama că am intrat din nou în disperare... Într-un final au remediat „problema” și, în sfârșit s-a umflat și balonul nostru.

Spectacolul umflării baloanelor este deosebit. Afară este încă întuneric, apoi, ușor, soarele se ridică și începi să vezi flăcările baloanelor și pe acestea ridicându-se mărețe în sus. În tot acst timp esti servit cu câte un sandwich și un suc. Când balonul a fost gata, ne-am urcat cu toții în nacelă. Noi am fost 28 de persoane în balon. Nacela este compartimentată, noi fiind 3 persoane în compartimentul nostru. Ți se leagă centurile de siguranță și se face instructajul în caz de aterizare forțată.

Și... plecăm! Momentul când te desprizi de pe pământ este senzațional. Începi să te înalți, ușor, ușor și o panoramă superbă ți se arată în fața: în jur de 100 de baloane de jur-împrejur, plutind în aer, iar jos – minunatul peisaj oferit de superba Cappadocie ce te lasă fără cuvinte. Este ireal de frumos și mă bucur enorm că am trăit această experiență. Timpul trece... de parcă ai fi în altă lume. Nu-ți dai seama când trece o oră. Ne-am înălțat la 1882 m cel mai mult. Tot respectul pentru cei care mânuiesc aceste baloane, sunt profesioniști! Iar faptul că zbori într-o nacela deschisă, cu un aparat de zbor condus de către vânt face călătoria și mai senzațională.

În momentul când ne-am apropiat de pământ să ne pregătim de aterizare, am observat ceilalți membrii ai echipajului care încercau să își dea seama unde va ateriza balonul ca să ducă mașina (aruncau cu nisip în sus să vadă bătaia vântului). Mașina a fost trasă corespunzător, iar balonul a aterizat în remorca mașinii. Mi s-a părut excepțional!

După ce am coborât, eram euforică de-a dreptul! Echipajul ne-a servit cu șampanie și ne-au înmânat diplome ce atestau zborul nostru cu balonul. Cine dorea filmarea din timpul zborului-i se punea pe un usb pe loc, contra sumei de 30 euro. Noi am avut GoPro-ul nostru, așa că nu am mai luat. Am lăsat binemeritatul bacșiș echipajului și ne-am întors fericiți la hotel. Aici am servit micul dejun și am părăsit minunatul ținut al Cappadociei, îndreptându-ne către Antalya.

Tip: nu ratați Cappadocia, este un must see! Are un farmec aparte! Si dacă ajungeți aici, faceți tot posibilul să zburați cu balonul, credeți-mă, merită din plin! Frica nu are ce să caute în argumentele contra balonului, nu există nici cea mai mică urmă de nesiguranță, echipajele fiind profesioniste. Iar dacă vremea nu e prielnică, nu se zboară în ziua respectivă! Așa că... go for it! Nu o să vă pară rău! Senzația pe care o trăiești sus este unică și nu poate fi descrisă în cuvinte...

---

VIZUALIZĂRI: 2548 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI