ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 19.04.2019
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Ploiești
ÎNSCRIS: 06.03.12
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
JUL-2018
DURATA: 1 zile
prieteni
PREȚ 12 lei ?
FĂRĂ transport
"ECHIPA" A INCLUS:
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
80.00%
Mai degrabă mulțumit
DISTRACŢ. / RELAXARE:
50.00%
Nici nemulțumit, nici mulțumit

NOTA MEDIE REZULTATĂ
65.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Descoperă Vatra Dornei și împrejurimile

Plânsul tăcut al muntelui

TIPĂREȘTE

Data trecută am hotărât că acest obiectiv turistic din arealul Vatra Dornei (vezi impresii) merită să aibă un review separat şi în cele ce urmează sper să vă conving de acest lucru. El se află în Parcul Naţional Călimani şi este trecut pe Google Map ca Exploatarea de sulf Gura Haitii (coordonate GPS 47.115877,25.239609). Localnicii îi spun mai pe scurt cariera de sulf şi voi folosi şi eu în descriere această denumire.

Distanţa dintre Vatra Dornei şi carieră este de aproximativ 37 de km. Pentru a ajunge aici se face dreapta din comuna Dorna Arini pe un drum secundar, asfaltat şi în stare destul de bună. După ce trecem printre câteva sate frumoase şi aşezări specifice ţinutului bucovinean, ajungem în Gura Haitii, satul de unde se poate pleca pe cărări de munte în rezervaţie. La ieşirea din sat drumul se ramifică în “V”, cel din stânga fiind cel care duce la cariera de sulf. Chiar la intrare pe acest drum se găseşte o pancartă cu inscripţia Parcul Naţional Călimani.

De aici, pe o distanţă de aproximativ şapte km, parcurgem un drum aflat într-un cadru natural superb. Drumul, paralel cu râul Neagra şi cu un asfalt destul de bun, este străjuit de brazi falnici, iar în zare se zăresc siluetele crestelor montane. Din loc în loc sunt locuri de popas cu multă verdeaţă, unul din ele amenajat cu canapele şi masă pentru picnic.

După ce am parcurs această minunâţie de traseu am ajuns la o barieră şi cum era deschisă am trecut mai departe. La o curbă am fost întâmpinaţi de doi reprezentanţi ai Ocolului Silvic, care ne-au dat bilete de acces în rezervaţie şi pliante turistice cu informaţii despre zonă. Biletele se dau pe persoană şi costă şase lei.

Am mai străbătut, în urcare şi cu ceva curbe, încă aproximativ patru, cinci km şi am ajuns în apropierea celei mai mari halde de steril, semn că în apropiere se află fosta carieră de sulf. În stânga, printre copaci, se văd ceva construcţii civile, iar în dreapta mina, o groapă gălbejită, locul fostei mine. Miroase puternic a sulf şi imaginile sunt dezolante. Pe o distanţă destul de mare faţă de carieră nu se vede nici măcar un arbust sau un fir de iarbă. Ne uităm şi rămânem miraţi, dar şi întristaţi, de uriaşa cicatrice din inima rezervaţiei.

După ce am făcut mai multe fotografii pe marginea imensei gropi de sulf, am urcat cu maşina pe platoul format de halda de steril, un loc cu imagini panoramice superbe asupra munţilor şi văilor bucovinene. De pe acest platou se poate urca, pe un drum forestier, la releul aflat pe cea mai înaltă creastă a Masivului Călimani. Am încercat şi eu să urc, dar drumul foarte îngust nu mi-a plăcut şi m-am întors după doar câteva sute de metri.

La întoarcere am făcut un nou popas pe platoul de lângă mină, timp în care au coborât două maşini ce urcase la releu înainte de sosirea noastră. În dreptul minei ne-am întâlnit cu nişte turişti cehi, care pozau de zor craterul format de exploatare şi împrejurimile. După ce au făcut fotografii, au urcat cu cele două maşini de teren la releu.

Până în anii ’70 pe locul acestei uriaşe”carii”a existat o creastă a munţilor Călimani, Negoiul Românesc. După aceea a apărut în locul lui un uriaş şantier şi un furnicar de oameni. S-au construit platforme industriale, s-au asfaltat drumurile, apoi s-a trecut la felierea muntelui pentru extracţia de sulf. Versanţii muntelui au fost transformaţi în patru halde de steril, pe care s-au amenajat trepte în spirală, pentru a permite circulaţia utilajelor de mare tonaj. Majoritatea dintre ele erau fabricate la Roman şi erau atât de mari încăt la volan te puteai urca doar cu scara.

La începutul exploatării oamenii erau obligaţi să facă naveta pentru a ajunge la carieră şi era destul de greu având în vedere condiţiile meteo specifice zonei montane. Acest impediment s-a rezolvat prin construcţia unei colonii muncitoreşti, la câteva sute de metri de carieră. Într-un timp record a apărut aici un mini-orăşel cu nouă blocuri de locuinţe, centrală termică, clădiri de birouri, magazin alimentar, magazin de confecţii, centrală telefonică, frizerie şi o cantina imensă unde puteau mânca până la 3000 de oameni.

În perioada de vârf a funcţionării carierei lucrau aici în jur de 8000 de oameni în două schimburi şi la “foc continuu”. Condiţiile de lucru erau foarte grele, dar şi recompensele erau pe măsură. Într-o perioadă când în magazinele alimentare de la oraş nu se găsea mai nimic, aici găseai de toate, iar salariile erau de câteva ori mai mari decât la alte mine de suprafaţă.

Mina a fost vizitată în mai multe rânduri de fostul dictator Nicolae Ceauşescu, care avea amenajată o casă de vacanţă la câteva sute de metri de carieră(astăzi abandonată şi ruinată). După o vizită efectuată iarna şi văzând în ce condiţii grele se lucrează şi gerul tăios de pe munte, a dat ordin ca fiecare miner să beneficieze de o masă caldă pe zi, să primească o şubă călduroasă şi o raţie de lapte.

Deşi se lucra în pierdere, costurile de producţie fiind de trei ori mai mari decât se prevedea, mina a funcţionat aproape 30 de ani. În perioada comunistă, dar şi câţiva ani după revoluţie, administratorii exploatării falsificau cifrele de producţie pentru acoperirea pierderilor. În urma unor studii şi calcule economice expoatarea a fost închisă în 1997. A fost un impact social deosebit de mare, uriaşa forţă de muncă neputând fi absorbită la nivelul judeţului.

Mina a fost închisă, dar împreună cu haldele de steril sunt încă o ameninţare în zonă, în ciuda programului de ecologizare. Cele 200 de hectare steril sunt un pericol pentru mamifere, solul este total infertil, iar apele ce curg prin această zonă sunt sunt total lipsite de viaţă. Autorităţile locale, împreună cu administratorii Parcului Naţional Călimani, fac în continuare eforturi pentru găsirea unor soluţii salvatoare pentru ce a fost odată Negoiul Românesc.

Acesta este povestea tristă a exploatării de sulf din mijlocul rezervaţiei Călimani, ”un rău necesar” făcut într-o perioadă când nu prea se punea preţ pe factorul ecologic.


---
Trimis de traian.leuca in 19.04.19 14:37:25
Validat / Publicat: 19.04.19 19:33:03
VIZUALIZĂRI: 2169INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în VATRA DORNEI.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (traian.leuca); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 53300 PMA (din 57 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

6 ecouri scrise, până acum

nelu73 [21.04.19 09:55:20] »

Frumos comentariul, p16 cu „mastodontul'' mi-a adus aminte de o vizită din copilărie când am fost la uzina de la Mârșa județul Sibiu unde se fabricau astfel de mașini grele care erau unicat în Europa. Acuma si localitatea Mârșa arata ca si cariera de sulf si uzina de masini grele nu mai este.Pacat ca multe uzine si fabrici valoroase si care erau profitabile au ajuns la fier vechi. Vacante placute va doresc în continuare!

traian.leuca CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [21.04.19 11:04:57] »

@nelu73: Da, am avut o bună industrie constructoare de maşini. Dădeam şi la export, dar la un preţ de dumping.

Mulţumesc pentru vizită!

Yolanda [22.04.19 09:01:03] »

@traian. leuca: Initial m-a frapat titlul articolului, dar dupa ce am citit am înteles durerea lui...

Multumesc.

traian.leuca CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [22.04.19 10:09:58] »

@Yolanda: Şi eu mulţumesc pentru vizită!

abancor CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [23.04.19 13:30:28] »

Despre gigantica exploatare din Călimani ne-a povestit învățătorul, prin clasa a patra, și încă țin asta minte pentru că ne-a explicat că acolo „s-a mutat un munte din loc”, adică a fost tăiat un vîrf, în schimb a apărut alt vîrf alături. E, cînd auzi de o asemenea ispravă, de mutat munții, la 10 ani, ești impresionat, îți rămîne în creier și îți propui să vezi cîndva grozăvia. Pînă acum, am reușit să o văd numai pe internet.

Mai e ceva în picioare din orașul fantomă, blocuri, vreun părculeț, ai văzut ceva?

traian.leuca CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [23.04.19 13:59:08] »

@abancor:

Mai e ceva în picioare din orașul fantomă, blocuri, vreun părculeț, ai văzut ceva?

În stânga "craterului" mai sunt câteva clădiri civile, dar sunt părăsite şi dezafectate. În rest un munte de steril şi nişte imagini selenare cu craterul din care s-a extras cândva sulf.

Nimic nu mai aminteşte de forfota care era odată aici. Nu mai găseşti un şurub sau o bucăţică de tablă în perimetrul fostului şantier. Hoţii de fier vechi au furat tot.

Mulţumesc pentru vizită!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
nelu73, Yolanda, Zoazore
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.0744981765747 sec
ecranul dvs: 1 x 1